joi, octombrie 28, 2021

Dorințele suicidale verzi ale UE sau De ce se scumpește energia (III)

Mixul energetic al unei țări este analizat din punctul de vedere al tuturor consumurilor de energie (mixul energetic primar) și prin prisma componentei producției de energie electrică.

Nu toate țările Uniunii se aseamănă în privința consumului și producției de energie deoarece au așezare geografică diferită, au resurse diferite, au o istorie economică diferită din care rezultă o industrializare diferită, cu rețele de transport diferite, cu o dezvoltare a localităților diferită rezultată din obiceiuri de viață ale populației.

Geografie diferită

Într-un fel arată mixul electric al unei țări din sud, unde soarele strălucește mai mult și mai puternic, decât al uneia din nord, de aici rezultând posibilitatea diferită de a obține energie fotovoltaică sau termosolară. Știm că în vestul și nordul Europei, pe coastele Atlanticului, Mării Nordului și Mării Baltice, vântul este constant și mai puternic decât în sud, adică pe malurile Mediteranei sau a Mării Negre, de aici rezultând posibilități diferite de a obține energie eoliană. Unele țări au un acces mai bun la apă, altele nu, de aici rezultând o dezvoltare mai mare sau mai slabă a rețelei hidrografice, deci posibilitatea de a obține energie prin hidrocentrale. Încă nu este dezvoltată tehnologia de a obține energie din forța mareelor, dar trebuie luată în considerare și această posibilitate. Este clar că țările care au acces la ocean au această potențială dezvoltare.

Resurse diferite

Polonia și Germania sunt bogate în resurse de cărbune. Norvegia, Suedia, Olanda, Danemarca, Marea Britanie (ieșită din UE) și Germania se află în apropierea rezervelor offshore de petrol și gaze din Marea Nordului. România detine rezerve pe platoul său continental din Marea Neagră dar si resurse onshore. Altele au resurse minerale din care se pot fabrica combustibili nucleari. Altele au resurse geotermale. Alt exemplu: România sau Franța, având terenuri agricole, dispun de agrobiomasă. (Numai Franța face pași în această direcție!)

Istorie economică și industrializare diferite

Occidentul, unde a explodat revoluția industrială, are o economie diferită de est, unde industria s-a dezvoltat mult mai târziu, unde puterea URSS și modelul planificării sovietice și-a pus amprenta. Germania excelează în construcția de mașini, Grecia în turism, Romania în producția agricolă, generand nevoi energetice diferite.

Transport diferit

Rețelele de autostrăzi, de cai ferate, de transport naval sau aerian s-au dezvoltat dupa posibilități, necesități sau așezare geografică. Într-un fel arată consumul energetic al transportului rutier, în alt fel cel pe calea ferată și în alt fel pentr cel naval.

Dezvoltare urbană și stil de viață diferite

O țară cu multe și mari aglomerări urbane are un mix energetic diferit (Germania sau Franța) față de o țară cu un mare procent de locuitori în mediul rural (Romania sau Bulgaria). Numai să ne gândim la posibilitatea de a accesa resursele sau capacitățile de asigurare a energiei termice și este suficient să ne dăm seama că în orașe încălzirea se face într-un fel și la țară altfel. Fiecare țară are infrastructuri de transport a energiei (energie electrică, gaz natural sau produse petroliere) complet diferite. Diferențele dintre necesitățile energetice ale unui muncitor dintr-un oraș industrial diferă fundamental fata de cele ale unui corporatist din capitala sau fata de cele ale unuia care traieste la sat și lucrează în agricultură.

O nouă arhitectură a mixului energetic

Acum un an Comisia Europeană a lansat Green Deal și acum câteva săptămâni l-a apgardat cu FIT for 55. Ce înseamnă asta: că s-a mărit viteza către schimbările impuse de tranziția verde, prin măritea țintelor: în 2030 toate țările trebuie să reducă cu 55% emisiile de gaze de seră (față de 2005). (De aici rezultă că Ministerul Energiei trebuie iar să schimbe Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice – PNIESC – tocmai terminat în aprilie 2021.)

Să ne imaginăm care sunt eforturile Bulgariei, Poloniei sau Germaniei, țări care se bazează mult pe cărbune și gaze și care sunt eforturile Franței, care are peste 70% din producția de energie electrică provenită din nuclear.

Fiecare țară emite în atmosferă mai mult sau mai puțin gaze de seră. Iată diferențele în tabelul mai jos, cu sursă de informație Agentia Europeana a Mediului

Nici nu are rost să comparăm ceea ce emit țările baltice, Cipru, Malta sau chiar România cu ceea ce poluează Germania, Polonia, Italia, Olanda sau Franța. Dar putem să ne uităm la cantitatea de GES pe cap de locuitor, într-un tabel publicat de mine acum trei saptamani, date prelucrate de domnul Nicolae Codreanu, reputat inginer și specialist (pensionar) al industriei energetice românești din Deva. Domnia sa a folosit datele EEA.

Datele sunt sugestive și putem constata că există diferențe extrem de mari între țări, dar pe care Uniunea Europeană nu le tratează diferențiat și la care autoritățile române nu au nici un comentariu. Observăm că România este a doua țară, după Suedia cu cele mai mici emisii per capita din UE.

Cu ce înlocuim cărbunele?

Green Deal ne spune că producția de energie din cărbune va fi diminuată până la închidere în următorii ani. Cărbunele reprezintă aproximativ 17% din mixul energetic electric (acum câțiva ani a fost peste 33%) și aproximativ 18% din mixul primar. Spuneam acum un an că Green Deal sigur va suferi modificări post-pandemie. S-a intamplat cu FIT for 55.

Mixul energetic primar (ce cuprinde toate consumurile energetice: producere de energie electrică, încălzire și transport), pentru 2021, este preconizat să fie bazat în continuare pe combustibili fosili poluanți (67%). Estimarea Comisiei Naționale de Prognoză este:

Mixul electric al consumului din 2020 arata așa:

România închide bucată cu bucată capacitățile de producție pe cărbune. ANRE ne spunea acum un an că acestea erau aproximativ 5000 MW.

Problema este cu ce înlocuim aceste capacități? Cu solar și eolian? Exclus, deoarece regenerabilele nu pot conferi securitate sistemului energetic (electric) național, deoarece sunt intermitente iar eolianul nu este întotdeauna predictibil. Cu importuri? Ar fi o ticăloșie ca să importăm mascat gaz (rusesc) transportat probabil prin Nord Stream și stransformat în energie electrică prin alte țări care-și adaugă taxe, impozite și marja de profit.

Capacitățile pe cărbune sunt extrem de poluante și de costisitoare deoarece emit de două ori mai mult dioxid de carbon, pentru care se plătesc certificate CO2 extrem de scumpe. Despre cum vede UE eliminarea cărbunelui implicit și în Romania găsiți informații aici și aici și mai găsiți aici o analiză a situației capacităților de producție, publicată luna aceasta.

Pentru a rămâne stabil SEN cu ce putem înlocui cărbunele? Cu nuclear sau gaz. Investiția în nuclear durează minim 10 ani, cea în gaz posibil sub 3 ani (și nu ne gândim la Iernut!). Până astăzi nimeni nu și-a prus problema … în afară de mărirea capacității de import.

Hidrogen pentru ce?

Hidrogenul este prezent în toate documentele și materialele UE. Am scris (mai în glumă, mai în serios) câteva articole unde demonstrez că astăzi România nu este pregatită pentru producția, transportul, depozitarea și distribuția hidrogenului (aici, aici și aici). Dar nu este pregătită nici în a-l folosi! Doar reamintesc că încă nu există tehnologii validate pe piață care să transforme industrial hidrogenul în energie.

Cum vom produce energie electrică?

Înțelegem că energia electrică va fi produsă din capaciăți de energie regenerabilă, energie care nu conferă securitate nici în productie și nici în transport, oricâte studii a făcut sau va face Transelectrica.

Cum vom produce energie termică?

Prin absurd admitem că este rezolvată producția și transportul energiei electrice. Cum rezolvăm producția de energie termică? Mai avem câteva SACET-uri care încă mai funcționeaza. Fără gaz (sau cărbune, în cazul Iașului) vor rămâne în frig câteva milioane de oameni!  

Cogenerarerea este (momentan) singura soluție cunoscută care poate asigura necesarul de energie termică în marile aglomerări urbane (despre care am scris aici și aici).

Dacă este și cogenerare de înaltă eficiență (cu randamente ce pot fi peste 90%), decarbonarea este făcuta cu succes. Există schema de amendare a celor care emit CO2, dar de ce nu există o schemă de premiere a celor care cu randamente superioare și elimină substanțial emisiile GES? Evident că nu are cine să priceapă, cine să gândească astfel de scheme de ajutor, ci există doar unii care cu litera Green Deal scrisă în mână, dărâmă sistemul de producție de energie electrică și termică.

Exista posibilitatea de hibridizare a SACET-urior, dar (de exemplu) pentru cele peste 565.000 de apartamente din București, astfel de soluții se pot adopta insular, parțial și cu o mică acoperire a necesarului termic.

Unde este energia nucleară?

Este recunoscut faptul că o capacitate energetică cu combustibil nuclear nu are emisii GES. Câteva țări ale Uniunii militează pentru a dezvolta astfel de capacități. Astăzi Bruxelles-ul (pardon, Berlinul) se uită strâmb la o astfel de soluție.

Urmează scumpiri!

În ianuarie am început seria articolelor ce explică scumpirile ce urmează, culminand cel numit „Ministerul Scumpirilor„. Deja sunt atinse valori care să ne înspăimânte. Mai jos am folosit harta prețurilor energiei electrice din Uniune, luată din articolul profesorului Petrișor Peiu care explică (apocaliptic) ceea ce urmează să ni se întâmple la iarnă. Domnia sa nu intră în amănuntele scumpirii energiei termice, de care noi ne vom ocupa într-unul din articolele viitoare.

Unde duc aceste scumpiri? La inflatie! (aici se gasesc cateva explicatii) Mai adaugam ca la iarna nu vom avea gaze naturale depozitate, deci un alt factor care va contribui la cresterea preturilor energiei, deoarece cererea va fi mai mare decat oferta.

Distribuie acest articol

44 COMENTARII

  1. Energie verde masini verzi nici o masa afara peste. O pompa de benzina alimenteaza teoretic cateva sute de masini zilnic , o pompa de curent electric alimenteaza maxim 4,5 masini in 24 de ore. In cativa ani lumea va vedea ca pur si simplu nu poti inghesui un elefant in sticla de lapte. Nuclearul si gazul vor mai da grosul mixului de energie inca 30-40 de ani pana o descoperire/imbunatatire fantastica a tehnologiei bateriilor va avea loc.

    • Nu-i echipa ca Rapidu’ – Si nici peste ca stavridu’ ! Personal nu vad si nu cred intr-un stralucit viitor al automobilelor electrice si nici intr-o „mare si puternica modernizare” a bateriilor de acumulatoare (singura posibila modernizare ar putea fi inlocuirea Litiului cu Natriu ( sau Sodiu – dar Sodiul este un element „cam” „sturlubatic” – cu tendinta de a se aprinde in prezenta aerului !!) Idea unor URIASE baterii de acumulatori – care sa inmagazineze energia electrica produsa – ziua – de foto-volyaice , sau cand vrea sa bata vantul la eoliene nu cred ca este fezabila nici cu actualul nivel tehnologic – nici intr-un viitor acceptabil, conform maretelor planuri ale UE. Cu parere de rau va pot informa ca bateria experimentala din Australia A EXPLODAT si a provocat un incendiu ! In rest sa auzim numai de bine ….

      • domle a murit si capra din Australia, mai raman caprele din SUA, China, UAE, Germania, Spania, Polonia, Ungaria, Slovacia, etc si cate o sa se mai faca pana ajunge un pui si pe la noi, macar de nu s-ar demoda pana atunci sau sa ajunga la moda alea cu fer sau alea cu pentaoxid de vanadiu…sincer pe sodiul cel stiurlubatic nici nu prea contam, nu face parte din nici un partid

  2. Nu apare nicunde in alternativele eco pentru Romania potentialul hidro. Chiar nu mai exista variante de obtinere a energiei electrice din hidrocentrale, mai ales la costul marit al energiei din zilele noastre?
    Cat despre regenerabile (eolian sau solar), discutia e impartita. Evident ca nu se poate asigura 100% disponibilitate din regenerabile, dat fiind intermitenta lor. Dar nici nu trebuie. E suficient sa avem o capacitate MARE instalata si retele de transport solide, incat sa producem pentru noi si export sistematic (cand sunt conditii optime), urmand ca aceleasi retele de transport solide sa permita importul, cand nu bate vantul(relativ rar), de ex. Pe ansamblu am compensa zilele cu importuri prin zile cu exporturi. Tinand cont ca avem Moldova si Ucraina care nu sunt cuplate la tranzitia UE, exista piata pentru aceasta energie.
    Pentru termocentralele cu cogenerare solutia e tranzitia la biomasa(rezolvam si problema deseurilor compostabile locale) sau geotermal (studiile zic ca sunt zone extinse din teritoriul Romaniei care au resurse geotermale, chiar nu se poate face un proiect pilot pe fonduri europene?).
    Solutii exista, unele chiar evidente. Ideea e ca trebuie pornit in forta, altfel vom suferi penalizari usturatoare care vor epuiza inutilresursele financiare necesare pentru schimbare.

    • „Nu apare nicunde in alternativele eco pentru Romania potentialul hidro”.
      Pai in prezent hidrocentralele asigura 30% din consum – unul dintre cele mai mari procente din UE.

      „Cat despre regenerabile (eolian sau solar), discutia e impartita”.
      Resursele regenerabile nu sunt numai energia eoliana si solara, ci si hidroenergia, cu o pondere substantial mai mare decat primele doua luate la un loc. Se uita cu intentie acest fapt.

      Oricum, Romania se afla in fruntea tarilor europene cu cele mai mari procente de productie de electricitate din regenerabile – in jur de 40% – 45%. Marii poluatori sunt Germania si Polonia.

    • Domnule tiberius – Potentialul hidro-energetic al Romanei – care depinde DOPAR de relief si debitele raurilor – este PRACTIC utilizat ! S-ar mai putea construi doar niste MICRO-CENTRALE – DAR – cu mari pagube pentru eco-sistemele locale ! Deci NU MERITA – Si asa constructia marilor baraje a dus la distrugerea unor mari zone, unele puternic locuite din vremuri indelungate – cum a fost Valea Bistritei – Barajul de la Bicaz. In multe cazuri de constructii hidro-energetice pagubele asupra mediului sunt asa de mari si cu consecinte colaterale insemnate ca nici nu meritau realizate.
      Referitor la solutia Dv. Import / Export ? Romania este specialista la afaceri paguboase – asa c ma tem ca vom exporta gratis sau ieftin si vom importa SCUMP !
      Centrale cu cogenerare – sunt definite centralele cu turbine pe gaze – dublate – continuate cu un ciclu pe abur Centrale pe biomasa sunt centrale cu cazan de abur in care se ard deseuri agricole si turbina cu abur – Iar daca vorbim de COMPOSTARE – nu mai e cazul sa vorbim de ARDERE in centrala termice. Prin compostare – se intelege fermentarea desurilor – in general menajere si obtinerea de COMPOST care se foloseste ca ingrasamant natural-organic. Din pacate Domnule Tiberius – NU EXISTA SOLUTII – cel putin la nivelul tehnologic actual ! Exista NUMAI balmajeli semidocte ale unor „terchea-berchea” de la UE sau USA care au initiat programe faraonice dar NEREALIZABILE – si cu costuri astronomic – platite din buzunarul bietilor contribuabili – care sunt „aiuriti” cu cele mai SF solutii – ce par iesite din mintea unor nebuni ! As vre sa fiu un „fals prooroc” dar ….

  3. UE hotărăște ca de mîine toată lumea trebuie să mănînce obligatoriu la restaurant. Meniurile sînt alcătuite din fructe de mare, doradă și ton, vită Kobe și vînat. Se confiscă oalele, tigăile și farfuriile cetățenilor, cine e prins că își face mîncare singur e amendat și băgat la pușcărie. La întrebarea ”Boss, da’ n-avem bani de cîrciumă ca matale, ce facem, murim de foame?!” primim răspunsul standard ”Ghinion!”. Iar bătaie, iar scandal, iar rivuluție, ca așa se întîmplă cînd Briucselu’ se înfrățește cu Scorniceștiu’ și se apucă de livrat conducători geniali turmelor de proști.

  4. Eu că am lucrat o viață cu curentul , vă înțeleg.

    Dar explicați chestiile astea unui lipitor de afișe promovat la Transelectrica sau unui politician cu diplome plagiate , obținute la apelul bocancilor sau in fabricile de diplome.
    Nu pricep nimic .
    O fi bine că avem și noi talebanii noștri ? 😀

  5. Foarte util articolul si realist. Ii admir pe cei care prezintă situatia asa cum este ea în realitate si care nu urmează aceste decizii politice agreate in marile capitale ale UE. Pana la urma pentru ce exista aceste politici „verzi” si cine/ce urmărește cu acestea? Green Deal este clar un proiect european politic fara legatura cu realitatea, proiect care nu tine cont de situatia i dustriala din fiecare stat UE. Se pare ca nimeni nu prea gândește la Bruxelles (Berlin) in termeni sociali, economici si tehnici atunci cand ia astfel de decizii care amintesc de vremurile socialiste. Poate ca, funcționarii europeni simt ca pierd totul si au nevoie de astfel de proiecte noi care sa le justifice activitatea.

    • A fost odata ca niciodata o birocratie si a ea inventat o taxa pe un gaz. Initial a zis ca-i septespe iepuroi pe tona. Si-a trecut o vreme si a vazut ea ca este bine. A si zis ca face bursa cu cefertecate de codoi. Si-a mai trecut o vreme si-a vazut ea ca e bine. Bursa stat mai mult inchisa din lipsa de musterii. Si-a mai trecut o vreme si-a vazut ea ca e bine. Acuma cefertecatele costa spre 58. Nu se stie nici cum si nici de ce. Dar a vazut ea ca este bine. Cine plateste? Oricine face ceva in economie. Produce ceva, transporta ceva, comercializeaza ceva. Si a vazut ea ca este bine. Cine cistiga? Mister. Dar a vazut ea ca este bine. Insa birocratia a mai nascocit ceva care-i justifica existenta si-i asigura cresterea. Si a vazut ea ca este bine.
      Unii din economie au zis, stai asa ca ne adaptam, ca rezilienta si taxonomie. Producatorii de turbine au zis: pai cite grupuri energetice se construiesc in Europa acum? 4? 7? Dar cite sfirleze putem fabrica? A, pai doar in Nemtia tocmai sint in plan 1000. Asa ca-i pupam in bot si papam tot. Si au vazut si ei ca este bine. Bancherii si-au zis si ei, bai, ia stai asa ca e un purcoi de bani in zona. Ia sa facem sa treaca pe la si prin noi, nu ne costa decit niste vorbe si vreun departament. Ce, nu merita sa infiintam un departament in care punem doua giste si-un pitpalac si ne tragem partea din gramada aia? Si au vazut si ei ca este bine.
      Si dintr-o data lumea politica a zis ca sint la moda capete patrate, Paris, New York, Cop 26. Oblio, personajul principal, multimea, nu mai deloc la moda, nu e ecologic, deci trebuie taxonomit in rezilienta lui. Si a vazut ea, birocratia, ca este bine.
      In vremea asta Xi Jinping, viclean copil de casa …

  6. Am o întrebare: dacă cărbunele este gazeificat și gazul utilizat la generarea curentului electric, cum e considerată sursa – cărbune sau gaz?

    • Cantitatea de CO2 emisa se calculeaza pornind de la tipul de ciclu termodinamic. Carbunele emite mult pentru ca este un ciclu Rankine limitat ca randament la un 42% pe un ultrasupracritic, in timp ce la noi centralale au 33% randament pentru fiecare MWh produs.
      Daca gazeifici carbunele si gazul il folosesti intr-un ciclu combinat Brayton-Rankine ajungi la un randment de 60% ceea ce inseamna mult mai putin CO2 emis per MWh produs.
      Deci prin gazeificarea carbunelui vei emite mai putin CO2 fata de cazul arderii lui in centrala termoelectrica actuala.

      • buna informatia cu randamentul ciclurilor respective; in plus trebuie introdus in calculul final randamentul economic (procesarea si costurile suplimentare pe MWh pt gazeificare), puterea calorica a combustibilului respectiv si faptul ca la aceeasi putere calorica gazul are mai putini atomi de carbon in catena fata de petrol, care are mai putini decat carbunele (nu mai vorbim de sulf) si emisia de CO2 scade dramatic, iar de particulate (ex cenusa) nici nu mai vorbim

    • pai am scris despre aceasta tehnologie ca este o posibilitate … dar mai trebuie ca unii sa merga la scoala pentru a afla de el … inclusiv la lectiile de istorie pentru a afla cum a pirolizat Germania carbunele polonez. distanta dintre piroliza si gazeificare fiind mica.

  7. Am mai comentat pe subiectul Green Deal si puncteaza foarte bine autorul, UE nu e unitara geografic, tehnologic si politic. A impune tinte identice unor tari diferite va conduce la saracirea accentuata a populatiei urmata de euroscepticism, nationalism si implinirea visului franco-german al UE in 2 viteze, adica saracii au voie la noi doar cand vrem noi bogatii, in rest dai in colo sa se descurce.
    Integrarea pentru schimburile de energie verde a retelelor de transport e o utopie pentru Romania care sufera de lipsa acestora din cauza capusirii Transelectrica de catre stat si partide. De 30 de ani promit inchiderea inelului de 400 kV si nimic.
    Vin vremuri grele in orasele tarii cu scumpiri halucinante si saracirea saracilor.

    • In urma crizei din 2008, polonezii si-au tras o infrastructura de transport moderna (au absorbit fondurile europene pana la ultimul cent), iar acum isi trag si un sistem energetic de ultima generatie. Cu ajutorul fondurilor europene dedicate dealului green, polonezii atrag noi investitii private in productia componentelor, montaj, mentenanta, creaza noi locuri de munca bine platite, bunastare, etc. Voi… tot inainte cu victimizarea, mangleala si circul politic cel de toate zilele (pe cand urmatorul guvern?)

      https://windeurope.org/newsroom/news/poland-adopts-historic-offshore-wind-act/

      https://emerging-europe.com/business/swedens-northvolt-to-invest-165-million-euros-in-polish-battery-plant/

      https://notesfrompoland.com/2021/04/10/poland-to-build-eus-first-electric-car-battery-recycling-plant/

      • Polonezi au pornit, ca si ungurii, reformarea socialismului cu 10 ani inaintea revolutiei din 89, comparatia nu are rost.
        Ei au folosit toti banii europeni pentru a se dezvolta, noi am folosit putini pentru ca nu se puteau fura cum suntem obisnuiti.

        • Evident, cele €10 miliarde oferite sectorului energetic romanesc (in cadrul PNRR) sunt conditionate de implementarea unor reforme, fonduri care, la randul lor atrag investitii private de ordinul zecilor de miliarde (in dezvoltare sustenabila) si creaza noi locuri de munca bine platite – asa cum arata si proiectele polonezilor din lincurile de mai sus.

          In incheiere, am si eu doua intrebari: Vi se pare ironic faptul ca guvernul Romaniei (si intreaga clasa politica) este pusa sa se reformeze pe sine? Credeti ca cetatenii Romaniei aveau mai multe beneficii daca aceste fonduri erau puse in mod neconditionat – la libera dispozitie a clasei politice si a complexelor energetice de stat?

    • deja transportul pe retele de inalta tensiune este un concept depasit; pierderile pe transport la distante de peste 100 km pe 440kV plus costurile de constructie si intretinere sunt mai mari decat productia si stocarea locala la distante de sub 10 km (transportul gazului, fie el metan, LNG sau hidrogen are pierderi mult mai mici).
      Se face tranzitia de la productie centralizata la productie locala, distribuita.
      Cand se proiectau liniile de 440 sursele erau giganti energetici la care cresterea randamentului venea din cresterea capacitatii (hidro, carbune, nuclear cu grupuri de peste 100 MW); acum sunt solutii de stocare care fac sursele „intermitente” amplasate aproape de consumator (si nepoluante) mai economice.
      E similar cumva cu paradigma din comunicatii: pana in 1990 ne straduiam sa montam linii telefonice fixe, liste de asteptare de ani de zile, insa odata cu aparitia mobilului s-a rezolvat si problema asta

      • Am si eu in USA – la casa de vacanta din Michigan un grup electrogen de siguranta alimenat pe gaz metan !! Dar de aici pana la centrala electrica de „apartament” e o uriase distanta !! Nu se mai fac in lume (lumea cat de cat civilizata) micro-centrale !! Randamante bune – atat energetice cat si financiare – se obtin NUMAI la unitati mari ! Si – apropos – de unde stiti Dv ca pierderile de hidrogen pe conducte – si INCA – lungi sunt mici ? Si la cele de gaze naturale pierderile sunt semnificative si …. periculoase ! Iar pierderile la transportul de en. electrica SCAD proportional cu valoarea tensiunii ! Iar pentru distante f.mari se trece la CURENT CONTINUU SI TENSIUNI FOARTE INALTE ( se practica curent 750 kV) – ceea ce reduce pierderile la transport !

        • – productia electrica locala, distribuita (vs centralizata) nu inseamna centrala electrica de apartament, ci zonala (ex de cvartal, de cartier, de oras) adica intre 1-50 MW electric – un exemplu stiut este cel din UAE Sharjah (sunt cateva mii de centrale de cvartal in Germania de ex).
          – exista o contradictie logica in ultimele doua propozitii Th Iliescu 24.08 @3:55
          – SUA au propus linii curent continuu – CC- de mare voltaj in anii 70 si au renuntat, China a avut in plan linii de 1100KV CC intre NE-NV nu stiu daca le-a mai facut (e cumva o re-editare a „controversei” din 1895 intre Tesla si Edison)
          – incercati sa mentineti obiectivitatea unei argumentatii fara sa aduceti in discutie persoana ….”Si – apropos – de unde stiti Dv ca…”

  8. Din nou un articol interesant și extrem de bine documentat. De departe, informația cea mai interesantă – și surprinzătoare – mi s-a părut tabelul cu emisiile de carbon pe cap de locuitor. Doar Suedia stă mai bine decât România în toată UE, cu tot cărbunele, gazul și păcura pe care le ardem ! Păi atunci hai să-i vedem întâi pe nemți, francezi, luxemburghezi și alți campioni ai cailor verzi pe pereți aducându-și emisiile per capita la nivelul nostru ! După aia ne așezăm și noi la masă și discutăm cu toții cum să le aducem la nivelul Suediei. Dar până atunci, vă pupăm pe portofel !

  9. Styimate Domnule Crangaru – O scurta observatie : In Franta exista si functioneaza de peste 40 de ani (daca bine mi-aduc aminte ?) Centrala Hidro-Mareica de la Rance – care foloseste diferenta de nivel MARE ! intre flux si reflux la coasta Nord Vestica a Frantei la Altantic. Centrala funcioneaza cu turbinele hidraulice cu dublu sens – adica si la flux – cand apa intra din ocean in spatele barajului – si la reflux , cand apa se scurge din acumularea din spatele barajului spre ocean. Nu stiu sigur – dar cred ca este dotata cu turbine Kaplan cu pale reorientabile. Deci EXISTA asemenea centrale – dar solicita maree ina;lte – asa cum se intalnesc pe coasta NW a Frantei la Oc. Atlantic – Asemenea maree inalte nu sunt frecvente – dar exista totusi multe locuri in care s-ar putea aplica . Atentie la Raportul : Cost Investitie per Kw / Cost kWh produs !!ASpectul economic bata-l vina – sau aspectul tehnic general (care include si pe cel economic, daca vorbim inginereste) In rest, sunt multe aspecte atacate de Dv – care merita extinse – aprofundate tehnico-economic – dar si discutate din perspectiva Romaniei – In ceea ce priveste regenerabilele – recuperabilele – …. Sunt bune DAR sa nu uitam Sursele SECURITARE – de care „expertii” UE si USA se pare ca N-AU HABAR ! Si inca o mica observatie : Daca vorbim de asigurarea RAPIDA a unor Surse SECURITARE – nu putem lua in discutie DECAT Turbinele cu Gaze ! Ideea ca se monteaza in lung timp este gresita ! Am condus montare de Turbine cu gaze la Termo-Centrala Layyah din Sharjah – UAe in anii 9,92 – 994 . S-au montat intr-o prima faza trei turbine de 40 MW – fara co-generare – Durata 3 luni de la livrare pana la punere in functiune ! (eram obisnuit cu montare turbine cu abur (am supravegheat montarea a doua turbine du prize – abur tehnologic si contrapresiune – termoficare – la Uzina de anvelope Danubiana – pri ,962-963) Turbinele cu Gaz vin ASAMBLATE IN cateva blocuri – care se monteaza-aseaza pe o funfatie de beton si toata operatia se reduce la aliniere si racordare la conducta de gaza si cablurile electrice. Co – Generare se poate realiza ulterior. Apoi s0-au montat doua trubine de 60 MW (taoate au fost Alstom) in aceleasi conditii si timp ! Deci Romania POATE sa-si asigure sursele SECURITARE in cateva luni – urmand a ridica randamentul adaugand ulterior co-generare ! De la inginerul Alstom am aflat ca in Australia au montat turbine cu gaze – FARA PERSONAL DE EXPLOATARE – cu comanda-supravegere de la distanta – fara cogenerare – ca surse SECURITARE ! Si – ca o bomboana pe coliva !! : Nu inteleg „gandirea” specialistilor de la UE care prin FIT 55 inrautatesc conditile de …. hai sa zicem existenta- economic ale unor tari ca Romania – interzicandu-le combustibil fosil GAZA NATURALE – cad Germania vrea sa-si mentina centralele pe carbune – ba se pare ca vor moderniza si mina de carbuni la suprafata – BA si-au instalat si doua super – conducte pentru import de GAZE RUSESTI – iar noua ni se interzice utilizarea gazelor – probabil – pentru ca NU SUNT RUSESTI ?

  10. In Germania de exemplu, ponderea regenerabilelor in mixul energiei electrice (pe anul 2020) arata in felul urmator: Eolian circa 27%, Fotovoltaic circa 10%, Biomasa circa 10 %, Hidro circa 4%.
    https://energy-charts.info/charts/energy_pie/chart.htm?l=en&c=DE&interval=year&year=2020

    Daca facem comparatii intre potentialul celor doua tari, observam ca Romania sta de fapt mult mai bine (si ar putea integra o cantitate mult mai mare de energie in mixul electric). Pe langa resursele hidro excelente cu grad de intermitenta f redusa, Romania are si un potential fotovoltaic mai mare decat al Germaniei (radiatia solara fiind cu circa 20-30% mai mare). Privitor la potentialul eolian, Romania sta mai bine decat Polonia si decat multe alte tari – Dobrogea, Podisul Moldovei, varfurile Sub-Carpatilor si evident un potential eolian „offshore” de invidiat (de circa 280 TWh /an). Numai din aceasta sursa si-ar putea multiplica productia anuala actuala de cateva ori. https://documents1.worldbank.org/curated/en/141221587050442759/pdf/Technical-Potential-for-Offshore-Wind-in-Romania-Map.pdf

    Cat despre panica cu fixingul preturilor spot si on demand, este un fenomen temporar pe marginea exploziei pretului la petrol, carbune si gaze naturale – pe termen scurt nimeni nu se poate astepta la ieftiniri. Aceasta explozie este legata de revenirea puternica a cresterii economice pe fondalul iesirii din criza COVID, pana la finele anului insa, f probabil preturile se vor stabiliza in paralel cu revenirea productiei. https://tradingeconomics.com/commodity/coal

    P.S: Apropo, preturile gazului LNG in porturile UE, a ajuns pana la 5 centi/KW. In aceste conditii, daca LNG-ul ar trebui transportat din Gdansk pana la Bucuresti prin gazoducte (asa cum insinuati intr-o postare recenta) cred ca ar ajunge lejer undeva in jur 7 centi/KW, poate chiar mai mult (in functie si de conditiile si taxele de tranzit percepute de statele prin care trece gazoductul).

    • Daca NATO face terminal LNG si conducta Alexandropoulis-Dobrogea, atunci se rezolva mai multe probleme…eu unul as renunta si la Transnistria pentru un astfel de terminal si conducta

      • NATO nu este constructor de terminale LNG (sau de gazoducte) si nici investitor nu este. Faceti studiile de fezabiliate si propuneri concrete investitorilor. Daca investitia este fezabila (si eventual, unele riscuri sa fie acoperite cu garantii guvernamentale) vin ei si construiesc. Nicio problema.

        • de acord, investitia asta ar veni in sprijinul proiectului „Fit for 55” pentru ca trecerea de la transporturi pe combustibili fosili la cele pe motoare electrice practic garanteaza atingerea acestui obiectiv. Cresterea randamentului conversiei energiei termice in lucru mecanic de la 30% (motoarele termice) la peste 50% (centrale pe gaz, mai mult in cogenerare) si scaderea emisiilor de CO2 prin folosirea gazului (catena de 1-4 atomi carbon) in loc de petrol (catena 8-20 atomi carbon) aduce scaderi de peste 50% in emisiile de CO2 din transporturi.
          Mentinerea temporara a gazului in ecuatia producerii energiei electrice scade deci emisiile si impiedica cresterea pretului curentului electric; fotovoltaice in Spania, Grecia si Italia ar fi de asemenea profitabile.
          In fine, producerea hidrogenului direct din puturile de petrol si gaz ar aduce cea mai dramatica scadere de emisii CO2.
          https://proton.energy/

  11. „Dacă este și cogenerare de înaltă eficiență (cu randamente ce pot fi peste 90%), ”

    Draga domnule autor de astfel de articole, dragi cititori. cogenerarea inseamna producere intr-un ciclu termic de energie electrica in cazul nostru si energie termica.
    In general este vorba de un ciclu Rankine (ciclul cu abur).
    Pe la clasa a X-a am invatat ca ciclul termic cel mai bun este un ciclu teoretic, ce se cheama ciclul Carnot: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclul_Carnot. El este un ciclu TEORETIC si IDEAL. Randamentul ciclului Carnot este o expresie matematica in care sunt doua marimi termice masurabile: temperatura absoluta a sursei reci si temperatura absoluta a sursei calde. Toate celelalte cicluri de care am mai invatat, Otto, Diesel si Rankine sunt cicluri reale, dar cu randamente mai mici decit Ciclul Carnot.
    Nu exista ciclu cu randament de 90%. Repet, ciclu termic. Da, exista randamente de ardere ce depasesc 90%, randamentele de transmitere a miscarii de la turbina la generator sunt peste 95%, dar ciclu termic cu randament de 90% nu exista.
    Da, am invatat si eu la scoala timpenia asta ca ciclurile combinate au randamente mari. Mi-au trebuit multi ani in afara tarii sa inteleg prostia. Se muta o parte din sursa rece dincolo de gardul centralei, spunind ca aceea este caldura utila in ciclu, nemaimergind mai departe cu calculele, cit din acea caldura este utila cu adevarat si cit este pierdere.
    Dar am invatat si niste metode de incercare de carnotizare a ciclului Rankine, deci de marire a randamentului.
    Apar constringeri tehnice legate de temperatura aburului sau a gazelor in cazul turbinelor cu gaze, constringerile fiind date de proprietatile materialelor. (O diagrama fier-carbon spune enorm de multe.)
    Daca faci niste socoteli simple, pentru un ciclu Carnot de 90%, temperatura sursei reci trebuie sa fie a zecea parte din temperatura sursei calde minus 246 de grade, ceea ce e o absurditate in conditiile normale.
    Pentru un ciclu de abur normal, cu abur de 550 de grade si apa de racire la 15 grade, randamentul ciclului Carnot e de cam 65%, scazind daca apa de racire are temperatura mai mare…
    Am auzit tot felul de afirmatii cu orase incalzite centralizat, dar cind cauti mai atent e vorba de sisteme de mici dimensiuni, nu de dimensiunea unui oras. Iar daca unele mai au si productie de energie electrica este numai prin citeva locuri.
    Nici unul din autorii de articole ce proslavesc SACET-urile nu s-a aplecat cu adevarat asupra unui sistem din afara si sa-l descrie in amanunt si sa-l compare cu Bucurestiul.
    Nu exista randamente de cicluri reale de 90%.

    • domle teoria ca teoria da practica ne omoara; nush de la ce partid e Carnot asta si ranchiunosul ala de Rankine ca la televizor nu i-am vazut, da mie cand am cumparat centrala de apartament mi-au zis ca are randament de 105%, scria si undeva pe eticheta, nush de ce era lipita cu scotch

      • (doar va completez)
        daca la robinet in loc de gaz ar curge apa, randamentul caloric ar fi zero, ca apa nu arde; daca apa ar invarti o morisca, ar rezulta totusi un mic randament mecanic, sa zicem 6%; inlocuim inapoi apa cu gaz si adund 99% de la ardere si 6% de la energia mecanica se obtine 105%; este supraunitar pentru ca se raporteaza doar la puterea calorica primita, cand de fapt ar trebui sa se raporteze la intreaga energie disponibila la robinet, calorica + mecanica;
        aparent si arderea lemnului poate avea un randament bun, dar daca adaugi si energia consumata sa-l cari din padure, o sa cam iasa cu alte virgule;
        cum gazul aproape ca se transporta singur, din proprie initiativa, nimic nu poate fi mai eficient decat o centrala de apartament pe gaz, decat daca ai pretentia sa-ti aprinda si niste becuri si sa mestece vreo mamaliga;

    • Randamentul unui proces este un indicator scornit de om. Natural, orice proces are randament de 100%, conform legii conservării energiei. Doar că energia rezultată este, de cele mai multe ori, greu de captat și folosit în mod direct.
      Randamentul ciclurilor termice arată cât lucru mecanic rezultă din potențialul total al combustibilului folosit, iar căldura degajată este considerată pierdere. Dacă însă căldura respectivă este căutată și utilizată pentru încălzirea apei, atunci ea devine „utilă” și îmbunătățește randamentul procesului. Cu cât timpii de funcționare sunt mai îndelungați cu atât eficiența procesului este mai ridicată. Așa se explică un randament de peste 75%.

      • In ciclul combinat, daca ne referim la apropierea lui de ciclul Carnot care este un ciclu ideal si teoretic, se modifica temperatura T1 a sursei calde, adica se mareste numitorul expresiei randamentului ciclului Carnot (1-T2/T1).
        Acest randament nu va fi atins niciodata. Unul din fostii mei profesori din facultate ne spunea ca atunci cind cineva ne vorbeste despre un ciclu termic si randamentul lui sa intrebam intre ce temperaturi functioneaza si apoi repede sa facem randamentul Ciclului Carnot comparindu-l cu cifra data. Daca cifra data e mai mare decit randamentul Carnot stim ca spune o prostie si ne putem ridica de pe scaun si pleca de la discutie.

  12. La ora actuala pentru varf TG in ciclu simplu trebuie sa concureze cu hidro care sunt deja amortizate. Ghici daca iti recuperezi investitia!
    Povestea Iernut cu 430 MW si 4×2 spune ca in Romania statul nu poate porni un proiect de ciclu combinat in mai putin de 7 ani (2016-2023) RIP!

    • Adevarat. Prin comparatie un privat, Petrom, a facut una de doua ori mai mare in cit? 3-4 ani? Si a dat-o in folosinta in 2012, adica expertiza era aici, „statul” prin Romgaz n-avea decit sa o solicite. Cum sa-i spunem pe nume „statului” astuia?
      Centrala de la Brazi a costat 530 milioane de Euro. N-am idee citi bani s-au ingropat pina acum in proiectul de la Iernut.

    • Sunt obligat SA REPET . S-au montat la o centrala din UAE – Sharjah 3 turbine cu gaz 3 x 40 MW in ca 3 luni (fara cogenerare (nu era spatiu pentru cogenerare si era URGENT nevoe de en. electrica) S-au montat ulterior doua turbine cu gaze 2 x 60 MW fara cogenerare tot in ca 3 luni si – ulterior sistemul de cogenerare cu obtinere de abur de joasa presiune pentru instalatii de distilare apa de mare / producere apa potabila (in ca 6 luni ! Daca in Romania – la „stat” dureaza mai mult ??? asta ne se datoreaza tehnologiei de montaj/probe/punere in functiune – ci ALTOR CAUZE !!! Si – pentru URGENTA PUNERE IN FUNCTIUNE a unor surse securitare de en. electrica – dar si pentru reducerea importurilor de en. electrica investitia se poate rupe in doua etape distincte : 1 – montare turbine cu gaze ; 2 – montare cazane de abur (cu sau fara ardere suplimentara de combustibil) si turbine cu abur – cu condensatie sau prize – abur tehnologic, daca se cere – sau cu contra-presiune pentru termoficare . Prima etapa se poate reduce la cateva luni – iar a doua etapa se poate realiza ulterior in ca. 12 – 18 luni –

      • bine punctat! dupa Iernut, in loc de 1 mamut de 400 MW si linii de inalta tensiune se pot construi in fostele bazine miniere (si bineinteles alte zone, ex Moldova, Transilvania) 10 centrale electrice pe gaz de 40-60 MW langa consumatori (2-5 km) cu adaugare ulerioara de turbine cu abur si/sau termoficare

  13. Romania a pierdut initiativa de exploatare a potentialului eolian-offshore al Marii Negre. Cu cele 10 miliarde de euro alocate sectorului energetic romanesc (PNRR) companiile romanesti puteau atrage cel putin 30-40 de miliarde aditionale de pe piata de capital. Asta este, in viitor romanii vor importa din Ucraina amonia si hidrogen (pentru fabricarea otelului la Galati, etc). Fiecare primeste ce isi doreste…

    https://documents1.worldbank.org/curated/en/718341586846771829/pdf/Technical-Potential-for-Offshore-Wind-in-Black-Sea-Map.pdf

    https://www.president.gov.ua/en/news/na-vikonannya-domovlenostej-mizh-volodimirom-zelenskim-ta-an-70241

    https://www.rwe.com/en/press/rwe-supply-and-trading/2021-08-22-naftogaz-and-rwe-sign-memorandum-of-understanding-on-hydrogen

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Agenda ,,verde”, Europa și gazul rusesc: cronica unei crize energetice anunțate

            Dacă la sfârșitul verii s-a vorbit despre o situație tensionată, acum se vorbește deschis despre o criză energetică. Prețurile la petrol,...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.