Fact: cu vreo patru luni înainte de începerea Campionatului European de Fotbal (da, cel câștigat de Spania), Răzvan Penescu a venit cu o idee: ce-ar fi să facem câte o mică prezentare, absolut liberă, a fiecărei țări din care veneau cele 24 de echipe calificate? A părut o idee interesantă și chiar era; am pus și eu osul, alături de alți amatori, și rezultatele au fost chiar foarte bune: unele țări (Georgia, Albania) s-au ales cu două și trei prezentări – de unde toți crezuserăm că n-o să vrea să scrie nimeni despre ele! Despre țările cele mai importante s-a scris numai câte un text scurt, fără nicio legătură cu fotbalul, ci mai degrabă texte, cum să le spun, „turistice”, deci cu atât mai simpatice; unele aveau chiar reale calități literare, mi-au plăcut foarte mult – și de aici a urmat catastrofa. Drama, ca să zic așa!
Am propus ca despre România să nu scrie niciunul dintre noi (cei care luaserăm parte la proiect), ci un scriitor consacrat, de limbă română, din Republica Moldova. Pentru că propunerea a fost a mea, mi-am asumat sarcina de a-l găsi pe acest scriitor, pe acest maestru. Am contactat un scriitor din Republică, pe care-l cunoșteam personal; primul răspuns negativ. Urmat de al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea, al șaselea și al șaptelea, iar atunci m-am oprit. Mi-am dat seama că ceea ce se întâmpla depășise de mult cadrul „coincidenței”; era vorba de altceva. Șapte scriitori de frunte din Republica Moldova au refuzat să scrie un text de o pagină despre România? De ce? Ce era asta? Nu înțelegeam, nu pricepeam.
Nu am aflat răspunsul. Am formulat câteva ipoteze, le-am verificat cu oamenii care se pricep, o prezint pe cea mai solidă: cetățenii Republicii Moldova se tem. De la vlădică la opincă, de la ignari la scriitori traduși (și premiați, și bine vânduți), sentimentul care prevalează în Republică este frica. Au văzut prea multe, au trăit prea multe iluzii – urmate de dezamăgiri crunte – ca să aibă cea mai mică încredere. Încredere în ce? În viitor, în integrarea Republicii în Europa, evident. Lucru care le-ar aduce (scriitorilor, cel puțin) numai avantaje; dar, în cazul în care această integrare ratează, ei știu foarte bine că va urma reculul, adică la putere va ajunge iar „partida sovietică”. Probabil că cel mai clar exemplu pe care îl au în minte este cel al Turciei: după ce țara a fost lăsată prea multă vreme pe dinafară, poporul s-a umplut de frustrare și i-a vrut pe „ceilalți”; iar acești ceilalți au făcut ce fac ei întotdeauna, adică atunci când iau puterea, n-o mai dau înapoi. Așa că elitele culturale ale Republicii și-au făcut, cel mai probabil, următorul calcul: de ce să ne legăm la cap dacă nu ne doare? De ce să scriem despre România și să ne ia „ăștia” la ochi, iar atunci când s-or întoarce lucrurile, să ne facă numai zile grele – sau chiar mai rău decât atât? Nu stăm noi mai bine cuminței, cu capul la cutie?
Ba da. Nu am nimic de spus. Așa gândește oricine se teme pentru mica lui situație, pentru care a muncit o viață întreagă; nu vrea s-o piardă. E vreo problemă?
Mda. Este. Republica are mai mult de două sute de ani de istorie imperială în cârcă. Iar două secole lasă urme adânci în profunzimea țesutului social. O schimbare mare, o schimbare fundamentală, care să „arunce” țara pe alt drum, care să-i asigure un alt destin… nu poate fi făcută fără curaj. Și, deocamdată, în Republică tot curajul stă pe umerii unei femei micuțe și fragile. Atât.
În 1906, pictorul Osman Hamdi a realizat opera „Kaplumbağa Terbiyecisi” (Dresorul de țestoase) pe care a expus-o la Paris și pe care n-a înțeles-o nimeni. Era prea devreme: poporul de țestoase nu se trezise încă din somnul său de veacuri, iar intelectualii lui nici atât. Când pictura a fost, în sfârșit, înțeleasă și apreciată, era deja mult prea târziu, iar Turcia pierduse trenul. Mă întreb dacă Republica Moldova se va trezi la timp… având în vedere câți bani bagă Rusia ca să-i facă somnul cât mai netulburat. Adânc, lin, profund… total.
Era pe vremea tatălui meu o zicătoare populară despre studenții „pe puncte” ai comunismului: „Dormi, copile / Dormi în pace / Țara inginer te face!”. Sunt foarte curios ce vor face națiunile Republicii Moldova – moldoveni, ucrainieni, ruși, romi, bulgari, români, găgăuzi – la alegerile care se apropie. Să vedem!
https://en.wikipedia.org/wiki/The_Tortoise_Trainer
https://www.dw.com/ro/biserica-rus%C4%83-parte-a-r%C4%83zboiului-hibrid-contra-moldovei/a-70309455
Nu cred ca scriitorii moldoveni au refuzat sa scrie ceva de frica. Nu cred, in definitiv ar fi putut scrie ceva neutru, sau chiar negativ, deci nu asta e cauza. Mai degraba cred ca pur si simplu nu-i intereseaza Romania, mai mult romanii din Ro sunt interesati de Moldova, decit Moldova de Romania.
Apropos, unde se gasesc textele voastre?
P.S Am scris si eu ceva despre https://la-neamtu-tiganu.blogspot.com/2024/06/portocala-mecanica-si-olandezul-zburator.html
PPS „Țara inginer te face!”, da, suna ciudat stiind ca romanul s-a nascut poiet.
„Apropos, unde se gasesc textele voastre?” – aici:
https://atelier.liternet.ro/articol/46871/Mihai-Costache/Euro-2024-Tarile-III-Crampoane-balistice-si-jambiere-de-croaziera-Ucraina.html
https://atelier.liternet.ro/articol/47028/Andreea-Mosoiu/Euro-2024-Tarile-XXIII-Impresii-dintr-o-tara-rece-Cehia.html
https://atelier.liternet.ro/articol/46880/Gabriela-Gabrinov/Euro-2024-Tarile-IX-La-ce-sunt-ei-buni-Germania.html
https://atelier.liternet.ro/articol/46931/Antal-Burjan/Euro-2024-Tarile-X-Nici-prea-prea-nici-foarte-foarte-Ungaria.html
https://atelier.liternet.ro/articol/46876/Sergiu-Vasilov/Euro-2024-Tarile-VIII-Drumurile-noastre-toate-Portugalia.html
Sunt acolo toate cele 24 de țări. Unele de mai multe ori, în mai multe prezentări. E și România, desigur: ne-a salvat Vasile, ca de obicei, deși mă-nțeleg cu el ca pisica cu câinele – dar ce era să fac? Promisesem? Promisesem!
teStul cu Ge modest, mai bine imi spuneai mie, scoteam ceva mult mai bun, de ex as fi spus ca Ge are cea mai buna scoala de fotbal pt… turci, …
Daca nu ejti pa Contributors, nu Existi !
io cred ca pe ingineri i-ar fi tentat ulceaua din a doua versiune, ca face si ea parte din ingineria supravietuirii in carapace de-a lungul erelor de somn tehnologic
”ce vor face națiunile Republicii Moldova – moldoveni, ucrainieni, ruși, romi, bulgari, români, găgăuzi ”
Hai să fim serioși, asta sună de parcă R.Moldova ar fi Elveția. R.Moldova are 4% ruși și 7% ucraineni, dar ucrainenii nu vor mai face ”ever veci” echipă cu rușii, în urma războiului actual. În plus, pentru un român, este inacceptabilă o enumerare de genul celei de mai sus, în care moldovenii și românii apar ca etnii separate.
Problema în R.Moldova e alta: controlul aproape total al Rusiei asupra elitelor. Există cel mult 10.000 de oameni care au vreo contribuție / influență asupra modului în care merge R.Moldova și probabil peste 90% dintre ei răspund la comenzile Moscovei.
Având în vedere că Rusia are proprii oameni la Berlin (Merkel, Scholz, Steinmeier) ar fi cu totul deplasat să ne așteptăm la altceva din partea elitelor de la Chișinău. Numai prăbușirea Rusiei va rezolva asta. Altfel, R.Moldova are toate șansele să ajungă un fel de Austrie, făcând permanent jocurile Moscovei.
În Uniunea Europeană nu există neutralitate reală. Chiar și membri NATO ca Germania și Ungaria fac frecvent jocurile Moscovei. Cu-atât mai mult R.Moldova va face la fel, dacă rămâne independentă. Unirea cu România este necesară pentru a elimina un nou cal troian al Rusiei, altfel R.Moldova ”independentă” va deveni doar o nouă Transnistrie.
Un subiect dezbătut în vest, care nu apare deloc în presa românească: posibilitatea ca enclava Kaliningrad să-și declare independența și să devină a 4-a țară baltică. Tot pentru a mai elimina un cal troian al Rusiei.
Rusia are proprii oameni la Berlin, iar Berlinul are proprii oameni la Chișinău ( nimeni nu vorbește despre consilierul forte al Maiei Sandu, un neamț 100%).
@Harald
„Având în vedere că Rusia are proprii oameni la Berlin (Merkel, Scholz, Steinmeier)”…. Afirmații ridicole; pe bune!
Buna Seara Mihai
In situatia ( putzin probabilă ) a înregistrării eșecului aderării la UE si alegerea unui Presedinte rusofil la Chisinau, pentru Romania, este obligatoriu sa suspendam emiterea, reînnoirea de documente UE pentru moldoveni. Simplu.
Poate ca tocmai atunci ar avea nevoie mai mare de ajutorul nostru, si poate ca asta le-ar schimba optica. Deocamdata ce au vazut concret: cum ii fugareau politia si fiscul prin piete si targuri, cum s-au desfiintat sectorul basarabenilor din Obor si cel din Vitan si altele si multe mici pravalii „evazioniste” inclusiv din galeriile comerciale din supermarket. Vorbim de multe mii de negustori profesionisti sau ocazionali goniti, fata de sute de studenti si sute de elevi care au beneficiat de sprijin oficial in Romania, deci si numarul conteaza in formarea unei pareri generale.
Trebuie sa ne schimbam atitudinea fata de fratii basarabeni, ca sa ii apropiem, nu sa ii indepartam. Deocamdata este exact asa cum declara ambasadorul american la Chisinau.
Foarte mișto articol. Curajul – punctul pe i.
Cred că lucrurile sunt mai complexe de atât. Poate că ar trebui să vă puneți problema dacă România are cu adevărat o imagine atât de bună în Basarabia. Ideea noastră că așa ar trebui să fie e complet greșită și ușor arogantă, așa cum e și tonul articolului Dumneavoastră. Puțină istorie nu strică. După nici puțină sociologie. România nu are în Basarabia , adesea oe bună dreptate, aura pe care România crede C-o merită ;).
Tonul articolului meu vă lasă impresia de aroganță, domnule Ștefan Colceriu?
Sunteți amabil, dle Colceriu, să detaliați puțin răspunsul dumneavoastră? Mă interesează în foarte mare măsură de ce credeți (și cum argumentați) că RO are o imagine fără „aură” în MD. Mulțumesc mult pentru un răspuns.
Moldovenii nu au uitat palma jandarmului român, dar nu-și amintesc de glonțul și gulagul cekistului bolșevic.
Imaginea României pe plan internațional s-a degradat puternic imediat după Mineriade și nu s-a îmbunătățit foarte mult nici acum.
Ultimele guvernări au contribuit la irelevanța internațională a României.
…Dar nu despre unirea cu România este Referendumul din R Moldova, ci despre aderarea la Uniunea Europeană. Iar majoritatea moldovenilor acest lucru îl doresc, un viitor european. Desigur, există și rusofili, foști activiști, nostalgici etc. care speră ca R Moldova să fie integrată în Federația Rusă.
Dintre „rusofili”, însă, cei mai mulți sunt astfel…
https://www.zdg.md/investigatii/ancheta/video-in-slujba-moscovei-trei-luni-printre-robii-lui-sor-investigatie-zdg-sub-acoperire/
Ati folosit un eufemism, este vorba de caracter, nu de curaj. Bunicul, Dumnezeu sa-l odihneasca, povestea ca-n al doilea razbel, in retragere, fratii nostri erau plecati din post, in loc sa asigure retragerea. Poate ar fi timpul sa ne dam seama de realiatate si sa ne punem intrebari referitoare si la caracterul nostru, al celor ramasi in Ro. Sa nu ajungem la concluzia lui Patapievici, referitoare la forma inimii acestui popor din care facem parte.
EXTRAORDINAR TEXT !! Secolul al XX – lea abia acum se termină pentru români și ROMÂNIA . „Curajul punctului pe i ” plutea în aer . Acum abia a apărut .
Foarte plastic si expresiv scris. Si in Romania este la fel. In ultimii 10 ani traim in o atmosfera a nepasarii si nesimtirii, minciunii. Totul este de forma si de imagine, in rest nimic serios. Cei care vrem altceva sau sa miscam lucrurile suntem catalogati ca nu suntem cu mintea intreaga.
La fel de multi bani a bagat si UE in tarile sale pentru a le face somnul mai lin, iar astazi o liota de incompetenti a ajuns sa guvereze peste continent si sa decida viitorul acestuia, in timp ce societatile europene isi fac siesta fara sfarsit. Asa incep dictaturile, cu unii lideri care nu se mai dau plecati de la putere si care nu vor sa schimbe nimic. Nu inteleg „frica” scriitorilor din R. Moldova de a scrie un text, o prezentare a Romaniei, pentru un eveniment sportiv international. Nu este ca si cum ai trimite manifese la Europa Libera. Nu stiu cat este vorba de „frica”, cat mai ales de o pendulare fara sfarsit intre sentimente rasaritene si apusene. „Curajul” de a decide din care tabara faci parte este cheia aici, nicidecum curajul de a scrie o prezentare despre tara vecina.
Se întâmplă să fi cunoscut tineri care vin să studieze în România. Nu au nicio frică, ci poate se simt jenați la început de accent și folosirea regionalismelor (unele de origine rusă).
Și ei spun că vârstnicii, care au învățat obligatoriu limba rusă pe care o vorbeau oriunde în URSS (și prin ea au fost integrați în cultura invadatorului) au nostalgii, speranțe și temeri. Dar majoritatea populației vede viitorul Moldovei în UE, la fel ca românii. Cel mai puternic a\rgument? La fel ca românii, foarte mulți au plecat să muncească în Occident.
Refuzul scriitorilor moldoveni de a vorbi despre România, dacă este real, cred că vine mai degrabă de la influența bine finanțată a Rusiei în Moldova. Unii poate se simt mai atrași de marea literatură rusă decât de mica literatură română, spre exemplu.
E dificil sa lupti impotriva unui adversar care foloseste orice mijloc, oricat de abject, atunci cand nu vrei sa faci la fel. Poate si angajamentul lumii libere, redus, conditionat in sprijinul Ucrainei, faptul ca tot mai multi privesc victoria Rusiei ca inevitabila, cultura capului plecat, etc. Eu cred ca Rusia sta pe un butoi cu pulbere, ca eventuala ei victorie in lupta contra Ucrainei nu face decat sa-i grabeasca destinul. Problema e sa nu ne loveasca explozia, cand se va produce…
”E dificil sa lupti impotriva unui adversar care foloseste orice mijloc, oricat de abject, atunci cand nu vrei sa faci la fel. ”
Da, e dificil. Însă e singurul mod în care se poate păstra superioritatea morală. Apartenența la Tratatul de la Varșovia a fost impusă de ruși, cu tancuri care au ținut România sub ocupație militară până în 1958. În timp ce apartenența la NATO a fost câștigată cu greu, prin eforturi proprii întinse pe durata a 15 ani, iar astăzi avioanele spaniole, britanice și americane sunt prezente la bazele aeriene din România și îi asigură toată protecția pe care nu și-o poate asigura ea însăși.
De asta e necesară superioritatea morală și de asta e bine ca lucrurile să rămână așa. Uniunea Sovietică s-a prăbușit fără ca Statele Unite să tragă vreun foc de armă, iar Federația Rusă va avea aceeași soartă.
„Uniunea Sovietică s-a prăbușit fără ca Statele Unite să tragă vreun foc de armă, iar Federația Rusă va avea aceeași soartă.”
Dl Harald,
Foarte utila informatia. Doar ca, cind voiam sa mi-o notez in agenda, mi-am dat seama ca ati omis sa ne precizati cam cind anume va avea soarta respectiva. Adica anul, deceniul, sau macar secolul. Astept precizarile dvs.
Cu un drum, daca nu deranjez prea mult, va rog frumos sa imi dati si cele 6 numere de la proxima tragere loto 6/49.
Mii de multumiri!
”cam cind anume va avea (Rusia) soarta respectiva”
Cam prin 2035, cel mai târziu. La 3-4 ani de la înlocuirea lui Putin (într-un fel sau altul) Federația Rusă se va dezmembra, la fel cum s-a dezmembrat Uniunea Sovietică. Am explicat într-un comentariu mai vechi problema catastrofei demografice generate de Stalin.
Putin ține toată șandramaua în picioare de unul singur, practic e prizonier la Kremlin. Când cade el, la cel mult 3-4 ani cade și șandramaua. Biologia încă nu a iertat pe nimeni, iar Federația Rusă e un imperiu de secolul 19, un zombie care trebuia îngropat de mult de istorie.
”cele 6 numere de la proxima tragere loto 6/49.”
În România, tragerile 6/49 sunt ”dirijate” (ca să nu spunem fraudate). Bilele au în ele tag-uri RFID și mașina le selectează pe cele ”care trebuie”. Tag-urile RFID erau menționate în caietul de sarcini. În Bulgaria, folosind aceeași metodă, au reușit performanța să extragă aceleași 6 numere la doar o săptămână distanță 😀
La nivel mondial, există și loterii cinstite, la care numerele pot fi anticipate în proporție de 75-80% la unele trageri și în proporție de 50% la altele. În România nu e cazul.
Copiez mai jos întregul mesaj primit de la domnul Florin Oniga, fără să alterez nimic din text. Sper ca experiența (foarte recentă) a domniei-sale să nuanțeze pe cât se poate reprezentările noastre, ale celor care nu cunoaștem realitățile din Republică altfel decât prin intermediul presei:
„Pe mine, imediat cum am trecut granița, m-au impresionat curățenia și frumusețea peisajelor. Am avut noroc și de o săptămînă însorită, de la un cap la altul.
Drumurile sînt proaste, la fel și în Chișinău; se vede lipsa banilor. Așa erau și ale noastre. Au un potențial uimitor în ce privește așa-zisa industrie a ospitalității: restaurante, incluzînd aici și ospătăria exemplară (eu n-am mai văzut de la Paris ospătari impecabil îmbrăcați), cu simțul umorului și zîmbetul pe buze. Apoi, oferta gastronomică este uimitoare, ce să mai zic de cea bahică. Încă e mai ieftin comparativ cu România. Încă.
Clădirile, majoritar cele instituționale, sînt cele vechi, de înfiorătoare prezență sovietică, dar asta e, n-ai ce face, e patrimoniul lor, e istoria lor, diferită de a noastră și a altor state est-europene, nu se pot dărîma. Contează ce e și ce se întîmplă în interiorul acelor clădiri.
Sentimentul antiromânesc e prezent și puternic, după percepțiile mele, preponderent în mijlocul omului așa-zis de rînd – unele dintre rudele mele, de exemplu, cei mai în vîrstă. Intelectualii pe care i-am cunoscut nu-l au. Cînd omul de rînd îți aude accentul, apare reacția (nerostită, evident) de tip: du-te, tu, bogatule, la tine în România, lasă-ne pe noi în sărăcia noastră, de ce ai venit aici să ne dai lecții cum și unde să ne trăim noi viața etc. Comparativ cu certurile din familie pro/contra Iliescu din familiile românești ale anilor ’90-2000. Vezi și mica întîmplare cu taximetristul povestită pe fb meu.
Rusofonia e prezentă și din gura tuturor vîrstelor dar, cum ziceam, Basarabia a avut un parcurs istoric unde limba rusă a fost și este mereu prezentă. La întrebarea mea: de ce și copiii vorbesc rusă, o verișoară profesoară de română mi-a spus că limba română e greu de învățat, are multe reguli (printre care și cea a folosirii blestematului de â) și atunci copiilor le vine mai ușor să învețe rusa, incomparabil mai ușoară.
Maia Sandu nu are o imagine prea bună, ea cea care „a furat miliardul” (sic!).
Am cunoscut cîțiva membri din guvern: tineri, stilați, buni vorbitori și nu numai de română, bine școliți, energici.
Șansa Basarabiei este Europa, cred că ar putea deveni perla coroanei europene, comparativ sau chiar înaintea Sloveniei, de exemplu. Chiar o Elveție mai mică. E un mare avantaj pentru ei să fie o țară mică și, deci, mai ușor de administrat.
Va fi greu la referendum, așa cred, dar dacă nu se urcă în trenul ăsta… servus! Altu’ nu mai vine degrabă. Președinții vin și pleacă, dar odată opțiunea europeană prezentă în Constituție, n-o mai scoți ușor de acolo.
Cu unirea, mai ușor, zic eu. Să lăsăm copiilor și nepoților noștri alegerea. Putem fi două țări independente în aceeași UE. Asta pentru un singur motiv: sînt sigur că dacă venim noi, în două – maxim trei luni îi liniștim în ce privește curățenia, serviciile, guvernele școlite și în general tot ce înseamnă bunele apucături. Invers nu se va întîmpla.
Auzită în direct de la dl. Pleșu: un studiu socio-antropologic în anii 2000 în Basarabia. O femeie în vîrstă e întrebată de culegătorul român de date și folclor: mătușă, cînd a fost mai bine, cu rușii sau cu românii? Mai bine a fost cînd au plecat rușii și n-au venit românii, vine răspunsul. Autentică 100%.
Eu am fost pentru prima oară (în cei 60 de ani ai mei) în Basarabia, deși am crescut cu poveștile bunicului, refugiat cu familia în ’44 (erau învățători, deci n-ar fi apucat septembrie ’44) și care bunic mi-a ținut loc de tată, m-a învățat scrisul și cititul la 5 ani și pe care l-am adorat. Am fost acum în satul în care s-a născut și i-am văzut casa, fîntîna de unde au băut apă ai meu și biserica, cu catapeteasma originală, de la 1870, unde se închinau. Lîngă Nistru (senzații inefabile pe malul lui), la Dubăsarii Vechi. Mi-am cunoscut rudele, am mîncat, am băut, am rîs și am plîns împreună.
Eu m-am îndrăgostit din prima de Basarabia, o dragoste tîrzie, dar necesară. Mă simt al locului, chiar și acum, după ce primele entuziasme s-au mai decantat. Mă simt mai degrabă din Chișinău decît din Viena, să zicem, dar astea sînt aspecte subiective. Mă voi mai duce, mi-am făcut prieteni dragi. Mă bate gîndul să-mi iau cetățenie moldovenească, să pot vota măcar acolo, că aici nu mai am cu cine.
Cam atît, sper că ți-am transmis impresii interesante.”
”apare reacția (nerostită, evident) de tip: du-te, tu, bogatule, la tine în România, lasă-ne pe noi în sărăcia noastră, de ce ai venit aici să ne dai lecții cum și unde să ne trăim noi viața etc.”
Basarabenii aflați astăzi dincolo de vârsta de 40-45 de ani s-au născut în Uniunea Sovietică și au învățat la școală despre ”fasciștii români”. Apartenența la un mare imperiu le dădea un sentiment fals de superioritate, deși în multe cazuri ei nu aveau nici măcar ”pașaportul unional”, actul de identitate care le-ar fi permis să circule în alte republici din Uniunea Sovietică. Nu oricine obținea”pașaportul unional”, iar în lipsa actelor de identitate unii nu puteau merge nici măcar până la Chișinău. Fără un act de identitate nu puteau cumpăra nici măcar un bilet de tren, casiera de la gară avea și atribuții de milițian.
Asemenea lucruri (sentimentele de superioritate imperială) nu trec niciodată, chiar dacă vremea ”pașaportului unional” a trecut, iar astăzi un basarabean poate ajunge mai ușor la Moscova decât ajungea pe vremea Uniunii Sovietice. Aceleași sentimente, de superioritate imperială falsă, mai pot fi vâzute și astăzi în Ardeal, deși au trecut mai mult de 100 de ani de la unirea din 1918. Niciunul dintre ardelenii de azi nu a trăit el însuși în Imperiul Austro-Ungar, ei doar au moștenit un fals sentiment de superioritate de la niște bunici care erau în realitate ”națiune tolerată”, la vremea lor.
Interesant e faptul că basarabenii se referă la ”republică”, își dau seama și ei că nu au o țară. România este o țară, Uniunea Sovietică era o țară, dar R.Moldova nu e o țară și nici nu va fi vreodată. R.Moldova are astăzi mai puțin de 2,5 milioane de locuitori, după ce în 1989 atinsese 4,3 milioane de locuitori și era cea mai dens populată republică din toată Uniunea Sovietică.
R.Moldova nu e un stat viabil pe cont propriu, e doar o Transnistrie mai mare. Migrația economică va continua, ”stataliștii” menționați în primul paragraf vor fi din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai bătrâni, iar în final copiii și nepoții lor vor descoperi realitatea: ei nu au și nu au avut niciodată o țară, ei au avut doar o ”republică”, falimentară și aceea.
“Perla coroanei europene”. Vreți să dați dovadă de un pic mai mult realism? Nu stârniți decât cel mult un râs isteric cu astfel de idei. Ce va face să credeți aceste lucruri? Măcar ucrainenii luptă cu demnitate de doi ani cu rușii și dacă n-ar fi acest război, ar adera la UE și NATO în câteva luni, însă moldovenii sunt departe rău de astfel de idealuri. Vreți în UE ca să ce? Ca peste o vreme să dinamitați UE, la fel cum o fac state ca Ungaria, Austria sau Slovacia care acum au lideri autoritari care-l pupă-n fund pe Putin? Nu veți reuși să rupeți niciodată legăturile cu Rusia, chiar de ați fi în UE și 1000 de ani. La un moment dat veți vira spre răsărit, așa cum o fac și alte state mult mai evoluate decât R. Moldova.
Ați rîs isteric, deci? Încerc să-mi închipui.
„Măcar ucrainenii luptă cu demnitate de doi ani cu rușii și dacă n-ar fi acest război, ar adera la UE și NATO în câteva luni”. Nu, zău?
”Am cunoscut cîțiva membri din guvern: tineri, stilați, buni vorbitori și nu numai de română, bine școliți, energici.”
Incredibilă coincidență: se duce omul în Basarabia pentru prima dată în viața lui, să-și vadă rudele pe care nu le știa decât din poze, dar cu ocazia asta cunoaște (absolut întâmplător, evident) și câțiva membri din guvernul republicii. Umblau și ei prin Dubăsarii Vechi după rude sau cu ce ocazie?
Se pare că toată povestea asta începe să semene a merkelism. Prietenii știu de ce 😀
Luați cu gheață pe frunte. Am fost la FILIT și între evenimente m-am întîlnit cu rudele, da. Merkel nu era nici printre unii, nici primtre ceilalți. Altfel, m-am salutat și cu Vladimir Vladimirovici.
”Merkel nu era nici printre unii, nici primtre ceilalți. ”
Ba da, stimate domn. Merkel a fost întotdeauna printre cei care transmit mesajul:
”Cu unirea, mai ușor, zic eu. Să lăsăm copiilor și nepoților noștri alegerea. ”
Asta se numește ”damage control”. Federația Rusă se face praf, așa că oamenii Moscovei transmit mesaje care să salveze ce se mai poate din influența rusească. În 1991, la Vilnius, ”bătrânul” Bush a fost huiduit la scenă deschisă, atunci când a încercat să-i convingă pe lituanieni să nu-și declare independența. Despre ceva similar e vorba în prezent: despre a promova ideea că reunificarea cu Basarabia trebuie amânată sine die, astfel încât Moscova să-și păstreze influența la Chișinău pentru zeci de ani de-acum încolo.
Am să vă răspund cu o întrebare: Cine credeți că ar recunoaște azi o țară formată prin revizuirea granițelor? Răspunsul (meu): În cazul de față, nici măcar Rusia.
@Florin Oniga – ”Luați cu gheață pe frunte”
O să vă spun un secret de-al psihologilor, acum, cât nu ne aude nimeni: oamenii cinstiți nu se exprimă batjocoritor, iar oamenii care se exprimă batjocoritor nu sunt cinstiți.
Batjocura e o formă de comunicare patologică: oamenii care o folosesc încearcă să-și creeze un ascendent fals asupra interlocutorului, pentru a-și ascunde intențiile și agenda reală. Dar nu mai spuneți asta la nimeni, să rămână secretul nostru! 😀
Este doar o reacție la atitudinea dvs. „ex cathedra”. Parcă vă văd, impunător, pe piedestalul de lemn din fața tablei, admonestîndu-mă cu degetul arătător și vocea ridicată. Așa că tac, de frică să nu vă repeziți spre mine să mă și urechiați.
Felicitari iarasi Domnule Buzea!
Scrieti cu Bum si Bang; concentrat.
Ati incercat si poezie?
Nu. Poezia nu este de nasul meu. Aia-i artă… doar știți doar vorba latinească: „Ne sutor ultra crepidam”!
Ei, poate va razganditi!
„Ceausecu in vizita in Occident.
-Domnilor, va multumesc pentru imprumuturile si tehnolgia date Romaniei, dar ca sa rezistam in fata URSS, ne trebuie si bomba atomica. Prin urmare, va rog sa ne dati si documentatia neceasarea fabricarii ei.
-Hmmm, si ce ne dati in schimb?
-……………. Trei ingineri romani!
-Esti nostim. La proiectul bombei au lucrat peste 10.000 de oameni de stiinta si primul calculator electronic (N.A. Primu calcuator avea un procesor de o tona si costa 1.000.000 USD -doar procesorul-). Tu ne dai 3 ingineri?
-Trei ingineri romani distrug mai mult decat o bomba atomica!”
In ce priveste Moldova („republica”), atit timp cat Moscova nu vrea s-o lase sa revina la patria mama, nu se poate face nimic. Au o forta foarte mare. Chiar daca Ucraina le mai da peste nas. (De altfel, si Ucraina are teritorii de-ale noastre….) Din pacate, nici UE nu e hotarita sa anuleze pactul Ribbentrop-Molotov… Cauze multe.
Dar suntem loiali UE/NATO si ajutam Ucraina. Asta e soarta oastra!
Sînteți sigur că Moldova vrea să revină la „patria mamă”? Și, în varianta că există, care e această „patrie mamă”? Dacă se va întîmpla vreodată reunificarea, aceasta va fi o decizie politică, nicidecum a majorității cetățenești.
Pentru cultura dumneavoastră generoasă, pactul Ribbentrop-Molotov (de fapt Hitler-Stalin) a fost anulat din momentul declanșării Operațiunii Barbarossa (invazia URSS de către trupele naziste ale Germaniei).
Curat …. anulat ! DAR NU și Protocolul Secret – actul “adiacent” care stipula CLAR ÎMPĂRȚIREA PRĂZII – adică ce fura fiecare semnatar ! Germania lui Hitler a dispărut și “cea ce i se cuvenea” a intrat tot în gura lupului, adică URSS – atunci (lacunele WW2), sau Rusia lui Puțin, azi ! Și tot la URSS-Rusia a rămas și TOT ce-i “revenea” conform Pact & Protocol Secret ! Așa ca mai ușor cu anularea Pactului dacă JAFURILE CONVENITE DE BANDIȚI SE MENȚIN !
Cred că nu înțelegeți: Pactul respectiv a fost anulat, dar consecințele au rămas – datorită Tratatului de la Yalta, altă gâscă-n traista lui Stalin. Deci faceți confuzie între Pactul R-M și Tratatul Eisenhower-Churchill-Stalin de la Yalta.
Nu-mi doresc o „cultură generoasă”. Nici măcar nu știu ce e aia și nici nu-mi doresc să aflu.
PaKtul tau a fiost rupt la mijlocul anului 1941 – a fost valabil mai putin de doi ani!
(el a fost incalcat chiar si de STALIN atunci cand a ocupat Nordul Bucovinei si Tzinutul Hertza si ce-o mai fi ocupal el standind protestele lui Hitler in persoana)
Patria e acolo unde ti-e bine.
Majoritatea, MAREA MAJORITATE a cetatenilor rep.moldova considera indubitabil ca cel mai bine e prin OCCIDENT (si prin romania si bulgaria chiar – doar o mica parte din cei peste DOUA MILIOANE plecati de acolo considera ca in Rusia e mai bine (majoritatea dintre ei fiind/ cosideranduse de alte etnii)
Pentru cei din R.Moldova, am o veste proasta: Macron viseaza la o Europa care sa se intinda de la Lisabona la Vladivostok, asadar ar trebui sa se obisnuiasca cu ideea ca UE va lua o alta forma in viitor. Sfatul meu este sa va integrati in SUA.
Nu contează ce visează Macron.Cata vreme Rusia e condusă de Putin și mai târziu de orice ins care visează imperii Rusia nu va fi în UE și NATO.Fara democrație,drepturile omului și renunțarea la orice plan de refacerea a imperiului rus sau sovietic Rusia nu va fi primită în lumea civilizată de altfel Macron peste câțiva ani nu va mai fi președinte.Dintre toti șefii de state din UE Macron s a întâlnit cel mai des cu Puțin și a vorbit cel mai des la telefon cu el înainte de războiul cu Ucraina și în primul an de la începerea războiului dar nu a obținut nimic.Putin a spus că s a plictisit de atâtea convorbiri cu Macron.De altfel nu l am auzit niciodată pe Macron vorbind de Europa până la Atlantic Lozinca asta e veche și era din când în când scoasă de la naftalină pentru a i îmbuna pe ruși .Europa e până la granița cu Rusia și Belarus.Georgienii tot alegând un partid prorus ” Visul Georgian” care de fapt e un coșmar se pare că au renunțat definit la UE și NATO iar aceste organizații au răcit deja relațiile cu Georgia dar nu și cu Armenia.Pentru basarabeni contează mai mult relațiile cu România și cu Germania decât cu Macron.Vestea cu adevărat proasta ar fi daca basarabenii s ar lăsa influențați de propaganda rusă ( și de banii rușilor)si ar vota contra aderării la UE și nu ar mai realege o nici pe Maia Sandu.Atunci înseamnă că Basarabia și basarabenii vor să meargă spre Rusia și își nenorocesc singuri tara .În cazul acesta pentru multe decenii rușii și au asigurat prezenta și influenta în Basarabia.Probabil s ar instala acolo și o dictatura de tip putinist care ar încheia o alianță strânsă cu Rusia daca nu mai rău.Despre unirea Basarabiei cu România care trebuia de mult sa se produca eu cred că nicidecum nu ar fi că în 1918 ci numai sub forma unei federații sau confederații iar acesta ar fi coșmarul partidelor și guvernelor centraliste de la București.Liderii români au optat încă din 1859-1862 pentru modelul de stat național unitar și centralizat de inspirație franceza și nu pentru modelul de stat federal de inspirație germana si care ar fi fost mult mai potrivit pentru statul român.De aceea suntem și șingura țară fosta comunistă din Europa care nu a făcut regionalizarea.și nici nu are de gând să o facă atâta timp cât deciziile se iau la București.Statut autonom de tip federal sau confederal ar cere și celelalte provincii istorice romanesti daca el ar fi acordat Basarabiei .O Românie federală sau confederală este coșmarul politicienilor români ( a majorității lor )pentru ca ar fi obligați să respecte deciziile parlamentelor și guvernelor regionale și a guvernatorilor aleși ai acestora .Nu vad nici un politician român promițând basarabenilor o largă autonomie în cazul unirii cu România.In 1918 statul moldovenesc avea mai puțin de un an de independență și era amenințat de bandele bolșevice rusești A cerut intervenția armatei române și a acceptată sa se dizolve că entitate in statul roman ( așa a făcut și Transilvania,).Și acum Basarabia e amenințata de ruși dar are o vechime de 33 de ani că entitate statala nu câteva luni că în 1818. E de neînchipuit că va accepta sa fie dizolvata Intr o adunătură de județe complet subordonate puterii de la București . Trebuie sa fim realiști și să oferim R.Moldova statutul special de provincie autonomă cu o foarte largă autonomie.Asta e problema nu alta. Desigur și Constutia României trebuie să renunțe la sintagma stat național unitar și să o înlocuiască cu șintagma stat național federal sau confederal .Mi se pare mai potrivita ideea de stat confederal. Mai e ceva.R.Moldova trebuie neapărat să renunțe la iluzoria și absurdă neutralitate și să ceară aderarea la NATO pentru că nimeni ( și în special rușii) nu i va respecta neutralitatea iar aceasta nu i va garanta independenta și integritatea teritorială..Austriei i a fost impusă neutralitatea in 1955( acum ar putea renunța la ea )iar Elvetia a ales neutralitatea de sute de ani și inca și o mai poate permite pentru un timp.
Macron tocmai a luat decizia să trimită avioane Mirage Ucrainei iar asta l a înfuriat cumplit pe Putin.Sigur vechiul vis al Europei de la Atlantic la Pacific nu mai e a lui Macron ci a lui Putin dar asta depășește cu mult posibilitățile Rusiei și asta chiar daca Trump ,prietenul lui Putin ajunge din nou președinte. Cu cate mai bine înarmată Ucraina cu atât pot sta mai liniștiți ucrainienii.Daca armata ucrainiana ar face un raid in Transnistria nu mai rămâne nimic din armata separatiștilor ruși și din mica armă rusa aflate acolo(în câteva ore).Armata rusă daca lua odesa ajungea în Basarabia și Transnistria dar nu a putut.
@Echilibrat – ”Daca armata ucrainiana ar face un raid in Transnistria (…)”
… ar însemna că invadează R.Moldova. Transnistria nu e recunoscută internațional nici măcar de Rusia, statul suveran e R.Moldova.
Trupele rusești trebuie să plece din Transnistria, dar trebuie să le retragă Rusia, la fel cum le-a retras pe cele din fosta RDG. La summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999, când Putin abia ajunsese prim-ministru, Rusia s-a angajat să-și retragă trupele din Transnistria. Însă după ce Vladimir Voronin a ajuns președinte la Chișinău, a declarat că retragerea trupelor rusești nu mai reprezintă o prioritate a R.Moldova.
Franta trimite 10.000 de miltari in RO pt un exercitiu comun cu RO și RM. Vor urma pînă la finalul anului încă 25.000 a anuntat Franța ( presupun MACRON ) Stire citită ieri seară pe RFI.Asa ca sfatul matale e …puncte,puncte ! Nu citi presa selectiv . E… sfatul meu.
Aceea este Europa, deși nu știu dacă se va înfăptui visul macronian.
După eliberarea statelor asiatice din strânsoarea Federației și destrămaree acesteia, partea vestică a Rusiei este firesc să adere la UE.
Estul și vestul Rusiei sunt două lumi diferite. Cei din vest sunt din unele puncte de vedere mai europeni decât o parte din membrii actuali ai UE.
Ca si estul si vestul Australiei, Canadei si SUA, Germaniei.
Macron este încă unul din lungul șir de “neica nimeni” nemeriti secole la rând în fruntea Franței ! De mulți ani am ferma convingere ca Franța nu a avut decât DOI ADEVĂRAȚI CONDUCĂTORI – Carol cel Mare și Napoleon – și nici unul nu era măcar francez !! Așa ca o Europa de la Lisabona la Vladivostok …. e un vis fals ! (sau mai bine ne uitam la imperialismul expansionist chinez, care e gata “să se ocupe” de uriașă, nepopulata și rău-exploatata Siberie ! Așa ca în drumul imaginat de Macron spre Valdivostok vom da peste “harnicii tovarăși ai Marelui Xi !)
„Trei ingineri romani distrug mai mult decat o bomba atomica!”
Ce poanta buna, noroc cu inginerii mongoli.
Fiecare popor are enciclopedia lui ambulanta (haraldul lui). Chiar si mongolii.
Am citit cu plăcere inclusiv comentariile. Opinii pertinente.
În ce mă privește, pe aliniamentul „…bine a fost când au plecat rușii și nu au venit românii.”, oricât de puțin convenabil pentru mine ca român, într o perspectivă de răspuns la tema ridicată atăt de bine de dl Mihai B. și cititori, vă propun lectura lui Paul Goma.
” Din calidor. O copilărie în Basarabia” mi se pare o carte lămuritoare pentru perspectiva fraților noștri de peste Prut, in care resentimentul față de unele ifose și apucături ale descălecaților trimisi acolo de stăpânirea Regatului României a lăsat urme adănci, abil speculate de activiștii și propaganda sovietică în detrimentul sentimentului corect de apartenență la ființa neamului romănesc.
Prolixă exprimare. Ce doriți să spuneți, da fapt?
Probabil că România s-a integrat în UE și NATO (cronologic ordinea este inversă, desigur) pentru că unii din clasa politică post-revoluționară, dominată de foști (activiști de pecere, securiști, birocrați și nomenclatură economică de toate tipurile din ceaușism) au crezut că în acest fel vor curge bani europeni în România, din care ei își vor trage partea și astfel se vor boieri mult mai temeinic.
Altminteri, eram și astăzi fix ca cei din Republica Moldova. Îmi bazez opinia pe largul curent restaurator, alimentat în aceste zile tot de foști, care insistă că UE și NATO sunt cei care-i fură României suveranitatea și substanța economică. Este o mistificare, desigur, care prinde la mulți că…oși care se gândesc: Bă, dacă vin rușii? Nu mai bine să fiu și eu aurist, șoșocist și anti-Ue și anti-NATO?
Deși membri UE și NATO, atârnăm de un fir subțire.
Cei de dincolo de Prut pricep acest lucru, au nasul să miroasă că în România domină aerul de restaurație. Din acest motiv nu au nici cea mai mică încredere că românii îi pot ajuta să se integreze în Uniunea Europeană. Din acest motiv în sondaje Bruxellesul este mai bine văzut ca Bucureștiul. Și vest-europenii mai bine văzuți ca frații români.
Când, în România, vom ști ce vrem, vom vrea cu adevărat să fim liberi în sensul liberal al cuvântului, atunci și alții din afară vor începe să aibă încredere în noi, simțind că facem parte din aceeași familie civilizațională.
Pentru că și mie îmi place să scriu, tot ca reacție la această temă indrăznesc să postez, din corespondența mea de watsap de acum cățiva ani, necosmetizată, cu un amic pe tema unui film de văzut:
Mic review la Nuntă în Basarabia. Văzut – plăcut.Dar ușor prolix, generator, cel puțin pentru mine, de stări contradictorii.
Evident, sumbrul nănaș Valeri, manipulănd rasputinian vodka, banii, perfidia și ruleta rusească este un fel de Hagen nibelung în poveste. Maldavanul ostil necondiționat regățenilor sau cel puțin parabolei comuniunii( „Nuntă în Basarabia”) dintre români și basarabeni.
Individul este astfel adversar mirelui,
care este portretizat delicat, cu cearcăne christice, expresie sublimată nu a mahmurelii ci de fapt a suferinței românilor față de raptul Basarabiei- 28 iunie 1940.
Mireasa, frumoasa și isteața basarabeancă, pare încă ușor captivă încă între două sisteme și deși este dializată, mai are în vene cățiva stropi din săngele lui homo sovieticus.
Chestie venită clar pe linie paternă, din tatăl poet disident perestroikist. Adică opozantul moale al anilor 80, pe deplin controlat de kăgăbău.Din fericire la ea, ca și la tineretul care stătea la coadă la consulatul din Chișinău, vindecarea a venit de fapt din contagiunea cu” morbul idolatriei vestice”.
L am avut, îl avem și noi, așa că suntem empatici.
Superbă fetița cu căței de la scara blocului. 8 la română și rusă de la învățătoarea rea și 10 la engleză. Mică fereastră isteț deschisă spre viitorul identitar? Bunicul ei, pensionarul cercetător sovietic, îi gratulează cu darul simbolic și filosofic fundamentalist, à la Dostoievski și obligatoriu în rusă pe miri, cu o tigaie și o cratiță.
De altfel – că așa s românii împăciuitori chiar și înjunghiați în spate- singure alte două personaje din extracția etnică a ocupantului mai sunt doar:
Primo.Tănărul frumos și elegant ( maskovskayarîbeata), care și face intrarea fermecător, à la Nikita Mihalkov. Cu o umbreluță de soare, albă și dantelată, fredonănd ca un adevărat snake charmer al privitorului cinefil bucata ociciornaie… și sărutănd aproape indecent mireasa sub privirea de cățel a mirelui.
La sărbi – Vremea țiganilor- era împușcat in situ.
Secundo. Rusoaica ofensată, personaj atărnând atemporal intre mamașa fostă hazeaică de front si umbra Marii Ducese Olga Nikolaevnaya, care sparge aristocratic indignată plecarea de la nuntă și care dă totuși banul cu aerul că a dat o moșie.
In aceeași semiotică subtilă, la cererea stilatei blond patinat bașoldine, este condusă la plecare și i se oferă cavalereste brațul de către tataie dizidentu’ de mătasă in baston, tatăl lu’ pește al miresei. Care ar fi fost mai potrivit pentru calitatea lui de „victimă” să o îndrepte spre ieșire cu un picior bine înfipt în dosul lat la ei ca boghiul la fel de rusesc.
Și da…spre aducere aminte: Tatamiresii, ăla cu ieșirea lătrată de la scena cu omagiul însurățeilor la statuia Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru care mirele musafir și familia lui sunt insultați cu apelativul mancurți.
Cănd de fapt el este exponent al unei întregi generații aflate aproape de culmile sclavizării
, tipologie de Joleman al lui Cinghiz Aitmatov.
Și de fapt aici e cheia.
Boneta de piele de cămilă de stepă asiatică aplicată de crudul rus tuturor cuceriților, care tămpește și aneantizează identitar pănă la fratricid, prelungea tortura și la/după momentul îndepărtării ei de pe țeasta cu care devenise una și aceeași.
Departe de a fi pe deplin stors, scenariul românobasaraborus va avea cu siguranță si alte capitole.
Și sunt sigur, că nu le recomand mirilor să onoreze, zeci de ani de acum încolo, invitația dandy ului rus de a și face o vacanță în Moscova.
Pur și simplu nu mai este o destinație frecventabilă.
„Probabil că cel mai clar exemplu pe care îl au în minte este cel al Turciei…”
Geografic, Turcia se află în Asia. Desigur, se poate integra în Uniunea Statelor Asiatice.
Dacă ignorăm geografia, având în vedere argumentul istoric/cultural, se pot integra în UE mai degrabă Tunisia, Algeria și Maroc, spre exemplu, sau Israel.
Altminteri, după cum s-a gândit la admiterea în Uniunea Europeană (i-a mai trecut între timp), Turcia poate cere fel de bine aderarea la Statele Unite ale Americii.
Teritoriul Turciei este pe doua continente, Europa si Asia. A sperat de mai bine de 10 ani sa fie primita in UE. Nu a fost sa fie.