Am fost onorat să constat că articolul meu “Lungul drum de la model la realitate” s-a bucurat de atenție. În doar câteva zile a strâns mii de cititori și câteva zeci s-au ostenit să își spună părerea despre ceea ce am scris eu. Nu este o surpriză, mai multe păreri au fost din partea entuziaștilor crypto, unii dintre aceştia cam deficitari la cei 7 ani de acasă, dar au existat și opinii care şi-au propus să fie mai obiective. Inițial mă gândisem să răspund fiecărei opinii în parte, dar cred că ar fi mai util să clarific lucrurile într-un articol distinct.
Eu am scris de mai multe ori pe tema crypto. Într-o precedentă intervenție am explicat, punct cu punct, de ce nu doar că nu acesta este răspunsul la multele probleme ale sistemului economic actual, dar nici nu are cum să fie vreodată. Articolul, mai lung, a fost publicat în aprilie 2024 în “Opinii BNR” sub titlul “Crypto nu este monedă, de aceea nu a produs și nu poate produce profit, doar ia banii de la unii și îi dă altora”. Îi invit pe cei care ar dori să aibă explicații detaliate să parcurgă acest text, el se găseşte pe site-ul BNR.
În articolul de săptămâna trecută nu mi-am propus să fac referiri la întreaga tematică crypto, el s-a născut pentru că, pentru prima dată, au trecut mai bine de 6 luni de când bitcoin (btc) nu a mai înregistrat noi vârfuri, ci doar fluctuații foarte ample de la o zi la alta, așa cum ne-am obișnuit, dar pe plaja 53-60 mii de dolari pe bucată, destul de departe de vârful din martie a.c., de 73 mii de dolari. Al doilea motiv este că românii par să aibă o înclinație destul de nesănătoasă pentru “soluții-miracol” de îmbogățire, cum sunt pariurile sau jocul la crypto. După ce instituția la care lucrez a fost sever admonestată că nu a prevenit consumatorii că este riscant să te împrumuți în franci elvețieni (ceea ce, de altfel, era fals, dar oamenii au adeseori obiceiul să îi acuze pe alții de propriile lor greșeli), am considerat aproape o îndatorire profesională să îi avertizez, din când în când, pe jucatorii la crypto că au toate șansele să piardă.
Ceea ce vreau să clarific din capul locului este că eu nu am vreo pretenție că aș fi deținătorul vreunui adevăr absolut și cu atât mai puțin că aș prevesti prăbușirea iminentă a pieței crypto. Ceea ce am spus în articolul meu din aprilie nu s-a schimbat: “Până una-alta, nu îndrăznesc să fac vreo predicție referitoare la ce se va întâmpla cu crypto în viitoarele 12 sau 24 de luni. Întrucât se bazează exclusiv pe iluzia de îmbogățire din nimic a oamenilor, ca și pe o adevărată falie între generații, jocul ar putea să continue mult și bine, cu condiția să imagineze “cârlige” noi, pentru a atrage și alți jucători. Doar că va veni ziua în care bazinul de entuziaști se va epuiza, iar jocul se va sufoca. Când se va întampla asta? Nu știu. Știu însă un lucru: bogăția nu apare din nimic.”
De fapt, aici este cheia problemei: crypto activele (cele din categoria “decentralized finance”, precum btc) sunt de fapt absolut nimic împachetat savant. Un impuls într-un calculator (sau în o mie de calculatoare) nu reprezintă bani. Aşa cum am arătat pe larg în articolul citat din aprilie, nici măcar una dintre trăsăturile banilor nu se regăsesc la crypto: nici etalon al valorii, nici mijloc de plată, nici instrument de economisire – chiar dacă scriptul de promovare le atribuie, fals, cel puţin pe ultimele două. Crypto sunt doar o invenție, extrem de parșivă, care a atras mulţi cetățeni care speră să se îmbogățească din nimic, pornind de la cârligul numarului limitat strict de btc, de natură a genera, prin el însuşi, o cerere mai mare decât oferta, ceea ce împinge preţul în sus. Doar că jocul este numai între cei care au înghițit gălușca. Faptul că au existat și există comercianți care vând ceva din lumea reală și primesc drept plată btc nu înseamnă deloc că btc ar fi mijloc de plată; inclusiv pentru faptul că acei, extrem de puțini, comercianți care se lasă plătiți în crypto nu pot, la rândul lor, să plătească altcuiva tot în crypto, ci trebuie să vândă crypto și să primească o monedă adevărată; adică, cercul jucătorilor la crypto rămâne închis. Aşa încât afirmaţiile unuia dintre cei care au comentat articolul meu (“Comercianţii deştepţi acceptă Bitcoin, pentru că nu există altă metodă de plată care să fie mai atractivă pentru comercianţi, fie că vând roşii sau apartamente”) arată doar un lucru: atunci când mintea este capturată de o iluzie, realitatea nu mai are vreo importanţă.
Ajuns aici, aș răspunde altui comentator, care spune: “Potrivit diverselor surse, Satoshi Nakamoto, creatorul pseudonim al Bitcoin, se crede că deține cel mai mult Bitcoin. Estimările sugerează că Nakamoto deține peste 1 milion de btc, extrași în primele zile ale rețelei. Această sumă uluitoare ar valora aproximativ 60 de miliarde de dolari la prețurile curente.” Evident, habar nu am dacă o fi cineva care să dețină 1 milion de btc. Eroarea fundamentală este însă în afirmația că această cantitate uluitoare ar valora aproximativ 60 de miliarde de dolari la prețurile curente. Ar valora atât, dacă ar exista cine să cumpere cu bani adevarați această cantitate, fără să ducă la prăbușirea prețului. Or, aceasta este o ipoteza “eroică” – adică, fără nimic rațional. Prețul se modifică oricum cu destule procente în decursul unei singure zile, fără a avea oferta cuiva care vrea să vândă 1 milion de btc, adică 5% din stocul total de btc. Panica pe care ar genera-o o asemenea ofertă ar duce la prăbușirea acestui crypto. Așa încât, oricine își imaginează că este milionar în dolari deținând orice crypto ar trebui să nu angajeze plăți mari în dolari, înainte de a schimba efectiv crypto în bani.
Unul din comentatori scrie cu nonșalanță: “bitcoin în scurta lui viață de adolescent (are doar 16 ani) a făcut peste 100.000 de milionari.” Afirmația arată cât de puțin înțeleg semnificația cifrelor unii dintre cei care au mare încredere în crypto. Hai să vedem ce ar însemna dacă această afirmație ar fi adevărată: din moment ce crypto este doar un joc de sumă nulă (nu pun la socoteală marja de preț dintre vânzare și cumpărare, nici impozitele pe profit plătite de cei care câștigă), înseamnă că un million de jucători au pierdut câte 100 mii de dolari fiecare, sau 100 de milioane de jucători au pierdut câte 1000 de dolari fiecare. Or fi atâția care să fi jucat măcar o dată bani la loteria crypto? Am foarte mari îndoieli. Dar cam atât este nivelul de gândire la grădiniță, când copiii află despre numere foarte mari și vorbesc despre un miliard de catralioane…
Scriptul profund mincinos de promovare a crypto susţine şi că instituţii finaciare respectabile se înghesuie să acumuleze crypto în valoare de miliarde de dolari, aşa cum ne spune un comentator al articolului meu. Gogoaşa merge doar pentru cei care nu au o minimă înţelegere a ce înseamnă un bilanţ. Dacă vreo instituţie financiară ar cumpăra orice crypto, în orice cantitate, nu ar putea să treacă în activul bilanţului aceste crypto, deloc, pentru că auditarea bilanţului presupune ca un terţ, independent şi respectând reguli stricte, să certifice că valoarea activului respectiv există. După ce Arthur Andersen, unul din cei cinci mari auditori din lume la vremea aceea, a participat la măsluirea bilanţului Enron, în 2001, au rămas doar patru mari auditori; şi niciunul nu ar îndrazni vreodată să certifice vreo valoare a unui activ bilanţier emis de… nimeni.
Unii dintre comentatori pun semnul egal între tehnologia blockchain şi crypto. Eroare fundamentală de logică: tehnologia blockchain este o tehnologie informatică, ce poate fi folosită pentru diverse obiective; crypto sunt doar utilizări ale tehnologiei şi atât. Confuzia dintre cele două a fost o parte a scriptului pentru a face mai credibile crypto.
La fel de eronată fundamental este comparația dintre piața crypto și cea de capital. Chiar dacă pe ambele majoritatea covârșitoare a tranzacțiilor are caracter speculativ, piața de capital are un rol colosal de mare pentru economia capitalistă (într-o mai mare măsură în SUA decât în Europa): direcționarea resurselor reale pentru o industrie sau pentru alta se face fix la bursă; de aceea, economia mondială este de fapt dirijată prin bursă, unde participanți care nu se cunosc între ei și fiecare are propriul interes devin “mâna invizibilă” despre care scria Adam Smith acum 250 de ani. Bursa nu este nicidecum un joc de sumă zero, cum scria un comentator al textului meu, ea generează dividende pe seama profiturilor companiilor – iar aceste dividende sunt considerabile: cam 10% pe an, în medie (cu oscilații mari de la un an la altul sau de la o firmă la alta, dar dividendele așteptate sunt cele care duc la creșterea sau scăderea preţului acțiunilor de pe piață). De aceea, asemănarea între piața de capital și cea crypto este la fel de mare ca aceea dintre turnul Eiffel și o hologramă a lui.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Adeptii crypto au acelasi tipar comportamental precum ecologistii extremisti, doar ca, desigur, sunt doua lucruri total diferite in esenta lor. Acestia au o agresivitate in modul de a se comporta, ce aminteste de un tip de sevraj, mai ales daca nu sunt aplaudati la scena deschisa pentru ineptiile lansate. Daca incerci sa te contrazici cu un astfel de individ, risti efectiv sa „ti-o iei”, cum se spune, deoarece in opinia lor „adevarul” se gaseste doar la ei si doar ei au dreptate, restul opiniilor si explicatiilor neavand nici o insemnatate pentru ei. De aceea nici nu mai sunt ascultati expertii in diferite domenii, pentru ca am intrat in era pseudo-stiintelor si fiecare opinie poate fi considerata, indiferent de aberatiile pe care este fondata.
Multumim pentru aceste clarificari privind monedele crypto stimate autor! Sper ca astfel s-au lamurit lucrurile, desigur pentru cei care chiar doresc sa inteleaga fenomenul.
Evident caracterul speculativ al bitcoin este cunoscut și de speculatori. Presupun că și jucătorii la Caritas știau că într-o bună zi se va termina, dar e important să ai grijă de ce parte a liniei de finish te afli ( îmi amintesc că un consătean de-al meu a ajuns la momentul la care trebuia să scoată cei „de opt ori” dar bineînțeles că s-a lăsat convins să „reinvestească” și a pierdut) . Bănuiesc că există oameni care chiar s-au îmbogățit (nu mă refer la patroni) și din Caritas ca și din bitcoin….
Însă în continuare mi se pare că ar fi de discutat în ce măsură bitcoin poate fi o monedă. Pentru că, dincolo de speculații și de mining, el chiar e folosit ca o monedă. De asta depinde perpetuarea sau dispariția lui. Trebuie să luăm în considerație că e singura ( bine, mai sunt și alte criptomonede dar mai puțin răspândite) monedă „universală”. Dacă o prăvălie din Peru acceptă criptomonede și eu dețin bitcoin pot cumpăra, să zicem online, ceva de acolo fără să trec printr-un schimb valutar. Pentru mine e un avantaj, pentru guverne… n-aș zice.
Dar sunt multe condiții de îndeplinit pentru a deveni o monedă adevărată și stabilitatea cursului ar fi una din ele (ceea ce ar duce la terminarea speculațiilor, evident). Printre altele asta ar însemna o acceptare oficială din partea marilor bănci naționale. Deocamdată, contrar unor așteptări pe care le-am formulat într-un articol mult mai vechi, băncile nu prea au formulat o opinie tranșantă- și nici nu au întreprins măsuri în favoarea sau împotriva noii tehnologii.
Discuția cu speculațiile e complexă: IT-ul în sine a fost, în anii ’80, o bulă speculativă. S-au făcut averi și s-au pierdut averi cu acțiunile firmelor de IT. Ajunse la maturitate, firmele actuale promit marje de profit decente, încă sunt bune în portofoliul unui investitor însă nimeni nu va mai deveni bogat peste noapte din cauza acțiunilor Apple sau Microsoft ( ceea ce îmi aduce mereu în minte scena din Forrest Gump) . Există posibilitatea unui scenariu de acest tip pentru bitcoin (în cazul în care ar deveni monedă) și opinia BNR și a celor din sistemul bancar e de mare interes pentru că nu e doar avizată ci și … influentă.
“Bănuiesc că există oameni care chiar s-au îmbogățit și din Caritas ca și din bitcoin…” Desigur ca sunt! Altfel nu ar fi atragatoare nici loteriile, nici ruleta, nici toate celelalte jocuri in care castigul unora vine strict din pierderea altora. Doar ca nu prea inteleg de ce sa consideram dezirabile social asemenea redistribuiri.
In cazul strict al bitcoin, castigul (mare!) a fost celor care au intrat in joc mai devreme (aici seamana bine cu Caritas), dar in ultimii 3 ani jocul a fost doar un montagne russe, cursul de 63.000 dolari de azi fiind cam la acelasi nivel din noiembrie 2021 – fiind astfel erodat de inflatie la fel ca mult hulitul dolar al celor care spera ca bitcoin este viitorul finantelor mondiale.
“Dacă o prăvălie din Peru acceptă criptomonede și eu dețin bitcoin pot cumpăra, să zicem online, ceva de acolo fără să trec printr-un schimb valutar.” Ba ati trecut printr-un schimb valutar, cand ati cumparat bitcoin. Si cum fluctuactii de 3-4 procente zilnic sunt obisnuite pentru bitcoin, ati putea avea si de aici un castig… sau o pierdere.
“Băncile nu prea au formulat o opinie tranșantă- și nici nu au întreprins măsuri în favoarea sau împotriva noii tehnologii.” Nu exista nimic comun intre crypto si tehnologia blockchain. Tehnologia este foarte promitatoare, dar inca nu si-a gasit un loc semnificativ in economie. Crypto este un fenomen marginal: totalul tranzactiilor intr-o zi, dupa cum declara cei care opereaza bitcoin, este de 30-40 miliarde de dolari (cifra nu este auditata, asa ca nu stiu cat este de adevarata). Dar asta inseamna cam de 10 ori cat piata valutara de la Bucuresti. La nivel mondial, asta nu e mare lucru. De ce sa formuleze vreo opinie transanta bancile?
Cind fac troc cu vecinul meu mai trec printr-un schimb valutar ?!
Daca un sfert din populatia Romaniai ar face troc guvernantii si bancile ar intra in fibrilatie . Poate chiar ar interzice trocul prin lege . Ca legiferarea este pentru restringerea libertatii individuale si pentru imbuibarea sistemului bugetar . Din nefericire poporul roman e prea needucat financiar sa inteleaga .
As vrea sa comentez „Știu însă un lucru: bogăția nu apare din nimic”. In pincipiu asa ar fi dar in realitate se intimpla si asta.
si doi:
„dar dividendele așteptate sunt cele care duc la creșterea sau scăderea preţului acțiunilor de pe piață”
Am fost multi ani un pasionat „jucator”, de ce se spune „jucator” la bursa. Am citit tone de carti, articole despre bursa. Va pot spune ca majoritatea jucatorilor nu asteapta dividendele, dividende care sunt, nu de putine ori, zero, sau f mici, unde mai pui ca sunt si impozitate, ci spera sa cistige din variatiile valorii actiunilor.
Deci, pe undeva, e asemanator cu bitcoinul, desi, aici aveti dreptate, e o deosebire esentiala intre esenta crypto si bursa.
Actual imi bag putinii mei bani pt zile negre in termen fix, dobinzile inca sunt bunicele desi tentinta e de scadere puternica. As sublina ca suntem obligati sa facem ceva cu economiile deoarece altfel ni-i roade inflatia.
Modul firesc in care economiile pot si trebuie sa faca pui se numeste antreprenoriat . Sa oferi economiile drept imprumut bancilor si/sau guvernantilor e dovada de inconstienta si iresponsabilitate .
Ideea ca cryptomonedele sunt o investitie cu grad extrem de mare de risc e corecta. Asta din cauza lipsei de reglementare si de control pentru prevenirea fraudelor. Nu sunt de acord cu afirmatiile acestui prafuit consilier BNR unde vad ca posturile se pastreaza pe viata si cam un sfert din angajati cumuleaza pensiile grase cu salariile.
Cryptomonedele reprezinta un instrument de finantare alternativa a unei afaceri. Avand in vedere gradul de risc ridicat e normal ca cei care investesc sa fie rasplatiti.
Cat despre minarea de cryptomoneda cred ca deja nu prea mai e rentabila avand in vedere costurile energiei si alte aspecte.
Bitcoin nu e crypto
Exista firme care au in balanta Bitcoin
Cu ce difera ce spui de sistemul bancar, care „tipareste” bani din aer?
@Ion Bancarescu Nu vă supărați, îmi spuneti si mie care sunt firmele care au balanța în Bitcoin. Nu de altceva, dar să știu să le ocolesc.
A avea in balanta bitcoin si a avea balanta in bitcoin sint doua lucruri diferite .
In alta ordine de idei ; daca exista oameni care inteleg ca bancile sint institutii tilharesti ce ii impiedica sa le trateze cu spatele ?!
Comentariile la articole pe teme economice sint interesante fiindca dezvaluie cit de precara e educatia financiara a romanilor. Nu ma refer doar la adeptii bitcoinului care spera sa se imbogateasca peste noapte, ci chiar la oameni care altfel au cunostinte de cultura generala ridicate. Dupa ce mi s-a argumentat de catre un romano-american cu pretentii ca dividendele la actiuni sint mai mari decit dobinzile la bonduri fiindca si riscul e mai mare (sic!) mi-as dori ca educatia financiara sa fie obligatorie la liceu.
Pentru ceilalti ramine Trump cu a sa noua gaselnita:
https://www.nytimes.com/2024/09/16/technology/trump-crypto-world-liberty-financial.html
Bună ziua Dle Radulescu! Am citit cu interes articolul ,ca și pe cel al D-lui,Vasilescu de la BNR de acum câteva zile,le am și salvat și distribuit prietenilor atât pro cât și contra BTC! Eu sunt un om practic…cum să cumpăr ceva ce nu există fizic,care nu produce ceva…nu știu ace brice etc!? Orcum ,atât , atât de hapsân și avar să nu mi dau seama că este că un joc piramidal muuult mai sofisticat( așa cum a ți spus ” frumos împachetat”) Apreciez mult articolul pentru realismul lui și dorința de a cunoaște cum stau lucrurile! Multă sănătate,avem amândoi nevoie,’ 58 și eu, mă înclin cu Respect și vă ” urmăresc” !
Oamenii mai au nevoie sa si vizeze la ceva frumos din cand in cand, altfel viata e cam fara cine stie ce perspective. Din partea mea, cine vrea sa viseze la ziua cand crypto va inlocui dolarul, asa sa faca. Cine vrea sa dea lovitura mai repede la pariuri sportive, e foarte bine si acolo. Cand iei un bilet la loto, nu cumperi in principal sansa aia infima de a lua premiul cel mare. Cumperi o stare de “pleasant anticipation”, o chestie, care are si aia ceva valoare – la cine merge. Cat timp nu te apuci sa-ti vinzi casa sau sa cumperi bilete la loto pe credit, e ok.
si operele de arta achizitionate doar in scop de investitie sunt absolut nimic, fara valoare de utilizare; ideale sunt plasamentele in imobiliare, dar si astea genereaza bule speculative, plus ca lichidatea poate sa tinda spre zero; pe termen scurt poate fi optim sa faci plasamente si in cartonase de monopoly daca exista o piata suficient de stabila, larga si lichida; indiferent de cum sunt plasate ouale in cosuri, calitatea oualelor variaza in orice moment (indiferent de cat or fi ele de autentice, cu tot cu certificatele lor de calitate) si in fiecare zi un broker istet poate obtin profit doar din rate de schimb; nu cred ca ar fi greu de gasit un broker istet, dificil e sa-l gasesti si cinstit;
in ce priveste opinia BNR, la un moment dat a fost cazul sa iau in considerare sfatul dlui.Benerescu (cel Batran), care m-a incurajat (pe canale oficiale) sa pariez pe leu; zis si facut: am luat creditul in euro, ca la credit e invers decat la plasamente si am beneficiat de dobanzi nete mult mai mici, bodaproste; cu CHF-ul n-am avut treaba, ca nu venise moda, dar ipotetic vorbind, nu prea vad sa fi iesit in pierdere cu el (si imi notez o nota buna ca pentru ca mi se confirma independent ca am apreciat pe-aproape riscul CHF ca fiind fals);
Tot mai mulți oameni încep să înțeleagă ce voia să zică Henry Ford în anul 1937.
Henry Ford: Poate că este bine că cetățenii țării noastre nu cunosc sau nu înțeleg sistemul nostru bancar și monetar, pentru că, dacă ar ști cum merg lucrurile, cred că am avea o revoluție până mâine dimineață.
În original:
„It is perhaps well enough that the people of the Nation do not know or understand our banking and monetary system, for if they did I believe there would be a revolution before tomorrow morning.”
Henry Ford a fost citat de către Charles Binderup (Member of the U.S. House of Representatives from Nebraska’s 4th congressional district, In office January 3, 1935 – January 3, 1939)
în ziua de
19 March 1937 in the House of Representatives (Congressional Record—House 81:2528)
Aveți la adresa de mai jos fotocopia paginii cu pricina (Congressional Record Volume 81 Part 3.djvu/154).
https://en.wikisource.org/wiki/Page:Congressional_Record_Volume_81_Part_3.djvu/154
Henry Ford a fost un genial antreprenor. El a revolutionat productia industriala, iar calea deschisa de el a avut urmari exceptionale in economia lumii. Asta insa nu il transforma intr-o lumina absoluta, care are dreptate in tot ce spune. Probabil ca, fara sistemul financiar pe care il huleste, nu ar fi ajuns vreodata sa produca automobile asa cum a produs el.
Dincolo de asta, sa vedem: Dupa marea criza din 1929-1933 (in care guvernul SUA a facut erori oribile de politica economica, iar Fed nu avea vreo putere de facto, cat timp functiona etalonul aur), economia SUA a progresat fabulos de mult. La 4 ani dupa ce Ford a spus chestia aceea, SUA intrau in al doilea razboi mondial, pe care l-au castigat (slava Domnului!) iar de atunci incoace economia SUA a fost de departe cea mai puternica din lume, pana in ziua de azi.
Daca citatul respectiv ar avea vreo urma de adevar, oare s-ar fi intamplat asta? Ar fi ajuns economia SUA cea mai puternica din lume si ar fi ramas asa, apropape 100 de ani de atunci incoace? Sau cumva bitcoin a dus la dezvoltarea SUA si nu stiu eu cum stau lucrurile?
Oamenii nu sunt perfecti. Nici sistemul financiar nu este. Dintre toate lucrurile pe care le-au adus crypto, unul mi se pare foarte important: a grabit disparitia monopolului bancar in transferurile de bani. Nu e putin lucru. Dar a ne imagina ca ar putea inlocui sistemul monetar mondial actual cu un rezultat al tehnologiei blockchain este o copilarie. Chiar daca Henry Ford s-a aratat nemultumit de sistemul bazat pe dolar, acum 90 de ani!
SUA au trecut prin crize financiare mai mari decat cea din ’29-’33.
Dar statul a intervenit preluind pierderile si capitalizand bancile. Pentru a nu stirni revolte sociale.
Cand vorbiti de economia SUA (sec. XX-XXI), aveti 3 sisteme financiare diferite: antebelic, Bretton-Woods si renuntarea la convertibilitate. Citatul lui Ford nu prea merge si nici raspunsul nu este calibrat.
Interventia statului pentru a limita crizele financiare nu a urmarit doar evitarea revoltelor sociale, desi si acesta ar fi un obiectiv legitim. Ea a vizat tocmai repornirea economiei, cu un cost cat mai mic. Faptul ca nu am avut vreodata amploarea crizei din 1929-33 arata ca statele au invatat ceva, iar rezultatul este benefic pentru toata lumea. Da, au castigat mai mult unele industrii privilegiate. Asiguratorul AIG a primit 80 miliarde de dolari de la guvernul american, dar efectul a fost formidabil: a fost evitata o criza mondiala a asigurarilor, care putea avea efecte incalculabile (poate o noua criza de tipul 1929-1933?)
Problema cea mai mare pe care au generat-o aceste interventii de urgenta a fost si a ramas hazardul moral. Inca nu a fost gasita o solutie si la aceasta, si la limitarea efectelor crizelor. Deocamdata, solutia aplicata a fost ca cei mai mari jucatori intr-o piata sa aiba obligatii de capitalizare mult mai mari fata de ante-2008. Nu stiu daca este suficient.
Faptul ca guvernarea acorda tot felul de vouchere populatiei este un mod de a evita revolte sociale . Eu nu sint de acord ca din taxele si impozitele platite guvernul sa elicopterizeze bani . Vreau sa am libertatea de a nu finanta astfel de actiuni guvernamentale .
D-le Radulescu,
cu totii am invatat la scoala depre criza/marea depresiune ’29-’33. Dar mai tarziu am inteles ca acest interval este raportat doar nivelul NYSE. In sensul ca in ’33 Dow-Jones a ajuns la val. de dinainte de crahul din ’29 si statistic a inceput recuperearea cresterii.
Dar in ’37 a fost o noua prabusire a indexului si o noua recesiune atribuite efectelor Banking Act of 1935.
Economia US a „scapat” de consecintele reale ale crizei doar in decembrie ’41 imediat dupa atacul de la Pearl Harbour si inceputul abrupt al doparii economiei trecute in regim de razboi.
Dar sa fim realisti ca FED avea si atunci cam aceeasi influenta (ec.&politica) ca si acum, ca doar nu degeaba e „mostly private” (The creature from Jekyll Island) de la crearea ei din 1908. Etalonul aur a functionat pana in ’72 si nu mi se pare ca FED ar fi avut o influenta semnificativ redusa in acele vremuri.
F.bun art.despre crypto.
As mai adauga un element care lipseste crypto ptr. a fi moneda(e): NU este legal tender. Nici obligatiile civile si nici (si mai ales taxele) nu pot fi stinse/platite in crypto.
Iar, in opinia mea, doar si imposibilitatea stingerii obligatiilor privind taxele si e suficienta ptr.a nu-i recunoaste caracterul de moneda.
Desigur, si efectul economic a fost urmarit. Dar…..
Problema -cred eu- nu este ca au profitat unele industrii privilegiate. Intotdeauna vor fi privilegiati, cand e vorba de interventia statului.
Problema este ca cei care au gresit (de multe ori peste limita legalitatii) nu au fost sanctionati. Dimpotriva, mai toti au fost promovati.
Am un amic care isi face semnul crucii cind trece pe linga banci si nu pe linga biserici . L-am intrebat de ce si mi-a raspuns : ,, Sa ma fereasca Dumnezeu sa folosesc vreodata servicii bancare ” .
Domnul Radulescu a dat un raspuns diplomatic persoanei care a semnat ,,Dumneavoastră cum interpretați vorbele lui Henry Ford, domnule Rădulescu?”
Nu o sa detaliez . Capacitatea de intelegere este diferita de la om la om . Opinia mea este ca cel mai mare tilhar este sistemul bugetar iar la foarte mica distanta este sistemul bancar . Cum de ceva vreme aceste doua sisteme ,,si-au dat mina ” cetateanul este cel care sustine prin truda sa imbuibatii acestor sisteme . Cu cit isi baga mai mult in cird cu ele ….
Bogatia „monedelor” artificiale apare din sustragerea bogatiei reale a prostilor.
Pe de alta parte, daca nici o moneda nationala nu mai este garantata de aur/argint, si nu se acopera/achita -la prezentarea biletului de banca- cu metalul respectiv, de ce nu s-ar emite si alte hartii frumos colorate? Libertatea pietii o permite… In favoarea emitentului, evident.
In trecut, daca emiteai moneda fara aprobare……….
ma bucur ca pe partea cealalta a trade-ului sunt oameni ca voi, fie la bursa sau crypto…atat
https://www.economica.net/bolos-anul-viitor-va-trebui-sa-intram-intr-un-proces-de-ajustare-fiscal-bugetara-care-trebuie-sa-aiba-si-o-componenta-de-restructurare-a-sistemului-de-cheltuieli-publice_774983.html
Respect pentru mediul de afaceri ?! Poate ne spune un antreprenor ( macar unul ) daca a avut parte de asa ceva ….
Ajustare fiscal-bugetara inseamna cresterea poverii fiscale . Restul e vorbarie goala .
https://hotnews.ro/consilier-al-guvernatorului-bnr-despre-criptomonede-bogatia-asta-vine-numai-de-la-cei-care-pierd-1796363
Bogatia sistemului bugetar vine de la cei care pierd ; mediul privat . Sistemul bugetar tilhareste mediul privat .
Bogatia sistemului bancar vine numai si numai de la cei care isi depun economiile la banci . 75 % din creditele acordate de banci sint din banii depunatorilor si nu din banii proprii ai bancilor . In plus , bancile imprumuta Ministerul finantelor publice . Ar trebui sa fiu inconstient si iresponsabil sa imprumut o guvernare care ma fura si ma minte ; fie in mod direct ( cumparind titluri Fidelis de exemplu ) fie indirect ( ducind economiile mele la banci care imprumuta guvernarea ) .
https://hotnews.ro/consilier-al-guvernatorului-bnr-despre-criptomonede-bogatia-asta-vine-numai-de-la-cei-care-pierd-1796363
,,„Am discutat cu oameni care sunt favorabili şi care spun: Bitcoin se face un număr limitat, vor în total 21 de milioane, cam aşa, şi atunci nu fac inflaţie. Păi de ce ar face inflaţie, din moment ce nu sunt în economie? Ele nu există! Cum să faci inflaţie din ceva care nu e decât un joc închis între participanţii la joc? Ce a favorizat extraordinar de tare creşterea aceasta a fost dezvoltarea fulgerătoare din ultimele decenii a internetului şi a facilităţilor pe care internetul le permite”, mai spune Eugen Rădulescu.
Prin urmare inflatie fac banii care sint in economie . Iar banii care sint in economie cine ii controleaza ?! Guvernarea , desigur . Inflatie se poate face numai din ceva care este un joc deschis intre participantii la joc . Iar participantii la joc sint bugetarii si mediul privat . Doar ca de legiferat legifereaza numai si numai bugetarii ( in 99% din cazuri numai pentru ei ) . Mediul privat doar trudeste . Din ce in ce mai putin pentru sine ….
Eugen RADULESCU 20/09/2024 La 19:54
„Altfel nu ar fi atragatoare nici loteriile, nici ruleta, nici toate celelalte jocuri in care castigul unora vine strict din PIERDEREA ALTORA. Doar ca nu prea inteleg de ce sa consideram dezirabile social asemenea REDISTRIBUIRI.”
Eugen RADULESCU 22/09/2024 La 17:03
„Problema cea mai mare pe care au generat-o aceste interventii de urgenta a fost si a ramas HAZARDUL MORAL. Inca nu a fost gasita o SOLUTIE si la aceasta, si la limitarea efectelor CRIZElor.”
=========
Dle Rădulescu, eu sunt foarte interesat despre opinia Dvs., pe care sigur o aveți, în ce privește status quo-ul legal în vigoare, acum, referitor la PREVENȚIA APARIȚIEI CRIZELOR.
Anume, ce lipsește, momentan, ca reglementare în vigoare în statele G7/NATO/UE/SEE (în special SUA, acolo-i cauboiala cât everestu) pentru a preveni și elimina HAZARDUL MORAL (mare vorbă ați scris, sunteți singurul din Ro pe care-l citesc/aud menționând asta)?
Aș aprecia dacă ați include în răspunsul Dvs., poate într-un articol separat și dedicat, și:
– statutul de persoană atașat corporațiilor în SUA
– instrumente și vehicule financiare folosite(inventate) la burse – limitări pentru unii, avantaje fiscale oferite DOAR unora
– lipsa condamnărilor PENALE EXTINSE(în locul parașutelor de aur) și nu doar amenzi pe drept civil (cinismul învârtitorilor de ghemuri de putere financiară e atât de mare încât bugetele lor anuale sigur includ și amenzile menționate pentru diverse încălcări VOITE – spălari de bani pentru entități catalogate ca teroriste sau aflate sub sancțiuni, concurență neloială, trafic de informație privilegiată în scopul obținerii de beneficii pentru sine/alții etc.)
– toate acordurile Basel
– regula Volker.
Bună ziua,
Articolul domnului Eugen Rădulescu mi-a atras atenția prin numeroasele erori, inexactități și omisiuni. Din acest motiv, consider necesar să ofer o replică care să contracareze punctele pe care le consider greșite. Având în vedere că acestea sunt foarte multe, răspunsul meu e, prin urmare, destul de amplu.
Nu sunt parior, nu sunt jucător și nu caut câștiguri rapide sau nemeritate. Sunt doar un cetățean afectat de problemele cotidiene, precum inflația și crizele financiare, la fel ca oricine altcineva. Nici eu nu pretind că dețin adevărul absolut și nu îmi propun să ofer soluții sau sfaturi financiare, dar sunt bine informat. Fiecare dintre noi își asumă responsabilitatea pentru propriile decizii, iar alegerile sunt în mâinile noastre, de aceea, este esențial să le facem în cunoștință de cauză și să fim bine pregătiți. Numai astfel putem face față manipulărilor și informațiilor false sau incomplete, de oriunde ar veni ele.
În calitate de director al unei bănci centrale, nu ar trebui să surprindă pe nimeni poziția dumneavoastră față de Bitcoin, însă consider că cititorii Contributors merită să aibă acces la o perspectivă alternativă, motiv pentru care am scris aceste rânduri.
Vă voi răspunde domnule Eugen Radulescu, director în BNR, cu argumente și clarificări acolo unde consider necesar.
„Eu am scris de mai multe ori pe tema crypto”
Există peste 9.806 criptomonede, dintre care multe sunt proiecte moarte, lipsite de lichiditate și fără relevanță. Din acest motiv, nu putem discuta despre criptomonede în mod general și apoi să ne referim la Bitcoin fără a face o distincție clară între cele două. Este esențial să separăm „Crypto” de Bitcoin, deoarece diferențele sunt semnificative, iar amestecarea acestor termeni reflectă o lipsă de educație financiară în acest domeniu, având în vedere că Bitcoin și „Crypto” nu sunt termeni interschimbabili.
––
„Nu acesta este răspunsul la multele probleme ale sistemului economic actual”
Bitcoin a fost creat ca o reacție la problemele sistemului monetar și bancar, având ca scop principal să ofere o alternativă la aceste structuri, fără a-și propune în mod direct să rezolve probleme economice în sine.
––
„Au trecut mai bine de 6 luni de când bitcoin (btc) nu a mai înregistrat noi vârfuri, ci doar fluctuații foarte ample de la o zi la alta”
Bitcoin nu are o bursă centralizată sau o cotație oficială, prețurile sunt stabilite pe platforme de tranzacționare private și variate, fără opriri din cauza volatilității (volatility halts), așa cum se întâmplă pe burse. Prețul Bitcoin poate diferi de la o platformă la alta și de la o țară la alta, însă, de la halving-ul din 2020, fluctuațiile zilnice ale prețului s-au menținut, în general, între 5 și 10 procente.
––
„Românii par să aibă o înclinație destul de nesănătoasă pentru “soluții-miracol” de îmbogățire, cum sunt pariurile sau jocul la crypto”
Sunteți economist și înalt funcționar al BNR, dar utilizați termeni peiorativi atât pentru cei interesați de Bitcoin sau criptomonede în general cât și pentru un instrument financiar care este tranzacționat și utilizat de companii și instituții importante, cu valori ce depășesc miliarde de dolari. Bitcoin nu este același lucru cu Crypto și nu a fost creat ca o soluție miraculoasă, a evoluat de la zero și continuă să se dezvolte. Ca înalt funcționar al BNR, ar trebui să vă adresați cetățenilor informați, care pot efectua propriile cercetări și au acces la informații de specialitate, inclusiv investitori, dezvoltatori, programatori și bancheri, nu doar ca „jucători” sau „pariori”, cum repetat îi denumiți dumneavoastră într-un mod degradant.
––
„O îndatorire profesională să îi avertizez, din când în când, pe jucatorii la crypto că au toate șansele să piardă”
Mă repet, dacă afirmați că aveți responsabilități legate de poziția dumneavoastră în BNR, atunci rolul dumneavoastră ar trebui să fie acela de a fi obiectiv și de a vă adresa tuturor, nu doar „pariorilor”, evitând astfel o abordare peiorativă față de cei interesați de subiect care nu sunt jucători. O comunicare obiectivă ar trebui să includă atât aspectele pozitive, cât și oportunitățile din acest sector, nu doar să se concentreze pe latura speculativă, pentru care păreți să aveți o fixație exagerată și exclusivă în toate articolele dumneavoastră referitoare la Bitcoin și criptomonede în general.
––
„Nu am vreo pretenție că aș fi deținătorul vreunui adevăr absolut”
Deși afirmați că nu dețineți adevărul absolut, tonul dumneavoastră critic și retorica utilizată sugerează o poziție excesiv de subiectivă. Aceasta afectează credibilitatea argumentelor dumneavoastră, deoarece cititorii pot percepe că apărați interesele instituției pe care o reprezentați, în loc să oferiți o analiză obiectivă și echilibrată.
––
„Nu îndrăznesc să fac vreo predicție referitoare la ce se va întâmpla cu crypto în viitoarele 12 sau 24 de luni. Întrucât se bazează exclusiv pe iluzia de îmbogățire din nimic a oamenilor”
Nu cred că cititorii dumneavoastră vă consideră un oracol sau un profet, așa că nu este necesar să gândiți atât de departe. De asemenea, nu toată lumea este interesată de Bitcoin din dorința de a se îmbogăți rapid, mulți caută, de fapt, să-și protejeze economiile acumulate cu greu, dorind să-și apere banii munciți din greu, nu să obțină câștiguri din nimic. Pentru unii prețul Bitcoin este pe plan inferior.
––
„Jocul ar putea să continue mult și bine, cu condiția să imagineze “cârlige” noi, pentru a atrage și alți jucători. Doar că va veni ziua în care bazinul de entuziaști se va epuiza, iar jocul se va sufoca”
Doriți cumva să sugerați că Bitcoin este o schemă Ponzi? Este important să demontăm această idee. Deși Bitcoin și schemele Ponzi sunt adesea comparate, există diferențe fundamentale între ele. Având în vedere că subiectul este de interes în societatea românească, afectată de fraudele Ponzi care au avut loc, există o preconcepție perpetuată și amplificată de articole care nu sunt deloc obiective și corecte. Prin urmare, voi face o comparație și voi aduce argumente care să demonstreze de ce Bitcoin nu este o schemă Ponzi:
Structura și funcționarea
Bitcoin este o criptomonedă descentralizată, bazată pe tehnologia blockchain. Aceasta permite utilizatorilor să efectueze tranzacții direct între ei, fără a necesita un intermediar.
Valoarea Bitcoin este determinată de cerere și ofertă pe piețele de schimb, iar utilizatorii pot mina, cumpăra, vinde sau păstra Bitcoin în funcție de preferințele lor.
O schemă Ponzi este un tip de fraudă în care câștigurile obținute de investitori sunt plătite din contribuțiile altor investitori, nu din profituri reale. Aceasta depinde de atragerea constantă de noi investitori pentru a plăti vechii investitori.
Odată ce nu mai sunt suficienți noi investitori, schema se prăbușește, iar majoritatea participanților pierd bani.
Bitcoin nu are nevoie de investiții sau investitori pentru a funcționa.
Transparența și reglementarea
Bitcoin funcționează pe o rețea publică, iar toate tranzacțiile sunt înregistrate pe blockchain, ceea ce oferă un nivel ridicat de transparență.
Deși reglementările variază de la o țară la alta, Bitcoin este recunoscut ca un activ de investiție în multe jurisdicții și este supus unor reglementări specifice. In El Salvador Bitcoin este moneda legală – ,,legal tender”.
Schemele Ponzi sunt, de obicei, ascunse și operate ilegal. Ele nu oferă transparență și nu sunt reglementate, iar promisiunile de profituri rapide sunt adesea exagerate sau false.
Riscuri și recompense
Investiția în Bitcoin implică riscuri, nu există promisiuni de profit garantat. Prețul Bitcoin poate fluctua semnificativ, iar investitorii trebuie să fie conștienți de volatilitatea pieței, iar majoritatea sunt, dovadă stau cifrele care arată procentajul monedelor care nu își schimbă adresa în cazul fluctuațiilor de preț..
Utilizatorii pot alege să investească sau să nu investească, în funcție de propriile cercetări și evaluări ale riscurilor. De asemenea, utilizatorii pot alege sa mineze ei înșiși monede, transformând energia si timpul în Bitcoin.
Schemele Ponzi promit profituri rapide și mari, ceea ce atrage investitorii. Aceste promisiuni sunt false și, în cele din urmă, majoritatea participanților pierd bani într-un final. Câștigurile garantate revin doar organizatorilor. Bitcoin nu are nici organizatori nici nu are în spate o echipă care să câștige de pe urma noilor veniți.
Scopul și utilizarea
Bitcoin a fost creat ca o formă de monedă digitală și un sistem de plată alternativ, fiind utilizat pentru tranzacții, ca rezervă de valoare și ca instrument de diversificare a portofoliului. Satoshi Nakamoto nu a promis profituri rapide sau garantate, după lansarea protocolului inițial și a software-ului, nimeni nu a mai avut control exclusiv și discreționar asupra rețelei Bitcoin. Odată ce a fost lansat, Satoshi Nakamoto a devenit doar un dezvoltator de software și un miner, la fel ca ceilalți participanți, iar monedele acumulate de el puteau fi obținute de oricine, în absolut aceleași condiții. Și in prezent, oricine poate participa la rețea, iar deciziile sunt luate prin consensul comunității, fără o echipă de PR, organizatori sau un CEO.
Scopul unei scheme Ponzi este de a înșela investitorii și de a genera profituri pentru organizatorii schemei. Nu există un produs sau un serviciu real care să susțină schema, există doar o schemă piramidală de fraudare.
În concluzie, Bitcoin nu are „cârlige” și nu este o schemă Ponzi datorită structurii sale descentralizate, transparenței, riscurilor și recompenselor reale, precum și scopului său legitim. Deși unii pot considera investițiile în Bitcoin ca fiind riscante, acestea nu se bazează pe înșelăciune sau pe atragerea constantă de noi investitori pentru a susține profituri. Bitcoin funcționează eficient atât în condiții de preț constant, cât și în scădere, creșterea prețului de tranzacționare este îmbucurătoare pentru cei care caută câștiguri, dar nu toți suntem motivați de dorința de a ne îmbogăți rapid, ci mulți am ajuns la Bitcoin din cauza deficiențelor sistemului financiar tradițional. Deși există o latură speculativă, aceasta nu este definitorie, iar generalizările sunt incorecte și adesea jignitoare.
––
„Un absolut nimic împachetat savant. Un impuls într-un calculator (sau în o mie de calculatoare) nu reprezintă bani”
Știm care este procesul prin care este creat Bitcoin, el poate reprezenta un impuls în o mie de calculatoare doar pentru pariorii de păcănele. Noi, cititorii informați, înțelegem că Bitcoin este minat cu echipamente costisitoare și necesită energie și timp pentru a genera monede noi, conform unui algoritm matematic clar și verificabil, nu prin impulsuri aleatorii și arbitrare cum se dă de înțeles. De asemenea, suntem conștienți de natura banilor, de modul în care au apărut ei și de evoluția lor de-a lungul timpului. Știm ce au ajuns azi, o simțim pe pielea noastră.
––
„Bogăția nu apare din nimic”
Dacă prin bogăție ne referim la un Bitcoin cu o valoare mare, aș dori să subliniez realitatea factuală. Bitcoin nu este creat din nimic, altfel, trezoreria BNR ar fi plină de Bitcoin, la fel ca și portofelele noastre. Nu voi repeta sau detalia procesul de creare sau minare Bitcoin, dar este esențial să înțelegem că acesta are un mecanism clar de generare.
––
„Nici măcar una dintre trăsăturile banilor nu se regăsesc la crypto: nici etalon al valorii, nici mijloc de plată, nici instrument de economisire”
Bitcoin funcționează deja ca un etalon al valorii datorită caracterului său limitat și ofertei finite, ceea ce îi conferă o stabilitate relativă în fața inflației. Este utilizat ca mijloc de plată în numeroase tranzacții online și este din ce în ce mai acceptat de comercianți, iar mulți investitori îl consideră un instrument de economisire pe termen lung, având în vedere aprecierea semnificativă a valorii sale în ultimii ani. Comparativ, leul românesc a pierdut peste 80% din valoare față de Bitcoin în ultimii cinci ani(*1).
––
„Crypto sunt doar o invenție, extrem de parșivă”
Sunt pe deplin de acord sa aveți o astfel de opinie, o exprimă un înalt funcționar al unei bănci centrale naționale și o înțeleg perfect. Afirmația că „crypto sunt doar o invenție, extrem de parșivă” denotă că Bitcoin și-a atins scopul inițial, acela de a submina sistemul monetar fiduciar centralizat, al cărui exponent sunteți.
––
„Cei care au înghițit gălușca”
O gălușcă nu există decât pentru cei care au pierdut, greșind în diverse moduri, fie că au fost mânați de dorința de îmbogățire rapidă, fie că au făcut investiții peste puterea lor de suportare. Poate pentru că au crezut că Bitcoin e o schemă Ponzi și au acționat ca atare?
––
„Faptul că au existat și există comercianți care vând ceva din lumea reală și primesc drept plată btc nu înseamnă deloc că btc ar fi mijloc de plată”
Fals. În UE Bitcoin este considerat instrument financiar sau un mijloc alternativ de plată, în El Salvador Bitcoin este „legal tender”, mijloc legal de plată din 5 iunie 2021.
Legat de ce reprezintă Bitcoin în țările UE, aveți chiar la BNR informațiile(*2), oare nu știați de ele când ați scris articolul dumneavoastră?
Hotărârea 4/2020 a Camerei Deputaților exemplifică Bitcoin ca fiind un instrument financiar sau un mijloc alternativ de plată la nivel UE.
––
„Afirmaţiile unuia dintre cei care au comentat articolul meu (“Comercianții deştepți acceptă Bitcoin, pentru că nu există altă metodă de plată care să fie mai atractivă pentru comercianți, fie că vând roșii sau apartamente”) arată doar un lucru: atunci când mintea este capturată de o iluzie, realitatea nu mai are vreo importanță”
Bitcoin oferă comercianților o soluție superioară de plată prin eliminarea chargeback-urilor, ceea ce înseamnă că o tranzacție finalizată nu poate fi contestată, astfel se elimină complet riscul de fraudă. De asemenea, tranzacțiile cu Bitcoin au comisioane mai mici comparativ cu metodele tradiționale de plată, iar lipsa intermediarilor permite comercianților să aibă un control mai mare asupra fondurilor lor, fără riscul ca acestea să fie blocate sau oprite de o instituție financiară. În plus, Bitcoin asigură un nivel ridicat de securitate și confidențialitate, oferind comercianților și clienților o trasabilitate transparentă a tranzacțiilor, fără a compromite siguranța deținerii fondurilor. Nu este vorba despre iluzii, ci despre realitate. Pentru comercianți, acceptarea Bitcoin extinde baza de clienți, facilitează plățile internaționale și transfrontaliere, și reduce costurile de procesare.
––
„Habar nu am dacă o fi cineva care să dețină 1 milion de btc”
Bitcoin dispune de un blockchain transparent, iar informațiile sunt accesibile și verificabile. Acestea se pot analiza si sintetiza(*2). Este important de menționat că monedele deținute inițial de Satoshi Nakamoto nu s-au mișcat și au rămas în stare latentă de la minarea lor până în prezent. Așa cum am menționat anterior, minarea acestor monede a fost realizată de Satoshi Nakamoto într-un mod echitabil și cinstit, fără preminare, spre deosebire de alte criptomonede, cum ar fi Ethereum. Aceste realități subliniază și susțin teoria că Bitcoin a fost creat cu bune intenții, nu ca o schemă piramidală de fraudare sau îmbogățire rapidă. Ipotezele și scenariile contrare sunt, de obicei, speculații sau teorii conspiraționiste menite să submineze legitimitatea Bitcoin-ului. Fiecare are dreptul să creadă ce dorește și să acționeze conform propriului apetit de risc. Pentru unii, Bitcoin este perceput ca un risc, în timp ce pentru alții, inclusiv pentru mine, moneda națională RON, la fel ca EUR sau USD, reprezintă o bombă cu ceas. Aceasta ilustrează cum trăim în realități diferite și acționăm în funcție de perspectivele noastre individuale asupra stabilității financiare.
––
„Crypto este doar un joc de sumă nulă”
Speculațiile pe piața crypto pot părea un joc de sumă nulă pentru cei care se axează doar pe latura speculativă, în care câștigurile unora vin din pierderile altora. Criptomonedele au o utilitate reală, cum ar fi facilitarea tranzacțiilor, crearea de contracte inteligente și dezvoltarea de aplicații descentralizate, ceea ce contribuie la generarea de valoare și inovație pe termen lung. ECB, la fel ca dumneavoastră prin intermediul BNR, va adopta tehnologia creată și o va utiliza în propriul scop, acela de a dezvolta exact opusul a ceea ce reprezintă Bitcoin, veți crea o moneda digital centralizată care va fi sub controlul dumneavoastră total, discreționar și potențial tiranic, CBDC (*4). Spre deosebire de Bitcoin, această monedă digitală va putea fi blocată și va avea restricții privind suma plătibilă, scopul de utilizare, geolocalizarea și chiar durata de valabilitate, obligând deținătorii să o folosească sau să o piardă. Într-un cuvânt, veți crea un anti-Bitcoin.
––
„Scriptul profund mincinos de promovare a crypto susține şi că instituții finaciare respectabile se înghesuie să acumuleze crypto în valoare de miliarde de dolari, așa cum ne spune un comentator al articolului meu. Gogoașa merge doar pentru cei care nu au o minimă înțelegere a ce înseamnă un bilanț.”
Trec peste acuzațiile tendențioase și voi face referire la instituții financiare precum Vanguard, BlackRock și MicroStrategy, precum și la El Salvador ca țară. Afirmați că acestea nu au un bilanț? JP Morgan, Wells Fargo și BNP Paribas au raportat, de asemenea, investiții în ETF-uri pe Bitcoin la vedere. BNY Mellon, una dintre primele bănci din SUA, Deutsche Bank oferă custodie Bitcoin pentru clienți. Susțineți că au acumulat doar gogoși? Inclusiv în România, Bitcoin poate fi considerat un activ de către companii, în mod legal și auditabil (*5). Dacă aveți îndoieli, vă recomand să o contactați pe doamna Mirela Păunescu, consultant fiscal, auditor financiar, expert contabil și conferențiar universitar doctor la ASE București, sunt sigur că v-ar putea oferi informații obiective. Deși, în calitatea dumneavoastră de înalt funcționar al BNR, ar trebui să fiți deja conștient de aceste informații și să publicați doar date corecte. Doamna Mirela Păunescu vine de altfel și cu propuneri care ar aduce claritate în sistemul românesc de contabilitate(*6). Până la o reglementare punctuală, nereglementat nu înseamnă ilegal.
––
„Unii dintre comentatori pun semnul egal între tehnologia blockchain şi crypto” și
„Nu exista nimic comun intre crypto si tehnologia blockchain”
Faceți o distincție între tehnologia blockchain și criptomonede, dar nu reușiți să recunoașteți că blockchain-ul este fundamentul pe care se bazează Bitcoin, fără această tehnologie, Bitcoin nu ar fi putut exista. Valabil și invers, fără Bitcoin, tehnologia blockchain nu ar fi fost cunoscută și adoptată.
Tehnologia blockchain a fost creată de Satoshi Nakamoto și echipa sa, care a publicat în 2008 documentul tehnic „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System.” Acest document a explicat conceptul de Bitcoin și a introdus blockchain-ul ca soluție pentru înregistrarea descentralizată și sigură a tranzacțiilor. Ulterior, Nakamoto a colaborat cu alți dezvoltatori pentru a lansa Bitcoin, prima aplicație practică a tehnologiei blockchain. Prin urmare, afirmația dumneavoastră este complet falsă.
––
„Asemănarea între piața de capital și cea crypto este la fel de mare ca aceea dintre turnul Eiffel și o hologramă a lui”
Nu toate companiile listate la bursă oferă dividende, iar piața de capital nu este lipsită de riscuri, nu toate companiile cresc sau generează profit, contrar impresiei pe care o lăsați. Atât piața de capital, cât și criptomonedele au propriile riscuri, oportunități și au dinamici specifice. O educație financiară solidă și obiectivă este esențială pentru a naviga aceste piețe și a minimiza riscurile, perpetuarea preconcepțiilor și stereotipurilor, atât în ceea ce privește câștigurile, cât și în cazul pierderilor este de evitat, domnule Radulescu.
––
„Crypto este un fenomen marginal: totalul tranzacțiilor intr-o zi, dupa cum declara cei care operează bitcoin, este de 30-40 miliarde de dolari”
Sunteți în eroare, volumul tranzacționat pe burse se referă la activitatea de trading a criptomonedelor pe platformele de schimb, în timp ce volumul tranzacțiilor în Bitcoin reflectă transferurile efective de Bitcoin între utilizatori pe blockchain, astfel că cele două concepte sunt distincte și nu se suprapun.
Afirmația că „crypto este un fenomen marginal” este contrazisă de creșterea semnificativă a pieței, indicând un interes și o utilizare în continuă expansiune. Bitcoin funcționează pe baza unui protocol descentralizat, fără o autoritate centrală, ceea ce înseamnă că nu există o „voce centrală” a celor care care „opereaza bitcoin” care să declare volumul tranzacțiilor, datele verificabile și accesibile public sunt doar cele vizibile în blockchain. Pe lângă volumul de tranzacții pe burse și în blockchain, există și un alt tip de activitate, necuantificabilă, care se desfășoară în mod complet anonim în rețeaua de nivel doi a Bitcoin, cunoscută sub numele de Bitcoin Lightning (*7). Această rețea este dedicată plăților instantanee și rivalizează cu sistemele de plată prin carduri de credit, precum Visa și MasterCard. Este posibil să nu fiți la curent cu aceste informații sau să le ignorați intenționat.
Articolul dumneavoastră reflectă o viziune limitată și incorectă asupra criptomonedelor și tehnologiei blockchain, neglijând potențialul lor de inovație și transformare a sistemelor financiare. Subliniați fluctuațiile prețurilor și lipsa de stabilitate, fără a recunoaște evoluția pieței și soluțiile de gestionare a riscurilor care au apărut. De asemenea, faceți generalizări exagerate despre investitorii în criptomonede, ignorând diversitatea motivelor pentru care aceștia investesc sau folosesc criptomonedele. Articolul nu ia în considerare utilizările practice ale criptomonedelor în industrii diverse și negați legătura dintre tehnologia blockchain și criptomonedele, confundați, amestecați termeni de genul „crypto”, „Bitcoin” și „BTC”, subestimați impactul acestora față de sistemul financiar tradițional. În plus, nu recunoașteți tendințele recente de adoptare a criptomonedelor de către instituții și nu abordați impactul social al acestora. Aduceți argumente valide privind riscurile criptomonedelor dar aveți o abordare zeflemitoare și superficială care nu reușește să reflecte pe deplin potențialul și evoluția acestui domeniu. Acest domeniu există și face parte din realitatea anului 2024, cine neglijează potențialul inovator al criptomonedelor și tehnologiei blockchain este probabil în stare de negare și nu este conectat la mersul istoriei, al tehnologiei. Românii merită sa afle și despre oportunități nu doar despre riscuri, mai ales când acestea sunt expuse incorect, bazate pe clișee. O perspectivă mai echilibrată și informată ar fi benefică pentru a ajuta publicul să înțeleagă mai bine acest domeniu în evoluție.
Vă mulțumesc, Contributors, pentru publicare și cititorilor care și-au dedicat timp pentru a parcurge aceste rânduri.
Cu stimă,
Pleb Rebel
–––––––––––––––––––-
(*1)
https://www.google.com/search?q=RON+to+BTC
(*2)
https://bnro.ro/Pozitiile-exprimate-de-catre-statele-europene-cu-privire-la-monedele-virtuale-12132.aspx
(*3)
https://www.coincarp.com/currencies/bitcoin/richlist/
https://bitinfocharts.com/top-100-richest-bitcoin-addresses.html
(*4)
https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2024/html/ecb.pr240624~7b3d7581e6.en.html
(*5)
https://universulfiscal.ro/monografie-contabila-criptomonede/
(*6)
https://www.ceccarbusinessreview.ro/descarca-articol/Y57-LKEfPsGthD87zU8FMen1WIAKGWdGsBqJQe6NHEA/
(*7)
https://mempool.space/ro/lightning
1. @Pleb Rebel –-> ✅
2. @Eugen Radulescu –-> 18/09/2024 – Eugen Radulescu – După comentarii ale cititorilor la “Lungul drum…”
: ” În articolul de săptămâna trecută nu mi-am propus să fac referiri la întreaga tematică crypto, el s-a născut pentru că, pentru prima dată, au trecut mai bine de 6 luni de când bitcoin (btc) nu a mai înregistrat noi vârfuri, ci doar fluctuații foarte ample de la o zi la alta, așa cum ne-am obișnuit, dar pe plaja 53-60 mii de dolari pe bucată, destul de departe de vârful din martie a.c., de 73 mii de dolari. ”
✍️ – astazi 23.11.24 pretul unui BTC este de 98,730$ si nu se va opri aici, o sa depaseasca cu mult aceasta suma intr-un timp nu foarte indelungat.
Capitalizarea de piata a BTC este astazi de 1,953,783,845,068$ (trilioane)
Volumul tranzactionarilor in ultimile 24h a fost de 74,133,037,297$ (miliarde)
–-> estimare adoptie populatie la nivel global de doar 4% in acest moment!!!!
Eu unul am hotarat sa imi convertesc la inceputul anului 2020, 40% din totalul fiat detinut, ” fiat creat din nimic, fiind garantat si autorizat de catre o grupare infractional organizata „, in crypto active printre care si BTC care la acel moment se tranzactiona cu 7.186$!!!
Am refuzat sa vand chiar si atunci cand s-a prabusit la 19.000$ in 2022 dupa ce in anul 2021 atinsese varful de 66.953$, deoarece am considerat ca inca eram pe profit si investitia oricum o facusem din start ” on long term „.
– Se pare ca intr-un final a cam iesit ceva din ” nimic „.
In acest moment investesc lunar in mai multe proiecte din acest domeniu ” de tip ponzi ” cu scopul de a ma rupe definitiv de sistemul totalitar al statului!
NU AVETI CUM SA MAI OPRITI BULGARELE, indiferent de ceea ce veti face.
Suntem din ce in ce mai multi, de la o zi la alta, iar sistemul asa cum l-ati cunoscut pana acum o sa se prabuseasca precum un castel de nisip, sper sa apuc aceasta petrecere!
Cum spunea o alta marioneta a sistemului ” GHINION „, ghinion ca a aparut aceasta bresa in matrice, bresa cunoscuta sub numele de internet, care a oferit lumii acces la informatie necenzurata si totodata access la sisteme DESCENTRALIZATE, de plati, tranzactionare, exchange, samd, sisteme care nu pot fi controlate/manipulate.
Iar voi restul, nu uitati, chiar daca vor reusi sa cenzureze sau restrictioneze informatia din online, ne vedem pe dark web, acolo din pacate pentru ei totul este descentralizat si nu au control.
Si inca ceva: nu uitati ca sunt peste 14 tari care nu percep impozit pe venit, iar alte 11 tari care ofera benificii de tipul ZERO impozit pe venit pe multi ani pentru cei cu rezidenta fisca care obtin venituri provenite din afara tarilor respective. Rezidenta fiscala se obtine dupa o sedere de minim 183 de zile pe acele teritorii.
De ce mentionez? Pentru ca asftel, multi nu mai aveti de ce sa va plangeti, puneti-va mintea la contributie si luati atitudine.
Va pup cu drag, eu, unul care a iesit din turma si regret doar ca n-am facut-o mai devreme!
….TIC…..TAC !!!
@Paul C, se pare că în această situație suntem mai mulți decât i-ar plăcea domnului Rădulescu. Ceea ce ai scris la final ar fi putut fi scris și de mine, este perfect adevărat și extrem de relevant. Nimic nu ne va opri să căutăm locuri unde suntem tratați mai bine, mai ales dacă țara în care ne-am născut continuă să fie condusă de retrogradați. Chiar dacă poate vom rămâne o minoritate pentru o vreme, situația se schimbă în favoarea noastră pe zi ce trece. Cei care nu înțeleg semnificația Bitcoin-ului vor continua să-l creadă pe Rădulescu și se vor lăsa în continuare păcăliți de perpetuatorii unui sistem profund corupt, în timp ce noi ne vom bucura de tot ce aduce această revoluție financiară inițiată de un anonim.
Mă bucur să citesc cuvinte ca cele scrise de Paul C. Cei ca el sau ca mine nu am fost norocoși că am descoperit Bitcoin înaintea altora, ci pentru că ne-am informat și ne-am educat în mod diferit. Ceea ce oferă domnul Rădulescu nu este informație sau educație, ci manipulare toxică. Dar sistemul se bazează pe voi, cei care continuați să credeți în minciunile lor, fără voi, ei nu înseamnă nimic și nu au nicio putere. Fiecare dintre noi are acces la tot ce este necesar pentru o informare corectă. Bitcoin este cu totul altceva decât ceea ce încearcă ei să vă convingă că este. Educați-vă singuri dacă doriți să ieșiți din captivitatea în care am fost închiși. De salvat, nu vă va salva nimeni dacă nu o faceți voi înșivă.
Revin pentru o erată – *retrograzi*.
În plus, aș dori să adaug următorul citat:
„Dacă nu mă credeți sau nu înțelegeți, nu am timp să vă conving, îmi pare rău.”
— Satoshi Nakamoto
Eu nu intenționez să conving pe nimeni, fiecare are libertatea de a lua decizii în funcție de propriile convingeri. Tot ceea ce am scris mai sus este un răspuns la minciuni, manipulări și prezentări eroronate. Sunt dezgustat de ele și de cei care le perpetuează în mod voit, dar sunt conștient că ei se hrănesc din această situație.