vineri, mai 17, 2024

E necesară o nouă arhitectură a sistemului energetic național!

Sistemul energetic este compus din partea de producție și transport de energie electrică dar în special de partea de producție și transport de energie termică. La acestea adăugăm și partea de extracție și transport de gaze și partea de producție de produse petroliere. Pe acestea din urmă nu le tratez în acest articol deoarece la acestea decarbonificare este greu de realizat și este scumpă. (Și nu vreau să scriu despre utopiile amestecului de H2 cu CH4.)

Ceea ce s-a întâmplat cu sistemul electro-energetic ucrainian, trebuie să ne dea de gândit! Sistemul lor este construit cam pe aceleași reguli ca și cu cel românesc. S-a demonstrat că există puncte critice ale infrastructurii care au fost atacate de armata rusă pentru a întrerupe alimentarea cu energie electrică. Trebuie să analizăm vulnerabilitățile sistemului nostru național, mai ales dupa ultimile amenințări venite de la Moscova. (vezi aici, aici și aici)

Sistemul electro-energetic ucrainian a fost gândit în epoca sovietică și s-a bazat pe construcția de capacități de producție mari (nuclear, gaz, cărbune și hidro) amplasate la distanțe mari de consumatori și pe linii de transport apte de a transfera energia. Cam la fel arată și sistemul electro-energetic românesc: concentrația mare de capacități de producție în sudul României (în special în Dobrogea) cu linii de transport spre zonele sărace energetic: Moldova și Transilvania.

Fig. 1 – Distributia capacitatilor de producție conform ANRE (prelucrare Cosmin Păcuraru)

Un rezumat al unui articol scris acum doi ani:

  • Necesarul de energie este dat de geografie: în nord este nevoie de mai multa energie și în sud de mai puțina din cauza diferențelor de temperatură
  • Capacitățile de producție sunt amplasate în funcție de resurse (avem zone cu potențial mare hidrografic, cu potențial mare fotovoltaic, cu potențial mare eolian, lângă resurse de cărbune sau gaze)
  • Nevoile de consum sunt diferite, având zone industrializate și zone fără industrie
  • Stilul de viață este diferit în zonele urbane și în zonele rurale, stilul de viață este diferit în judetele din est față de cele din vest sau în cele din sud fata de cele din nord.

De aici rezultă că unele regiuni au un excedent energetic și altele sunt în sărăcie energetică. Reiau tabelul publicat acum două luni din care observăm clivajul energetic dintre regiunile din sud față de cele din nord și lipsa de capacități securitare în județele din estul României:

Fig. 2 – Distribuția capacităților de producție pe județe conform datelor ANRE (prelucrare Cosmin Păcuraru)

Ar trebui să ne uităm cu atenție pe harta sistemului de transport Transelectrica pentru a vedea punctele critice ale infrastructurii:

Fig. 3 – Harta liniilor de transport de energie electrică (sursa: Transelectrica)

Cred că este clar că principalele puncte critice sunt cele unde energia produsă în Dobrogea este transferată peste Dunăre. Apoi sunt cele care fac legătura cu vecinii de la care importăm când suntem în deficit de producție. Și nu în ultimul rând liniile care leagă nordul sărac cu sudul bogat, adică cele câteva linii ce trec Carpații și liniile spre Modova.

Daca eu aș fi un strateg rus este deajuns să elimin câțiva stâlpi ai Transelectrica pentru a doborâ tot sistemul electro-energetic național. (Nu va impacientați, atât timp cât bănuim ca în zona de decizie românească există factori de influență ai Federației Ruse, este imposibil ca adevarații strategi ruși să nu se fi gîndit la așa ceva)

Știm că UE își doreste cu orice preț decarbonarea producției de energie. Ai noștrii decidenți visează cai verzi pe regenerabile (eoliene și solare) transformați în ceea ce ei nu pricep, adică în hidrogen, deoarece nu știu nici măcar unde să se uite când stăm de vorbă despre reducerea emisiilor de CO2. Am scris de multe ori: energia termică este în proporția cea mai mare din mixul energetic primar național (35%), știm că energia termică este asigurată cam 50% din lemne de foc, 30% din arderea de gaz în centrale individuale și doar 20% din SACET-uri.

De ce nu ne ocupăm de această problemă pentru a avea rezultate maxime cu bani puțini? Este vreo problemă ca să eliminam arderea lemnelor sau gazului în centralele individuale?

În România mai avem 20 de SACET-uri funcționale (sisteme de alimentare centralizată cu agent termic), în câteva aglomerări urbane, care acoperă aproximativ 18% din gospodarii. Acum 20 de ani existau peste 100. Dacă sistemele de transport de agent termic nu mai există, sigur vechile trasee există și pot fi refolosite.

De ce vorbesc de problema energiei termice? Știm că energia termică este generata în cogenerare cu energia electrică. Este vreo problemă de a reface în cele peste 80 de localități care au avut SACET-uri sistemele, mai ales că sunt promovate de UE, mai ales că în unele zone nu avem producători de energie electrică securitară? Mai adăugăm că România va deveni un producator important de gaz în UE și că oricare ar fi viitorul, gazul va rămâne un combustibil (de tranzitie sa nu) care se pretează la decarbonarea producției de energie termică.

Marile aglomerări urbane se dezvoltă. Se construiesc cartiere noi. Nu este greu pentru UAT-uri ca să instituie reguli pentru dezvoltatori către introducerea sistemelor de aprovizionare centralizata cu agent termic, sisteme ce pot avea producție hibrida din gaz (cu obligatia de cogenerare), termosolar sau geotermal.

Din toate acestea tragem următoarele concluzii:

  • Infrastructura de producție și transport de energie electrică trebuie regândită către autosuficiența energetică locală, astfel încât în orice situație de criză să se poată asigura energia pentru consumatorii casnici sau industriali,
  • Acoperirea zonelor de sărăcie energetică cu capacități de producție de energie securitară minime pentru asigurarea măcar a consumului casnic, ținând cont de resursele locale și dacă se ia decizia de a merge către capacități regenerabile intermitente să se instituie obligativitatea de a se investi și în capacități de stocare,
  • Gândirea infrastructurii de producție de energie electrică împreună cu cea de producție de energie termică,
  • Întârirea SACET-urilor existente prin capacități de producție de nouă generație și refacerea sistemului de transport de agent termic.

Distribuie acest articol

44 COMENTARII

  1. Daca nu ar fi subventionata de primarii energia termica produsa in SACET, adica termoficare, ar dispare.
    Romania nu e Danemarca, doar subventiile tin in viata centralele de cogenerare, afacerea fiind buna doar pentru capusele care traiesc pe langa aceste sisteme, exact ca celebru caine care nu pleaca de la macelarie.
    Economia facuta de majoritatea primariilor din disparita CET-urilor ar putea fi folosita pentru cresterea calitatii infrastructurii, educatiei si serviciilor sanitate, spre disperarea politrucilor care se agata si ei de un post in aceste regii.
    In Bucuresti jumatate din buget se duce pe subventia la termoficare, pentru ca altfel aceasta care are in oferta servicii proaste la preturi nerezonabile ar murii. Cine ar da 1000 lei/Gcal pentru a sta la 18 C?
    Cat despre termoficarea la tara sau orasele cu zone preponderent de case este un non-sens economic.
    Despre restul, fiecare zona sa se pregateasca (cum nu se spune, dar sa fie gata) ca vine ,,negrul din afara” (black-out-ul)

    • … si cum rezolvam problema energiei termice si a decarbonarii dupa dvs?
      CETurile noastre sunt vechi (randamentemici) si tr inlocuite. Infrastructura nu a mai fost reparata de multi ani (vreo20) … normal ca lucrurile nu merg! daca ar merge sub nici o forma nu se va ajunge la preturi mari la incalzire.

  2. Actiunile Siemens Energy au scazut cu peste 30%. Cauza: eolienele sunt praf, atit turbinele cit si paletele sunt pe duca. Pagube de miliarde.
    Consecinte: se asteapta o scumpire masiva a eolienelor in viitor.
    Nu stiu daca si Putin a citit asta :)

    • Cu o cotă de piață infimă Gamesa (copilul problemă al Siemens Energy, infiat recent) nu mai e un jucător de primă mână pe piața regenerabilelor. Față de Vestas, Enercon, GE, Nordex si Vensys e mult în urmă. Siemens Wind Energy avea cele mai multe turbine încă dinainte de fuziune. Gamesa a reușit lovitura cu instalațiile de 2MW, cu cele de 4MW a făcut încă o figură bună, dar s-a împotmolit la 10 MW. E o lovitură pentru concern, nu pentru piața regenerabilelor.
      https://www.windbranche.de/wirtschaft/unternehmen/hersteller-ranking
      Iar pe Putin cred că îl interesează mai mult prețul combustibililor. La gaz de la 324 EUR/MWh in 2022 a ajuns la 48 EUR. Iar rezervoarele sunt 80% deja pline. Barilul de petrol nu a scăzut la fel de spectaculos, dar cu 35% tot s-a micșorat prețul.

    • nea neamtu, Siemens isi va creste actiunile la loc !….don,t worry !:

      https://www.hyflexpower.eu/

      d.aia ne innebuneste CE cu hidrogenul (verde !) in TG (e drept, si Siemens preseaza, altfel, actiunile tind spre zero, daca n-au un viitor)

      Scumpirea eolienelor in viitor, pare o problema marginala – de-abia ”botezaram cu apa sfintita” nuclearul ca fiind curat , ca sa dea Hidrogen pink (roz)…mai sunt hidro multe, biomasa (sa scoatem H2 din ea), etc.
      O scoatem cumva la vopsea

      • nea Catalin, catastrofa Siemens nu e unica, e doar virful. De altfel Siemens a inceput, cu multi ani in urma, cu panouri solare, si a pierdut miliarde.
        Nici celelalte producatoare de eoliene nu sunt mai sanatoase, norocul lor e ca statul baga bani la nesfirsit.
        Dar, nasoala mare e ca Germania, care e cea mai agresiva cu regenerabilele, practic nu mai produce nimic in domeniu. Dar nici in alte domenii. Nimic nu mai functioneaza fara bani multi de la stat. Germania, o tara dezindustrializata, care tine EU in circa, si care se da mare ca ea e deschizatoare de drumuri, arata cum va fi viitorul.

        Am mai spus-o pe aici, Romania ar fi bine sfatuita sa-si gaseasca propriul drum, sa nu se ia dupa Germania. Cele doua tari au mai fost cindva aliate si se stie ce a iesit.

  3. „Daca eu aș fi un strateg rus este deajuns să elimin câțiva stâlpi ai Transelectrica pentru a doborâ tot sistemul electro-energetic național.”

    Asta este o afirmatie a cuiva care se joaca prea multe jocuri pe calculator. Numai daca ne uitam la harta aceea ne dam seama ca nu este chiar atat de simplu.

    ” Este vreo problemă ca să eliminam arderea lemnelor sau gazului în centralele individuale? ”
    Este nenumarate probleme. In primul rand de ordin social si politic. Daca doar 18% dintre gospodarii sunt acoperite de SACETuri inseamna ca 72% au sisteme de incalzire individuale.
    Deci care este propunerea domnului autor? Sa dam o lege sa le interzicem centralele/sobele individuale si sa ii obligam sa se racordeze la SACETuri (presupunand ca s-ar reinfiinta) ?
    Inteleg ca domnul autor este specialist in stiinte politice, nu inginer. Pai poate isi da seama ca niciun partid nu va castiga niciodata nicio alegere cu o astfel de propunere.
    In al doilea rand, a facut vreun calcul domnul autor sa vada cu ce suplineste arderea lemnului?
    In al treilea rand rezervele din Marea Neagra sunt estimate sa ajunga pentru aproximativ 10 ani la consumul actual. Deci planul asta nu este unul pe termen lung…

    „Este vreo problemă de a reface în cele peste 80 de localități care au avut SACET-uri sistemele, mai ales că sunt promovate de UE, mai ales că în unele zone nu avem producători de energie electrică securitară?”

    Da, sunt multe probleme. Cele 80 de SACET-uri nu mai exista, sau unde mai exista sunt ruine depasite tehnologic si uzate fizic si moral.
    Deci domnul autor propune nici mai mult, nici mai putin decat construirea a 80 de termocentrale noi. Nici nu stiu daca merita comentat mai mult aici, sau doar sa ne amuzam impreuna.

    „Dacă sistemele de transport de agent termic nu mai există, sigur vechile trasee există și pot fi refolosite.”
    Afirmatia asta este facuta in urma unor studii in teren, in urma unor analize din birou sau doar wishful thinking?
    Logica inginereasca imi spune ca acolo unde SACET-urile au fost desfiintate sau „trecute in conservare” (adica lasate sa se ruineze) sistemele de transport au avut aceeasi soarta, pentru ca nu ar avea logica sa faci mentenanta la sistemele acestea de transport.
    Daca in Bucuresti, unde reteaua de termoficare este in uz curent, stim ce probleme avem, va dati seama ca acolo unde SACETurile au fost desfintate reteaua de transport ori nu mai exista ori este schweizer.

    Tot articolul pleaca de la premisa ca ne-ar ataca rusii, iar noi trebuie sa ne regandim sistemul energetic national ca sa raspunda acestor amenintari. Apoi aduce ca argument niste articole de propaganda in care ne ameninta cu arme nucleare, fara sa isi dea seama ca asta contrazice ipoteza. (Pentru ca, evident, cu arme nucleare nu ataci stalpii Transelectrica ci ataci centre urbane mari. )

    Eu zic ca este mult mai ieftin sa ne inarmama pana in dinti ca polonezii si sa ii descurajam pe rusi in coordonare cu aliatii din NATO.

    • 03:27 duminica 28 septembrie 2003 – Black-out Italia doar pentru ca o linie de 380 KV din Elvetia incarcata doar la 86%(capacitatea declarata 2400 A ) s-a apropiat prea mult de un pom si s-a creat un arc electric.
      rezultatu a fost ca reteaua s-a intors in parametri pentru toti consumatorii catre miezul noptii (22:30 – 23:30) au fost reconectati ultimii consumatori de prin sudul Italiei. Atenzie, in acel moment cel mai mare consumator din Italia erau pompele care incarcau lacurile din Alpi (2000 MW)

      • @Ady.B
        Si cu toate acestea Italia nu s-a apucat sa isi reproiecteze sistemul energetic dupa acest incident.
        Nu ar fi o discutie serioasa.

        Pai daca ne inchipuim ca rusii pun la pamant sistemul energetic doborand cativa stalpi de inalta tensiune, atunci ne putem inchipui la fel de bine ca au pe stoc 80 de rachete capabile sa doboare 80 de SACET-uri. Cu ce o sa asiguri apararea antiaeriana a 80 de obiective distribuite geografic?

        Deci unde ne oprim cu gandirea catastrofica?
        Inseamna ca cel mai bun plan de rezilienta este ca fiecare gospodarie sa aiba sistem energetic la purtator (eventual mobil, ca sa il ia cu el gospodarul atunci cand fuge in munti) si aparare antiaeriana pe acoperis (sau pe balcon pentru gospodarii de la blocuri).

        Mie mi se pare o discutie neserioasa.

        Singura discutie serioasa este cea care are baze economice. Unele capacitati energetice au disparut, cum ar fi cel 80 de SACET-uri, iar altele au aparut, cum ar fi numeroasele parcuri fotovoltaice si eoliene, in functie de conditiile din piata, nu de vreo planificare in amonte facuta prin nu stiu ce minister sau redactie de presa.

        Faptul ca ne inchipuim noi ca redesenam harta energetica a tarii si mutam capactiati de productie de colo colo dupa bunul plac n-are legatura cu realitatea. Probabil ca o discutie de genul acesta avea sens la CC-ul PCR, pe vremea lui Ceausescu, nu in vremurile noastre cand incercam si noi sa fim o economie de piata functionala cat de cat.

        • Dupa acel incident, si mai nou dupa furtuna Vaia din 2018 regiunea Veneto a cerut si a obtinut renuntarea la liniile aeriene de inalta tensiune si ingroparea lor. Din cate stiu eu deja au fost puse in functiune vreo 3 sectiuni care au in total aproape 100 KM. Nu e usor dar macar au inceput ,Acum dau jos 123 de stalpi de inalta tensiune intre Venetia si Padova si ii inlocuiest cu o linie subterana de 380 KV – nu stau pe loc si asteapta urmatoarea furtuna

      • @Ady.B: foarte interesant ce spuneti – ”…cel mai mare consumator din Italia erau pompele care incarcau lacurile din Alpi…”
        Aveti cumva detalii asupra acestui caz ? (vreun site ?…n-am reusit sa gasesc)
        Mi se pare f. interesant ca, fiind duminica, italienii consumau 2000 MW pt incarcarea lacurilor, probabil, neavind consum in sistem…mai interesant – acea linie exporta sau importa din Elvetia ?!…banuiala mea, din ce vad, era ca Italia exporta, desi scurt-ul a fost pe teritoriul Elvetiei, …cu copac elvetian, si, aparent, sistemul elvetian n-a fost afectat (oricum, sunt aproape sigur ca niste protectii n-au functionat in sistemul italian pentru localicarea/limitarea avariei zonal, nu national, problema ajungind pina in sudul Italiei, din cite inteleg…aparent total black-out)

        Evenimentul asta imi aminteste de unul similar, real, din SEN-ul nostru, la care, din pacate am fost martor: un elicopter inspecta o linie de 400 KV, s-a apropiat prea mult si s-a inchis un arc electric prin elicopter…s-a transformat intr-o sfera uriasa de foc…
        …la noi, ”a picat” doar lina aia de 400, si avaria a fost limitata strict local

            • inteleg !….noaptea, EDF (Franta) avind nucleare multe (si rigide !) n-aveau ce face cu energia si o lua italia sa o stocheze in lacuri CHEAP…chestie desteapta, pe care ar putea s-o faca si Romania, dar, suntem proasta satului…(nu sa luam din Franta !!…cred ca se subintelege…)

            • Curentul atomic francez ramane rezerva de care va avea nevoie Europa ecologista.

  4. Tranzitia energetica e caracterizata de decarbonare, digitalizare si descentralizare. Asta inseamna ca centrul de greutate pica pe distribuitori. Pentru ca productia va fi din Distributed Energy Resources, aproape de locul de consum, iar prosumatorii vor duce la reducerea cererii de la sursele „centralizate”. Autoritatile promoveaza capacitati „centralizate” – nucleare, cicluri mixte pe gaz natural, capacitati solare mari pe depozite de zgura/cenusa sau pe terenuri ADS. Dar Romania e „condamnata la descentralizare” si vom vedea un „tsunami al prosumatorilor” alimentat din sursele proprii ale agentilor economici (care vor economisi tarifele de retea si de sistem) si de diverse fonduri pentru rezidentiali. Retelele de 110 kV proprietate a distributorilor fac si azi transport in beneficiul Transelectrica. Deci caderea unor stalpi nu va prabusi un sistem electroenergetic interconectat. Asta s-a vazut si in razboaiele din fosta Iugoslavie cand au fost bombardate statii de sistem. Legat de alimentarea cu caldura pentru inlocuirea solutiilor depasite de astazi: unii promoveaza centrale individuale pe gaz, altii pompe de caldura pe electricitate din regenerabile. Oricare din solutii necesita investitii masive in distributia de gaz sau electricitate. Tarile din UE dependente de importuri de gaz merg pe pompe de caldura. Chiar interzic surse noi pe gaz. La noi, solutii cu centrale termice de bloc, de cvartal, etc bazate pe cogenerare au fost analizate ani de-a randul, dar foarte putine au fost implementate. Din motive economice si din motive de comportament al clientilor. Sunt cazuri de investitii private in cogenerare urbana carora li s-a cerut sa asigure energia termica pentru populatie gratis. Iar esecul programului Termoficare 2006 a dat un semnal clar pentru viitor in aceasta tara.

    • DDD=3D=Decarbonare-Digitalizare-Descentralizare

      nimic din toate astea nu se pot intimpla (efectiv imposibil tehnic) fara a avea SDDD exact in aceasta ordine

      unde S=stocare, atit la nivel TSO cit si la nivel DSO si, din nou, exact in aceasta ordine TSO–DSO

      afirmatie demonstrabila tehnic, matematic, energetic si economic

      • Capacitate de stocare exista, am dat exemplu Italia unde exista o capacitate de stocare hidroelectrica imensa (undeva intre 8 si 8,5 Gwh) dar nu exista vointa politica.Pentru a folosi energia regenerabila ai nevoie de rezervoare (lacuri de acumulare) nu de baterii. Stiu randamentul e destul de mic (in Italia e undeva pe la 70%) pentru ca apa se infiltreaza, se evapora si asa mai departe. Dar la scara industriala astazi e unica solutie.
        Dupa mega black-outul din 2003 multi s-au urcat pe val si au dat vina pe pompele de stocare dar vina trebuia cautata in alta parte. 2000 Mw sunt multi da oprind pompele la timp nu s-ar fi intamplat nimic.

        • Ady.b: m-ati surprins placut cu cunostintele dvs. relativ profunde asupra conceptului de stocare HPS (Hydro-Pumping-Stations, sau in română – CHEAP -centrale hidro-el aumulare-pompare).
          In mod sigur ceva nu a fost in regula la coordonarea HPS cu avaria din Sistemul italo-elvetian, de s-a intimplat boacăna aia.
          Astazi, la tehnologiile existente eficienta neta a ciclului pompare-generare este de 80% +
          Romania are potential de CHEAP cca 10,000 MW, dar noi n-avem nici o CHEAP serioasa (adica minim 1000 MW)
          Ma chinui de vreo 2-3 ani sa conving autoritatile ca fara CHEAP semnificativ, nimic din regenerabile nu se va intimpla !…mai nou, le-a intrat in cap stocarea cu H2 (verde)…Doamne apara si pazeste !

      • Conform directivelor nici TSO nici DSO nu pot detine/opera stocare pentru necesitatile pietei. Initiativa privata va decide, pe fundalul unui cadru legislativ si de reglementare corect. Primul Independent Storage Operator din Romania e racordat la distributie. Nu cred ca vom vedea atat de repede capacitati de stocare de peste 50 MW in Romania sa fie nevoie sa fie racordate la reteaua de transport. Asadar, vor prolifera solutiile descentralizate – racordate la DSO – Romania e condamnata la oportunitatea descentralizarii. Problemele de reglaj de tensiune si congestii de retea vor fi la nivel de strada – acolo trebuie instalate solutii descentralizate – cu preponderenta baterii – inclusiv cele din vehiculele electrice. O provocare masiva in scrierea noilor coduri de retea in UE e tratarea EV – in special V2G, care pot fi capacitati de stocare utile pentru DSO. Si totul trebuie digitalizat – sunt curente de opinie foarte puternice care spun ca in momentul in care racordezi masina electrica la statia se incarcare ar trebui sa ti se afiseze cat de verde e electricitatea pe care o incarci – pondere de RES.

    • Prosumatorul roman se uita la bani. Pentru asta alege invertoare ieftine si se va ajunge ca retelele de jt sa fie deconectate pentru ca energia va fi de proasta calitate (armonice si tensiune mare). 5 prosumatori pe o linie de jt vor face ca celor de langa trafo sa le creasca tensiunea si linia va deveni o problema.
      Asta va duce la investitii majore pe care OD nu vrea sa le faca pentru ca nu isi recupereaza banii.
      Astept ca peste 2-3 ani sa isi dea pumni in cap actuali prosumatori cand o sa vada taxele pe care le vor plati sa investitiile pe care tb sa le faca.
      Cat despre termoficare, nu este viitorul in Romania, viitorul este tot lemnul si biomasa arsa in soba!

  5. habar n-ai… dacă dărâmi 5 stâlpi de la TE crapă nu RO, ci BG, SB și HU… și mai poți pune… noi ne ridicăm repede… las-o, că nu știi efectul de domino… problema este factored-in de 15 ani…

  6. Nu prea inteleg ce sperante aveti de la „profesionistii decidenti” ai sistemului energetic cand ei nu sunt in stare sa faca un tabel. Respectiv, am dat peste pagina care afiseaza preoductia de energie si consumul: https://www.sistemulenergetic.ro/ . Mi-au trebuit cateva minute sa inteleg ca ce vad e „viceversa’. Respectiv minusul e de fapt plus. Probabi cei care au comandat si urmaresc (in mod obligatoriu ministrul, directorii ANRE, de ce nu si PM si Presedintele), au o intelegere profunda a semnificatiei semnelor in matematica, fizica si stiinte ingineresti. De aici si deciziile lor vor fi foarte bune :))

    • aveti dreptate !!!!
      nu l-ati auzit pe recentul pres ANRE povestindu-ne la o recenta conferinta ”cu staif” despre centrale de cogenerare de inalta eficienta finantate prin PNRR la Turceni, Isalnita, Fantanele…
      Nu m-am putut abtine si zisei in gura mare, in fata a cca 100 de spectatori, ca isi bate joc de noi…

  7. Eliminarea incalzirii pe lemne un mediul satesc se poate face acum mai usor datorita pompelor de caldura. Insa pompele de caldura nu vor putea fi introduse fara o intarire foarte puternica a transmisiei si distributiei. Deci iata un alt motiv pentru intarirea retelelor nationale de transmisie si distributie. In mod evident e nevoie si de cresterea substantiala a componentei de generare. Si aici, pentru a evita mizeria ruseasca pe care ati mentionat-o si cu care sunt de acord, probabil ca raspunsul este construirea de capacitati de generare mici (10MW … 100MW) raspandite in teritoriu. Probabil ca ar trebui accelerate toate proiectele de microhidrocentrale incepute. Este foarte mult de lucru, bani exista, accessul la tehnologie noua e neingradit ( e important de spus ca Romania comunista si-a construit capacitatile in conditiile unui embargou tehnologic care s-a intins pe aproape trei decenii). Ingineri si stiinta exista. Ceea ce lipseste e o clasa politica determinata sa faca Romania independenta energetic. Oare cati din factorii decizionali români sunt la mâna rusilor?

    • Eliminarea încălzirii cu lemne în mediul rural este absolut imposibilă, multe locuințe nu valorează ele însele cât ar costa montarea unei pompe de căldură și a caloriferelor aferente. Plus că la țară nu merge să ții oamenii în frig. Or să defrișeze oricâtă pădure e nevoie, or să bată oricâți pădurari e nevoie, dar or să-și încălzească locuințele cât e nevoie. Pe lângă asta, pădurarii au în continuare sistemul lor piramidal de ”cotizații”, care înseamnă câteva milioane de euro, bani negri care ajung la vârful Romsilva. E greu de imaginat că se va renunța la ei.

      ”raspunsul este construirea de capacitati de generare mici (10MW … 100MW) raspandite in teritoriu”

      Parcă te lăudai că lucrezi la un mamut energetic din UK. Ai înțeles ceva din instalarea interconectorului de 1.400 MW cu Norvegia? Crezi că de asta a fost instalat, pentru că ”raspunsul este construirea de capacitati de generare mici (10MW … 100MW) raspandite in teritoriu” ?!

      • Tovarasu Harald, luati loc si linistiti-va. Aici discutam de Romanika-cea-cu-oameni-civilizati.
        Strategia energetica a UK e complicata de politic intre patru natiuni. Se numeste devolution si nu are rost sa imi bat capul cu un raspuns catre unu care le stie pe toate.
        Mi-am dat si eu cu parerea intr-un moment in care am uitat cat de prost crescuti sunt Romanii.

  8. Opinia mea e ca viitorul e al pompelor de caldura. De ce am investi acum sa refacem 80 de CET-uri pe gaz cand in mai putin de 30 de ani gazul va fi considerat un conbustibil de neacceptat? Tari precum Austria si altele au deja in vigoare legi care nu mai permit montarea de centrale pe gaz sau repararea celor aflate in uz. Si asta tocmai pt a promova sursele verzi de incalzire, respectiv pompele de caldura. Noi de ce vrem sa facem CET-uri de care facea Ceausescu in anii ’80? De ce nu stimulam serior productia de pompe de caldura in Romania pt ca exista producatori romani premiati chiar la Salonul de Inventica de la Geneva? De ce nu dam o subventie celor care-si inlocuiesc soba sau centrala pe gaz cu o pompa de caldura?

    • Pompele de caldura nu fac 2 bani la temperaturi scazute, trec atomat le regim de „radiator”, atunci sa vezi nota de plata pt curent.
      Pompele se preteaza doar in combinatie cu incalizirea de podea si o casa izolata corespunzator, investitia depasind cu mult posibilitatile financiare ale populatiei fiind vorba de zeci de mii euro.
      Pt a sustine schimbari radicale ale termoficarii este nevoie de subventii masive, subventii pe care statul roman nu le poate sustine, sub nici o forma.
      Atat in Austria cat si Germania tari care forteaza schimbarile, factura politica va fi pe masura, partidele de dreapta vor matura ecologistii de la putere.
      Ati un facut un calcul cat costa montarea unei pompe de caldura + incalizerea de pardosea+ izolatia unei case ? 50.000 de euro fiind o suma modesta in comparatie cu realitatea iar daca mai doresti sa.ti instalezi si panouri fotovoltaice, noapte buna, de unde cu salar mediu de economie de nici 500 de euro.
      Populatiile tarilor bogate au probleme imense datorita acestor abordari, fortari si impuneri pe plan national cat si la nivelul UE, va dau in scris, problema termofocarii este o bomba sociala cu ceas !!

      • @dl.Ursul Bruno
        recomand ceva interesant si profesional ref. Pompe de Caldura:

        https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC134045

        nu stiu cum naiba le-a scapat (desi am vorbit cu ei si le-am trimis calculatiile necesare)
        hibridizarea CHP pe gaz (motoare cu ardere interna) + Pompe de caldura, in care, electrcitatea din CHP este folosita pt. actionarea Pompelor de cladura.

        Rezulta emisii sub 100 gCO2/KWh, adica conform DNSH (Do not Significant Harm !),
        iar randamentul total este pe la 130 %

        • Am vizionat un curs tinut de un profesor de fizica despre pompe de caldura, m-am lamurit astfel incat sa ajung la concluziile de mai sus.
          Pompele de caldura merita instalate in zone reci numai cu alternative de incalzire pe gaz care pot prelua incalzirea astfel incat sa nu devina radiatoare.
          Unde exista calorifere iar nu functioneaza , apa din calorifere fiind incalzita undeva peste 60 grade temperatura pe care n-o poate asigura eficient pompa de caldura.
          Ne ajuta incalzirea globala, ierni mai blande, atunci pompele pot functiona la parametrii optimi.
          Exista mai multe tipuri de functionare a pompelor de caldura, cele pe aer unde investitia este cea mai mica si cele pt care este nevoie de foraje la adancimi mari ca. 100 m pt a putea prelua temperatura solului, numai forajul fiind de ordinul a zecilor de mii de euro.
          Daca la Bucuresti spre exemplu pompa de caldura de aer poate fi alternativa nu inseamna ca si la Radauti poate functiona la aceeasi parametrii.

    • Cu subvenția pentru pompele de căldură s-ar întâmpla la fel cum s-a întâmplat cu panourile fotovoltaice prin ministerul mediului adică o șmecherie . Vezi timpii de înscriere pe fiecare regiune și fondurile alocate pe fiecare regiune !

  9. “ Este vreo problemă de a reface în cele peste 80 de localități care au avut SACET-uri sistemele”
    Nu știu dacă se pot trage din nou țevile tăiate prin toate apartamentele care aduceau agentul termic la calorifere. Cine ar mai dori așa ceva după ce au suferit de frig și au plătit exorbitant ceva ce nu exista ( trebuiau plătite pierderile și restanțele celor rău platnici, unii chiar plecați din țară)

  10. Probabil că ați realizat de multă vreme un lucru: politicienii noștri sunt lipsiți de anumite lucruri necesare (caracterul nu intră acum în discuție): primul lucru ar fi bunul simț (tot ce ați enunțat dvs. nu ține de înaltă pregătire profesională, ci de bunul simț); al doilea lucru este viziunea – politicienii au planuri doar de scurtă durată (cum să se îmbogățească rapid) și termen mediu (4 ani, adică un mandat).

  11. Vedem bine ce inseamna transportul agentului termic la nivelul Bucurestiului, o catastrofa. Transportul agentului termic pe distante inseamna pierderi, alimentare decentralizata cu agent termic fiind efectiva numai ca politicienii, mai ales cei de la Bruxelles interzic tot ceace a functionat pana acum bine, centrale de apartament, alimentare decentrala cu agent termic si multe altele.
    „SACET-urile: noi le omorâm și occidentalii le (re)construiesc” din 25.02.20
    Occidentalii le reconstruiesc din motive ideologice. SACET-urile sunt efective la nivelul unui cartier insa nicidecum la nivelul unui oras intreg si care sa sunt motivele ca centralele de bloc spre exemplu sa nu fie efective ? .

    • @dl.Ursul Bruno:
      – s-a mai dezbatut de multe ori problema SACET, inclusiv pe aici prin Contributors !…nu mai insist
      – trebuie sa facem distinctie intre CONCEPTE (eficienta si necesitatea SACET) si PERFORMANTELE ACTUALE PROASTE (ale unui SACET anume) si, mai ales EFICIENTA (deci, implicit COSTURILE !) integrarii pietei electrcitatii cu piata caldurii….de aceea exista energy-economics, pe care nu prea il mai aplicam…nu contest ca performantele actuale sunt proaste !…dar sa nu contestam eficienta stiintifica si termodinamica ! (in general, ca principiu, orice deseu…inclusiv energia termica ce este considerata deseu !…deci, energie verde !…este fara cost….moca…deci, nu e combustibil care face cca 60-70% din costul ET)

      – doar 3 exemple (iar ca astea sunt enorm de multe alte aplicatii):

      1. sa luam amaraciunea aia de CCGT Petrobrazi a OMV…care ”arunca” in aer liber cca 700 MWt pe racitoarele condensatoarelor (si, nimeni nu-i penalizeaza pentru inclacarea Directivei de Eficienta Energetica, atit pe OMV cit si Primaria Ploiesti) Daca se instaleaza 1-2 pompe de caldura pentru DH (Distrcit Heating) se alimenteaza cu energie termica (aproape ”moca”) tot Ploiestiul…am incercat, dar n-am putut din motive ”politice”. Interesant este ca Pompele de cladura, preiau functia de racire a turnurilor de racire si, gindite la o racire un pic mai avansata, produc electrcitate ceva mai multa, suficient cit sa compenseze ceva din consumul electric al pompelor de caldura…daca nu chiar tot in anumite momente)

      2. sa nu uitam aspectul cel mai important: reteaua SACET este un ”REZERVOR URIAS” de energie termica, in care poate ”varsa” oricine, (INDIFERENT DE TEMPERATURA ! SI CU CIT MAI MICA, CU ATIT MAI BUNA !) energie termica deseu, energie termica din PVT, etc., iar din SACET, se pot alimenta Pompe de Caldura instalate in puncte termice (in loc de schimbatorele de cladura existente, sau cazane pe gaze), care pot alimenta un bloc sau un cvartal (infrastructura exista, poate fi imbunatatita si, mai ales, consumul electric, nu va depasi prea mult ceea ce exista deja)

      3. Ungaria construieste primul cazan electric (alimentat cu electrcitate eoliana in exces) pentru inclazirea SACET (noi avem un concept mai bun: CHP-BATTERY, care ia energia eoliana, si o transforma in cladura si electrcitate cu functii extinse si compexe de ”balancing RES”)

      Mentionez ca toate aceste optiuni de mai sus, de la caz la caz sunt cu costuri ale Energiei termice, cam la 50% fata de prezent, daca nu mai jos chiar (trust me !)

      • De cate eoline ar fi nevoie ca Bucurestiul sa poata fi alimentat cu caldura precum modelul de mai sus ? Una e teoria alta e practica.

        • @ Ursul Bruno: nu spune nimeni ca trebuie sa inclazim totul cu eoliene !
          Am discutat, in principiu, cu Transelectrcia, si, prin statiile de 400 KV de la Buc-Sud (centrala unde mi-am facut stagiatura de ing. entuziast si doritor ca un burete de absorbtie cunostinte….o tempora !), este posibil sa se tranziteze aprox. 300 MW energie excedentara ! (cind bate vintul, sau e week-end si nu e consum).
          300 MW sunt 3 CAF-uri de cca 100 Gcal/h, si, depinde de cit vor merge…
          E o ”cioacă” nu-i asa ? …scutim gaze, CO2 si nu mai dam energia aia electrica la export pe nimic…

  12. 1.,,Nu inteleg de ce nu se intelege” ca ,,arhitectura energetica” face parte din sistemul economic-industrial al Romaniei si NU poate fi construita ,,singular”.
    Economia tarii are o ,,structura SISTEMICA”, COMPUSA DIN SISTEMUL INDUSTRIAL, CEL AL SERVICIILOR IMPREUNA CU SISTEMUL BUGETAR CARE LE DESERVESTE ECONOMIC-INSTITUTIONAL!
    In raport de ,,expertiza” pesonala, diversi specialisti (realmente calificati in economie) propun ,,arhitectura” educatiei, a sistemului sanitar, energetica, industriala, etc la modul singular. fara sa fie in acord cu cerintele evolutiei/dezvoltarii unitare/simultane a economiei Romaniei.
    Intre domeniile economice si bugetare exista o conditionare generala, mai ales financiara si materiala, starea ,,individuala” a fiecaruia asigurind (sau nu) evoluta pozitiva a economiei in intregul sau!
    2.Fara un program de dezvoltare economica, caruia-i putem spune ,,proiect de tara”, revolutie a dezvoltarii sau oricum altfel, care sa cuprinda in mod complet si coerent schimbarea/imbunatatirea domeniilor economice si bugetare, este imposibila constructia si realizarea EFECTIVA a oricarei strategii punctuale, economica (energetica) fie bugetara (a sanatatii, educatiei, etc.).
    Numai proiectul de tara cuprinde metodele, tehnicile si instrumentarul de realizare a strategiei generale – unitare de dezvoltare a tarii, respectiv ansamblul de masuri, resursele materiale si financiare necesare, resursa intelectuala executiva, responsabilitatile si rezultatele finale, etc., etc.
    3.Orice ,,vis” de succes al expertilor si constructorilor de strategii in lipsa proiectului national care sa ,,unifice” ideile, resursele, activismul, responsabilitatile politice, institutionale si personale, etc. intr-un PROIECT OPERATIONAL ramine fara suport material-financiar. Cauza este COMPETITIVITATEA ECONOMICA-INSTITUTIONALA dezastruoasa care, a blocat cu indicele 74 pe toti inverstitorii majori la granita tarii!Aceasta nefunctionalitate – care are solutia in proiectul de tara (personal) – nu poate fi depasita de actuala viziune ,,econometrica”- micro si macroeconomia nefiind de nici un ajutor in domeniu!
    Fara ca publicatiile economice si politice sa ,,oblige” GUVERNUL si PARTIDELE la a solicita pietei stiintifice nationale constructia unui PROIECT DE TARA, Romania ajunge treptat in incapaciatte de plata, Ciulac-aria economica fiind una de gradinita, fara fundamente economice rezultate din cercetarea economica fundamentala (in urma careia am realizat proiectul de tara), rezultatul programului economic actual va fi cel mai sus aratat…

  13. Sunt necesare investitii? Pai cine sa le faca? De la buget adica din bani amarastenilor si apoi privatizam sa castige baieti destepti. M-am saturat de nebunia asta cu energia verde care in realitate e mai neagra deat pacura

  14. Din spatele tastaturii totul se vede roz…
    ” Dacă sistemele de transport de agent termic nu mai există, sigur vechile trasee există și pot fi refolosite.”
    Eu locuiesc intr-un oras din care s-a desfiintat sistemul centralizat de incalzire.
    Vechile trasee, care la momentul desfiintarii lor erau conducte ruginite si cu pierderi construite in anii 1970,
    s-au scos in mod grabnic de primarie de pe terenurile si strazile pe care le ocupau.
    Terenurile pe care se gaseau aceste conducte au fost in buna parte retrocedata, iar pe ele s-au construit cladiri noi (dupa sintagma „blocuri noi ingramadite intre blocurile vechi”).
    Azi, daca s-ar dori refacerea sistemului centralizat pe vechiile amplasamente, numai exproprierile ar valora zeci de milioane de euro.

    P.S.
    Primaria mea a invatat ca in ultimii ani capitolul „Subventii” din bugetul local a fost degrevat de cateva milioane de euro anual, prin desfiintarea termoficarii.
    Cum credeti ca vor intampina alesii locali problema realocarii de bani pentru reconstructia sistemului centralizat si subventionarea lui anuala cu aceste sume?

  15. Mai multi autori care publica pe acest site sustin teoria revenirii la incalzirea centralizata si producerea de energie termica in cogenerare cu cea electrica
    Cand vine vorba de realitatea romaneasca in care absolut toate sistemele centralizate sunt SUBVENTIONATE, respectivii ne vorbesc de teoria care spune ca cogenerarea ar trebui sa functioneze in mod rentabil.

    Sunt 5 moduri de subventionare a termiei in Romania, care functioneaza concomitent:
    – taxa de cogenerare (pe care o platim in facturile de curent electric)
    – programul guvernamental de investitii in Termoficare (gandit pentru retehnologizarea CETurilor)
    – subventia generalizata la energia termica facturata populatiei (acordata de primarii)
    – ajutorul social la plata energiei termice acordat familiilor nevoiase, in functie de venit (acordat de primarii)
    – Fondul de Urgenta al guvernului Romaniei din care se aloca in fiecare iarna sume pentru anumite primarii sub pretextul „asigurarii continuitatii sistemului termic centralizat”

    Nu e cam mult?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro