luni, iulie 6, 2020

Efectele pandemiei – între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici

Europa învață din propria experiență cum să lupte cu pandemia de coronaviroză, chiar dacă a avut la dispoziție aproape două luni (ianuarie-februarie 2020), de la izbucnirea epidemiei în China, pentru a-și mobiliza capacitatea de prevenire. Deși, la nivel de comunicare politică, UE a reacționat la existența COVID, prin Președinția rotativă a Croației care a pus în funcțiune Răspunsul Integrat la Crize, la finele lunii ianuarie. În termen practic, alte îngrijorări au dominat agenda europeană – tensiunile din nord-vestul Siriei (Idlib, februarie 2020) și amenințările președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a “deschide frontierele” (NYT, 29 Februarie 2020). Riscul repetării „crizei migranților din 2015” a dezorientat Bruxelles-ul și statele membre. În timp ce Italia devenea cu repeziciune epicentrul coronavirozei (COVID-19) pe continentul european, instituțiile europene admirau Grecia pentru preluarea rolului de “scut al Europei” (Euronews, 4 Martie 2020) împotriva traversărilor ilegale la frontiera eleno-turcă. Reorientarea UE spre criza coronavirozei amână gestionarea situației din Grecia, care, pe de o parte, trebuie ajutată să administreze frontiera și migrația, iar, pe de altă parte, convinsă să implementeze dreptul la azil în Europa (Guardian, 13 Martie 2020).

După ce epidemia a lovit cu violență în populația italiană, (23 martie: peste 53.000 de cazuri de infectare și peste 4.000 decese), virusul a avansat în interiorul continentului – către Spania (a doua țară europeană afectată grav cu peste 1000 decese), Franța și Germania. Conexiunile strânse a diasporei și migranților est-europeni cu Europa au facilitat pătrunderea virusului în țesutul contactelor inter-personale din interiorul statelor Parteneriatului Estic. Eficientizarea comunicării aeriene, dar și simplificarea circulație persoanelor – inclusiv prin facilitarea și liberalizarea vizelor – au favorizat înaintarea virusului. În extremitatea nordică a Parteneriatului, în particular în Moldova și Ucraina, epidemia a ajuns preponderent din direcția statelor Uniunii Europene. Pe lângă țările europene, Iranul a devenit o sursă adițională de risc pentru țările sudice ale Parteneriatului – ArmeniaGeorgia și Azerbaijan.

Deși tardiv, Uniunea Europeană (UE) a reușit să elaboreze măsuri regulatorii și financiare pentru a contracara efectele crizei sanitare și a stimula pe cale normativă solidaritatea între statele europene. Într-o formă parțială, indirectă și subtilă, aluzia la solidaritatea europeană față de vecinii estici, în relație cu pandemia COVID-19, a fost inoculată în documentul, întitulat “Consolidarea Rezilienței – un Parteneriat Estic cu beneficii pentru toți”, lansat de UE, pe 18 martie 2020.

Testarea solidarității europene

Mășinăria decizională a UE a reacționat anevoios la primele semnale ale răspândirii virusului COVID-19. Au lipsit mecanisme dedicate protecției sanitare a europenilor și contracarării rapide, coordonate și unificate, a pericolelor epidemiologice de această anvergură. Solidaritatea europeană între UE și statele membre, dar, în primul rând, între statele membre, a fost pusă la încercare de ascensiunea interesului național. Unele guverne europene au fost debordate de repeziciunea transmiterii virusului, iar altele au recurs la acțiuni necoordonate, precum restricționarea comercializării cu echipament medical sau a circulației interstatale (FinancialTimes, 13 Martie 2020).

Inexistența unor instrumente imediat disponibile a generat un val de creativitate din partea instituțiilor europene. Dar măsurile excepționale au fost lansate doar acolo unde UE are atribuții exprese, neîngrădite de competențele autorităților naționale (ajutorul de stat, piața comună internă, achizițiile publice, circulația internă a bunurilor etc.). Cele 28 țări membre și 6 țări non-UE, participante la Mecanismul European de Protecție Civilă, activat de Italia, nu au reacționat. În lipsa unui ajutor din interiorul UE, demersul italian a fost recepționat și materializat de China (EuroActiv, 19 Martie 2020), ulterior extins spre Spania. Unilateralitatea SUA pe fundalul coronavirozei și criza sanitară din UE consolidează „puterea blândă” chineză în Europa post-COVID și ambițiile economico-tehnologice chineze, precum aducerea Huawei în vârful infrastructurii europene de tip 5G (Politico, 29 Ianuarie 2020).

Deși UE a fost criticată aspru pentru neasigurarea solidarității europene, în realitate, tratatele europene nu îi permit să acționeze diferit. Primo, Art. 222 a Tratatului de Funcționare a UE, prescurtat denumit “clauza solidarității”, prevede că UE și statele membre trebuie să acționeze în spiritul solidarității, atunci când un stat membru devine victimă a unui act terorist sau dezastru natural sau de natură antropogenă. Dar, din punct de vedere tehnic, COVID nu intră în categoria motivelor care pot declanșa clauza solidarității. Segundo, Comisia Europeană poate veni cu propuneri ce pot duce la activarea clauzei, dar implementarea acestora necesită aprobarea Consiliului UE, adică a guvernelor naționale. Tertio, chiar dacă clauza intră în vigoare, statele membre au dreptul de a selecționa modalitatea considerată oportună pentru a transpune în viață solidaritatea față de partea solicitantă. Așadar, în forma actuală, mecanismul solidarității europene conține lacune legale, care împiedică o aplicare necondiționată, pentru orice tip de criză și de către toate țările membre.

Cu toate acestea, în cele din urmă, statele membre au susținut “răspunsul economic coordonat” al Comisiei Europene menit să ușureze povara crizei COVID-19. Aceste măsuri pot fi divizate în trei blocuri. Primul bloc de acțiuni vizează simplificarea procedurilor de achiziții comune a echipamentului de protecție personală, inclusiv de la producători non-europeni. Este examinată posibilitatea reprofilării companiilor din industria textilă europeană. De asemenea, este introdus temporar un sistem de autorizare pentru export de echipament de protecție personală (mănuși, măști respiratorii, costume etc.) către țările terțe (UE, 15 martie 2020), care includ și statele Parteneriatului Estic. Medicamentele nu intră în această categorie, ceea ce permite României să livreze medicamente către Moldova (Digi24, 15 Martite 2020). Al doilea bloc de măsuri vizează ajutorul acordat sectorului aviatic, industriei turismului, întreprinderilor și angajaților. Companiile aeriene pot face derogare de la principiul “folosești sau pierzi” la solicitarea și alocarea în avans a sloturilor orare, pe perioada martie-iunie 2020. Situația din industria turismului este monitorizată cu asociațiile de profil din țările membre, pentru a identifica soluții. În răspunsul economic contra C0VID, UE a redirecționat bani din fondurile existente pentru a spori lichiditățile accesibile pentru salvarea a peste 100 mii de întreprinderi mici și mijlocii (circa 9 miliarde EUR). Pentru susținerea grupurilor vulnerabile de angajați este folosit Fondul Social European, la care se propune înființarea unui “sistem european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj”. Cel de-al treilea bloc se referă la pașii întreprinși de către UE pentru a susține statele membre. Pe de o parte, sunt relaxate condițiile pentru acordarea ajutorului de stat – atât pentru consumatori, cât și pentru companii. Pe altă parte, UE propune mobilizarea fondurilor existente și neutilizate (circa 65 mlrd EUR) – structurale și de coeziune – pentru a identifica sursele necesare pentru (co-)finanțarea acțiunilor guvernelor naționale.  Totodată, Comisia Europeană sugerează o flexibilitate maximă pentru cadrul fiscal, oferind statelor membre libertatea de a opera cheltuielile necesare pentru a elimina consecințele socio-economice cauzate de COVID. Aceste măsuri fac parte dintr-o propunere legislativă a Comisiei Europene – “Inițiativa pentru Investiții în răspunsul la Coronavirus”. După “co-decizia” Consiliului UE (guvernele naționale) și a Parlamentului European, dispus să urgenteze procedurile legale (EuropeanParliament, 17 Martie 2020), inițiativa poate deveni implementabilă.

Reziliența estică și rolul Acordului de Asociere UE-Moldova

Denumind Parteneriatul Estic – “element crucial al politicii externe a UE” – Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell a lansat propunerea de „consolidare a rezilienței” partenerilor estici (18 Martie 2020). Prioritățile setate în abordarea reînnoită prevăd cel mai mult interconectarea țărilor din regiune și investirea în sursele proprii de dezvoltare economică. Or, Borrell consideră că “Puterea vecinilor este, totodată, puterea Uniunii Europene”. Criza COVID a dus la completarea priorităților UE vizavi de vecinătatea estică. Comisarul UE pentru Vecinătate și Extindere Olivér Várhelyi a precizat că UE va colabora strâns cu vecinii estici pentru “aborda provocările actuale de la toate nivelurile, inclusiv pandemia COVID-19” (UE, 18 Martie 2020). Pe lângă ajutorul promis pentru modernizarea sectorului sănătății publice (infrastructura medicală, instruirea personalului medical, accesul la servicii de sănătate), UE va oferi sprijin pentru a “gestiona mai bine” bolile legate de cazuri, precum coronaviroza. Totuși, această promisiune lăudabilă nu detaliază tipul de angajamente pe care UE și le-ar putea asuma pentru a contracara criza COVID acum, separat de ajutorul acordat în viitor pentru prevenirea unor situații similare.

Acordul de Asociere UE-Moldova depășește considerabil oportunitățile oferite de platforma multilaterală a Parteneriatului Estic. La fel ca și în domeniul protecției civile (IPN, 25 Aprilie 2017), Acordul conține prevederi importante pentru domeniul sănătății publice (Titlul IV, Capitolul 21, Art. 113-116). Moldova s-a angajat să armonizeze legislația cu 4 acte normative europene în domeniul bolilor transmisibile, inclusiv crearea unei rețele de supraveghere epidemiologică până în anul 2023. Trei prevederi ale Acordului sunt esențiale în contextul COVID-19: 1) „sporirea capacității de pregătire pentru amenințări și urgențe la adresa sănătății publice”; 2) integrarea Moldovei în rețelele UE din domeniul sănătății; și “îmbunătățirea progresivă” a relațiilor între Moldova și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Doar punctul trei se regăsește în Agenda de Asociere pentru 2017-2019, care stabilește acțiunile prioritare pe agenda reformelor. Reieșind din defectele de guvernanță ale Moldovei evidențiate de COVID, agenda de asociere UE-Moldova 2020-2022 necesită referințe la transpunerea urgentă a aquis-ului european cu privire la supravegherea bolilor transmisibile. Totodată, UE poate oferi sprijin tehnic-financiar eforturilor de cartografierea (mapping) a instituțiilor de sănătate europene. Moldova trebuie încurajată să adere gradual la instituțiile care, în prezent, gestionează criza COVID în mod eficace. De asemenea, este crucială elaborarea unei “foi de parcurs” pentru concretizarea relațiilor cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, care este o instituție cu expertiză și capacități tehnice. De serviciile acestei agenții europene deja beneficiază, în calitate de observatori, statele Spațiului Economic European (3 țări) și unele state candidate – Balcanii de Vest (Muntenegru) și Turcia. Demersul colectiv de aprofundare a relațiilor cu UE, inițiat de Moldova, Ucraina și Georgia, poate fi actualizat prin solicitarea unei integrări eficiente în domeniul sănătății publice.

Moldova are nevoie de soluții pentru a oferi garanții beneficiarilor sistemului de sănătate publică și ghidare pentru guvernare, atunci când acestea sunt supuse unor presiuni epidemiologice. Actualmente, în lipsa acestor instrumente, situația din Moldova este incertă. Or, profunzimea relației diasporei și a migranților moldoveni cu spațiul european a fost subestimată de către autoritățile de la Chișinău (OIM, 2015Italia- 142.266 cetățeni moldoveni, Spania – 16.202, Germania – 14.815). Totodată, pe motiv de ignoranță sau scepticism față de autorități, cetățenii au neglijat cerințele autorităților, ceea ce a contribuit la pătrunderea ușoară a virusului în țară. Neidentificarea „pacienților zero”, organizarea alegerilor parlamentare noi în Hâncești (15 Martie) ignorând focarele locale de infecție și filtrarea ineficientă a moldovenilor la Aeroport, au permis importul, iar ulterior expansiunea locală a virusului. În doar două săptămâni de la depistarea primului caz (Digi24, 7 Martie 2020), autoritățile au identificat peste 80 de cazuri de coronaviroză. Alte peste 100 de persoane sunt suspectate de infecție. Din nevoia de a înăspri măsurile, executivul a convins legislativul moldovean să adopte 2 luni de stare de urgență (17 martie-15 mai 2020), perioadă în care s-a făcut derogare de la obligațiile față de CEDO, în baza Articolului 15 (IPN, 21 Martie 2020). Moldova a introdus regimul special după Armenia (o zi – 16 Martie), dar înainte de regiunile din Ucraina (Kiev și Kharkiv – 20-21 martie) și Georgia (4 zile – 21 martie). Ca de obicei, acțiunile Guvernului sunt supravegheate de societatea civilă, iar eșecurile sunt scoase la iveală de mass-media. Totuşi, realitatea moldovenească afişează imagini ireale. În timp ce armata oferă vehiculepentru a face faţă lui COVID, biserica este rugată să întrerupă adunările enoriaşilor, iar mulţi cetăţeni stau în carantină, lucru care va afecta celebrarea sărbătorilor de Paști. Anul trecut, Moldova a testat reziliența democrației în fața amenințărilor regimului oligarhic. În anul 2020, COVID-19 verifică reziliența țării în fața unei crize sanitare excepționale, cuplată cu o guvernare nepopulară.

În loc de concluzii…

Deocamdată, UE nu are capacități pentru a putea gestiona câteva crize concomitent. Reapariția unei crize reale, simțită anterior – cum este cea a migranției – a distras atenția de la emergența crizei noi, inițial neglijată – cea a pandemiei de coronaviroză. În ciuda criticilor, ecosistemul instituțiilor europene a reușit să producă diverse măsuri economice și financiare, care conferă o anumită senzație de control a situației. Totuși, responsabilitatea majoră pentru încercuirea și înăbușirea epidemiei le revine guvernelor naționale. Fără măsuri drastice, similare celor din Spania și Franța, înfrângerea coronavirozei poate întâmpina dificultăți.

UE recunoaște deschis că reziliența vecinilor estici este o prioritate. Criza COVID demonstrează cât de importantă este coordonarea acțiunilor atât în interiorul UE, cât și între Bruxelles și vecinătatea sa estică. Blocarea frontierelor, sistarea zborurilor și alte măsuri urgente adoptate de statele UE, cu sau fără înștiințarea Bruxelles-ului, afectează vecinii estici, în special țările asociate. În ultimii 5 ani, Moldova, Ucraina și Georgia au avansat integrarea economică cu piața europeană și au intensificat contactele interumane, ca răspuns la presiunile politice, comerciale și militare ale Rusiei. De aceea, răspunsurile UE la coronaviroză necesită o angajare eficientă cu Moldova, Ucraina și Georgia – prin lărgirea comunicării politice și sectoriale, facilitarea accesului la echipament medical european și revizuirea agendelor de asociere pentru a reflecta nevoile sanitare în perioada post-COVID.

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. „…“răspunsul economic coordonat” al Comisiei Europene…”

    …Nu este un răspuns concret al UE la pandemie, ci este un stimul economic lăsat la îndemâna/latitudinea statelor membre. Adică, dacă statele vor să risipească banii proprii, plus o sumă modică europeană, sunt libere să o facă.

    UE nu are o politică de sănătate comună, unitară. Din nefericire, nu suntem încă o federație…

    Primele măsuri reale, concrete de colaborare intracomunitară în lupta împotriva COVID au veni azi din partea Germaniei, care a preluat pentru tratament cazuri severe din Italia și Spania.

    Cât privește Parteneriatul Estic, respectiv Republica Moldova, acum se așteaptă, din câte am înțeles din declarațiile autorităților, un semnal pozitiv din partea statului vecin. Dar, după cum se derulează lucrurile în Estul UE, parcă R Moldova, spre deosebire de Albania, spre exemplu, se depărtează de Uniunea Europeană. Și îmi pare rău să văd asta.

    …Pentru că văd apropierea tot mai mare a Moldovei de Rusia, iar un vecin precum Ruisia nu-mi este deloc confortabil. Dar, dacă „specialiștii” în geostrategii de la Chișinău speră că astfel vor primi bani și de la Moscova și de la Bruxelles, șantajând ambele părți, „jucând la două capete” carevasăzică, mă tem că se înșală rău de tot și nu vor primi de la niciunii.

  2. Printre marile realizari EU trebuie mentionata si cuvintarea Gretei la EU, öa inceputul lunii martie 2020. Neinfricata activista nu s-a lasat coplesita de Corona, care deja isi facea de cap in Europa, si ne-a invatat de unde vin adevaratele pericole ale lumii. Multumita ei, iata ca a scazut masiv emisiule de codoi, astfel ca la sf lui martie 2020, temperatura a revenit la normal respectiv la -9 grade in Bucuresti.

  3. Tratatele de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, blocate de E. Macron/Franța 2019, vor fi începute în Mai 2020 la Zagreb/Bruxell se anunță acum după decizia în unanimitate de voturi (cancelara A. Merkel sprijină puternic tratativele de aderare acum) în consiliul ministerial UE.27.

    ..”… necesită o angajare eficientă cu Moldova, Ucraina și Georgia..”…

    Dacă se menține acum ritmul de aderare în balcanii de vest se poate continua cu Moldova după anul 2030. Deci mai e mult de făcut în Moldova, la București și în UE.

    • Well, Moldova nu e in Balcani desi are influente. Balcanii au fost inventați de anglo-francezi in urma cu vreo doua secole, preluând o denumire turceasca la fel ca si in cazul Crimeii.

      • Aderarea la UE va rămâne o opțiune deschisă e mesajul important în Mai 2020 de la Zagreb/Bruxelles. Moldova poate adera din moment ce nu există „conflict teritorial” cu Transnistria. E prima condiție de a adera la UE. Kosovo și Serbia nu pot adera la UE până când nu rezolvă conflictul teritorial. Această condiție e „diplomația” UE cu statele candidate.
        Franța va supraveghea atent această condiție. UE nu are o politică externă „comunitară”. Comisarul de aderare nu poate avea succes fără „unanimitate de voturi” în consiliul ministerial al șefilor de state UE.

  4. ”Reorientarea UE spre criza coronavirozei amână gestionarea situației din Grecia, care, pe de o parte, trebuie ajutată să administreze frontiera și migrația, iar, pe de altă parte, convinsă să implementeze dreptul la azil în Europa (Guardian, 13 Martie 2020).” Europa arde in focul virusului chinezesc iar komisiei ii arde de maimutele arabo-africane. Si mai si crede ca nu va plati la urne pentru aceste acte criminale.

    • „komisiei ii arde de maimutele arabo-africane…”

      Este o exprimare cu totul lipsită de eleganță.

      E vorba despre oameni, cei mai mulți dintre ei refugiați din pricina războaielor. …Și sărăciei, e-adevărat.

      Dar, de fapt, problema este la noi.

      Pe de o parte, nu reușim să alcătuim o politică unitară, coerentă la nivelul UE, cu privire la imigrație.

      Pe de altă parte, motivul pentru care își părăsesc refugiații casele este creat de noi, cei din Vest. Iar rezolvarea chestiunii nu se poate face eficient decât la fața locului, la origine. Or, interese geostrategice și jocuri politice inepte fac ca să persiste conflicte care dislocă mase mari de oameni.

      Nu, nu sunt maimuțe, sunt oameni…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau, si cecetător la Universitatea din Giessen.

Carte recomandata

Esential HotNews

Esential HotNews

E randul tau

Mai e un aspect, poate si mai grav. De fapt trei, daca ma gandesc mai bine. Primul, la concret, A…

de: MirceaM

la „Îmbogățiții de război”

Carti recomandate de Contributors.ro

Democrația sub asediu românia în context regional

Carte recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Recunosc din start faptul că îmi este destul de greu să scriu despre volumul Isus al Meu, editura Humanitas, 2020. În primul rând, din cauza intimidantului autor, un monument al culturii românești contemporane, adulat şi contestat ȋn (aproape) egală măsură.

Frauda în educaţie e viol la adresa copilului

Cu câteva zile în urmă, o studentă mi-a trimis – ca răspuns la examenul de “Etică şi integritate academică” – un text...

Când șahul devine rasist…

Credeați că numai statuile sau hărțile (1) pot fi rasiste? Aflați că, pe fondul actualei revoluții BLM (Black Lives Matter), în curs de desfășurare în...

Un ordin de ministru și geografii academice

Să încercăm un mic exercițiu de imaginație. Suntem în vara anului 2024. La universitățile din România s-au încheiat...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)