joi, iulie 9, 2020

Efectul pandemiei COVID-19 asupra activității de poliție. Rolul și misiunea forțelor de ordine în pandemie și post-pandemie

Abstract

În contextul epidemiei cauzate de virusul SARS-CoV-2, unul dintre aspectele importante care a fost trecut cu vederea este rolul poliției în gestionarea acestei crize. Pe lângă aspecte practice ale rolului, precum modul de aplicare a prevederilor legale cu privire la carantină și autoizolare, asigurarea pazei și protecției unor obiective strategice și îndeplinirea neîntreruptă a tuturor atribuțiilor pe care poliția le are „pe timp de pace”, trebuie (re)examinate misiunea și rolul poliției în societate. Dată fiind puterea cu care este investit acest organ de forță prin legislație, (re)examinarea trebuie să fie una constantă în democrațiile liberale. În contextul crizei sanitare, a stării de urgență, a puterilor sporite conferite de ordonanțele militare și restrângerea libertăților individuale ale cetățenilor, această examinare este una imperativă.

Schimbările cauzate de pandemie pot fi ample și de durată, atât în materie de ‘obiectul muncii’ (criminalitate, menținerea ordinii sociale), în materie de organizare și activitate, dar și în materie de rolul și misiunea pe care poliția o are în cadrul unei societăți democratice. Dat fiind faptul că într-o democrație poliția rămâne principalul mijloc prin care promisiunea de securitate este realizată, atât simbolic cât și efectiv, mizele sunt majore pentru societatea românească. Costurile asociate cu aceste schimbări pot fi, de asemenea, semnificative, indiferent dacă vorbim despre costuri financiare sau societale.

Astfel, articolul abordează întrebări persistente, dar vitale, despre care este misiunea și rolul poliției în context de criză și post-criză, modul în care acestea sunt îndeplinite, despre puterea poliției și limitele acestei puteri, precum și cum se vor schimba acestea în odată cu terminarea stării de urgență și a pandemiei. Va fi analizat rolul poliției în gestionarea crizei, modul în care a acționat și cum ar fi trebuit să acționeze, dar și efectele crizei asupra activității și organizării acesteia în contextul unei democrații liberale. Efectele crizei asupra ratei criminalității și tipurilor de infracțiuni vor fi de asemenea investigate. Pe baza analizei sunt formulate o serie de recomandări cu privire la modul de adaptare la noul context, planificarea pentru situații similare și relația cu comunitatea deservită.

Introducere

Istoricii medicali notează că au existat nouă pandemii de gripă în ultimii 300 de ani. Deși frecvența epidemiilor gripale de nivel mondial nu poate fi prezisă cu precizie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), dar și majoritatea cercetătorilor preocupați de epidemii, consideră că izbucnirea unei epidemii severe de gripă sau de boală respiratorie în viitorul apropiat este o certitudine[1]: este o chestiune de ”când se va întâmpla” nu de ”dacă se va întâmpla”[2]. Inclusiv Planul Național de Intervenție pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populației, aprobat din 2013[3], recunoaște faptul că în contextul situației epidemiologice mondiale, este necesară revizuirea continuă a planurilor naționale de intervenție și prevenire a epidemiilor și pandemiilor.

În 2007, Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia de boală respiratorie infecțioasă ca fiind ”cea mai de temută amenințare la adresa securității” din cauza abilității de răspândire rapidă, dificultatea de controlare a răspândirii și numărul de fatalități cauzate de epidemii și pandemii anterioare cauzate de patogeni de această natură[4]. Dată fiind starea precară a sistemului medical românesc[5] – subfinanțată, ineficientă, coruptă, căpușată și cu o lipsă semnificativă de personal[6] -, discuțiile din spațiul public s-au concentrat pe neajunsurile din sistemul sanitar, pe acțiunile Grupului de Comunicare Strategică, precum și pe măsurile de protejare a economiei. În acest context, un aspect important al răspunsului guvernamental la pandemie a fost trecut cu vederea: rolul forțelor de ordine în pandemie.

O discuție cu privire la rolul forțelor de ordine în pandemie este importantă din două motive. În primul rând, deși la prima vedere, pandemia pare o problemă de sănătate publică și nu una de ordine publică forțele de ordine au un rol esențial în gestionarea acestei crize: pentru menținerea ordinii publice și asigurarea bunei funcționări a societății este crucial ca serviciile de protecție și pază ale statului să fie desfășurate fără încetare. Deasemenea, în general, există două abordări posibile pentru implementarea măsurilor de prevenire a răspândirii unui patogen: solicitarea / obținerea cooperării și conformării voluntare a populației, sau impunerea forțată a măsurilor prin aplicarea strictă a acestora[7]. Iar acesta din urmă, presupune acțiune din partea forțelor de ordine care aplică sancțiuni în cazul nerespectării măsurilor guvernamentale.

Prestația forțelor de ordine în timpul pandemiei (deficiențele în a-și îndeplini îndatoririle, dar mai ales derapajele în exercitarea rolului) aduce în discuție două aspecte esențiale. Pe de o parte, trebuie discutată abilitatea acestor structuri de a-și îndeplini rolul și misiunea în context de pandemie (adică o analiză a ce a făcut și ce ar fi trebuit să facă poliția) și pe timp de ‘pace’ (și implicit nevoia de reformă). Pe de altă parte, apare necesitatea reevaluării rolului acestei instituții în contextul unei democrații liberale (și implicit o analiză a ceea ce face poliția în societatea românească și ce ar trebui să facă).

În continuare, vom 1) analiza prestația poliției în gestionarea crizei COVID-19, 2) examina posibilele cauze pentru modul în care a acționat, și 3) vom formula recomandări cu privire la cum altfel ar fi putut gestionată situația pe baza experiențelor internaționale anterioare cu privire la gestionarea de pandemii și dezastre naturale pentru pregătirea pentru un eventual val doi, sau o pandemie prelungită în lipsa unui vaccin eficient.

Rolul și prestația Poliției Române în context de pandemie

În general, există două abordări posibile pentru implementarea măsurilor consacrate[8] de prevenire a răspândirii unui patogen: solicitarea / obținerea cooperării și conformării voluntare a populației sau impunerea forțată a măsurilor prin aplicarea strictă a acestora. Acesta din urmă se realizează în mod obișnuit cu ajutorul forțelor de ordine și (în anumite cazuri) cele militare, acțiunile acestora fiind susținute de posibilitatea aplicării unor amenzi sau chiar privarea de libertate.

Indiferent de abordare, în contextul stării de urgență, forțele de ordine au un rol esențial în gestionarea diferitelor aspecte ale crizei de sănătate publică, îndeplinind mai multe funcții vitale. În primul rând, structurile abilitate ale statului trebuie să asigure protecția comunității[9] și să mențină ordinea publică[10]. În al doilea rând, trebuie să aplice prevederile legale cu privire la carantină și autoizolare, limitarea deplasărilor și a organizării de evenimente publice, să asigure paza și protecția unor obiective strategice. În același timp, trebuie să continue să-și îndeplinească toate atribuțiile pe care le au conform legii[11] și să se adapteze la schimbările în tiparele de criminalitate[12] pentru că, deși multe persoane sunt în carantină sau izolare, infractorii și teroriștii continuă să opereze[13], adaptându-se la condiții și folosind pandemia ca o oportunitate[14]. Și trebuie să facă toate astea în condițiile în care angajații care servesc în prima linie sunt ei înșiși expuși unui risc ridicat de infectare, iar probabilitatea unor conflicte între și cu cetățeni crește.

Prestația Poliției Române în gestionarea crizei și posibilele cauze

O analiză echidistantă a prestației forțelor de ordine este esențială nu numai pentru a putea trage concluzii cu privire la eficiența și eficacitatea măsurilor adoptate / aplicate, dar și pentru dezvoltarea de învățături ce pot servi la evitarea unor greșeli în gestionarea viitoarelor pandemii și nu numai. Mai ales că cercetătorii de la Harvard T.H. Chan School of Public Health susțin că s-ar putea ca măsurile de distanțare socială intermitente să fie prelungite până în 2022, pentru că, în lipsa acestora, infecțiile cu noul tip de Coronavirus ar putea reizbucni și ar putea dura chiar mai mult decât acest prim val[15].

Din data de 16 martie 2020, Președintele României, prin decret, a dispus starea de urgență pe întreg teritoriul României, astfel devenind aplicabile prevederile OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență. Conform prevederilor acestei ordonanțe, Guvernul, și în special MAI, dispune măsurile necesare prin ordonanțe militare. Pe baza acestui act normativ, pe perioada stării de urgență au fost emise 12 ordonanțe militare care au impus practici de atenuare al răspândirii virusului pe teritoriul țării, dar și sancțiuni pentru nerespectarea dispozițiilor legale. În lipsa unor tratamente farmaceutice adecvate, intervențiile au fost concentrate pe urmărirea contactelor și aplicarea de măsuri de autoizolare, carantinare și distanțare socială generală[16].

Încă de la emiterea Ordonanței Militare Nr. 3 în data de 24.03.2020 care stipula că MAPN, la solicitarea MAI, asigură personal și logistică pentru sprijinirea activităților de ordine publică poliția și jandarmeria păreau depășite de situație. Aparenta lipsă[17] a unui plan multi-sectorial, coerent și exersat – cel mai evident din măsurile de prevenție și restrictionare contradictorii luate / anunțate în această perioadă – care putea fi activat și comunicat public la momentul declarării stării de urgență au contribuit la această percepție. Lipsa echipamentelor de protecție pentru angajații MAI din linia întâi și a unei coordonări adecvate vizibile cu celelalte structuri ale statului implicate în gestionarea pandemiei au accentuat această percepție.

Încrederea populației în scădere, considerabil zdruncinată de evenimentele din 10 August 2019, dar și abuzurile comise de unii agenți de poliție (de exemplu cazul polițistului filmat în timp ce bătea un bărbat pe stradă[18], sau la abuzurile înregistrate în aplicarea amenzilor legate de starea de urgență[19]), lipsa de claritate în comunicare cu cetățenii și opacitatea structurilor cu privire la modul de abordare a pandemiei – prestația Grupului de Comunicare Strategică fiind inadecvată -, precum și lipsa de informare a cetățenilor cu privire la necesitatea și eficacitatea dovedită a măsurilor de distanțare socială au augmentat această percepție negativă.

În condițiile în care organele de ordine sunt mandatate să aplice prevederile Ordonanțelor Militare pe tot teritoriul țării, în același timp, este lesne de înțeles de ce capacitatea acestora este depășită: nu există destui agenți de poliție și jandarmi să facă acest lucru. Deși ar fi ușor să punem lipsa de pregătire pe seama faptului că suntem printre țările cele mai sărace din UE, un studiu OMS[20] cu privire nivelul de pregătire în caz de pandemie arăta că până și regiunile mai dezvoltate au lacune semnificative, mai ales în ceea ce privește asigurarea continuității în furnizarea de energie electrică, transport, servicii bancare, alimente și servicii de poliție. În același timp, dat fiind faptul că pandemia intră în categoria evenimentelor cu Impact Mare – Probabilitate Redusă[21], nu este fezabil ca un stat să mențină structuri cu destui angajați pentru a putea interveni în cazul unei eventuale epidemii / pandemii sau a unui dezastru. În consecință, nicio structură de menținere a ordinii din lume nu poate să se pregătească 100% pentru o pandemie.

Tocmai de aceea, autoritățile se bazează foarte mult pe conformarea voluntară a populației chiar și la cele mai dificile prevederi ale prevederilor legale pe timp de criză (cum ar fi autoizolarea la domiciliu sau limitarea libertății de mișcare). Eficacitatea conformării voluntare este evidentă din experiențele internaționale anterioare. De exemplu, în timpul pandemiei de SARS din 2003, administrația orașului Toronto a reușit să instituie o carantină voluntară pentru aproximativ 30.000 de persoane[22]. Deși este un număr considerabil, cetățenii au opus foarte puțină rezistență, aproape fără nevoia de intervenție din partea organelor de ordine pentru aplicarea legii. Privit din această perspectivă, în cazul României, numărul de abateri / amenzi (300.859 în cuantum total de peste €120 de milioane[23]) raportat la numărul total de persoane aflate sub incidența ordonanțelor militare este mică[24]. Cuantumul amenzilor, este o cu total altă discuție care a fost tranșată de CCR[25].

Dar, conformarea voluntară se obține cu ajutorul unei activități intense de educare a populației pe teme de sănătate publică, o transparență în planificare și managementul pandemiei care crește încrederea cetățenilor în abilitățile instituțiilor, precum și o activitate de comunicare de criză adecvată. Aceste aspecte nu sunt (doar) apanajului poliției sau al jandarmeriei, unele aspecte ținând de alte atribuțiile altor structuri. Dar, totuși poliția putea să fie mai transparentă în activitatea de aplicare a ordonanțelor militare, putea să angreneze comunitatea într-o discuție deschisă cu privire la necesitatea acestor măsuri și modul prin care membrii comunității pot contribui la limitarea răspândirii virusului. Trebuie menționat faptul că reprezentanții forțelor de ordine au făcut eforturi în acest sens, oferind cetățenilor detalii cu privire la modul de interpretare și aplicare a reglementărilor foarte generale din partea guvernanților atât prin presă cât și prin rețelele de socializare și site-uri oficiale[26]. Dar, poliția avea la îndemână un alt cadru ce putea fi utilizat în acest context: principiile de poliție comunitară (community policing) și structurile aferente, cunoscute în România sub numele de Poliția de Proximitate. Dar acest ‘instrument’ a fost subutilizat din mai multe motive.

Poliția comunitară (de proximitate) și oportunitatea pierdută

Dat fiind faptul că încrederea nu se clădește de pe-o zi pe alta și nici conformarea voluntară nu se obține instantaneu, modelele de poliție comunitară – care se concentrează pe construirea legăturilor și colaborarea strânsă cu membrii comunităților[27] – ar fi putut oferi un cadru util pentru gestionarea unor activități polițienești din această perioadă. O analiză succintă a acestei ‘oportunități pierdute’ este esențială pentru a înțelege de ce poliția a acționat în felul în care a acționat pe perioada stării de urgență.

Modelele de poliție comunitară își au rădăcinile în eșecul modelelor anterioare de poliție în adresarea problemelor cu care se confruntă comunitățile deservite[28] și sunt utilizate la scară globală. A fost adoptat în țările UE în principal pentru creșterea sentimentului de siguranță în rândul cetățenilor și a încrederii[29] acestora în forțele de ordine și ca parte a procesului de democratizare (ultimele două fiind aplicabile mai ales în fostele țări comuniste)[30]. Dată fiind diversitatea culturală, este aproape imposibilă – dar și indezirabilă – dezvoltarea unui model unic de poliție comunitară în UE. În consecință, conceptul de poliție comunitară a fost implementat în forme diverse și sub denumiri variate în Europa[31]. Cu toate că implementarea modelului de poliție comunitară este neuniformă, aceste modele au la bază aproape aceleași principii[32]. Acest fapt, precum și diferitele manifestări ale modului de acțiune al polițiștilor comunitari denotă percepții și înțelegeri diferite ale acestui concept, dar reflectă și înțelegerile diferite ale rolului și funcției poliției în general în diverse state Europene[33].

Poliția de proximitate din România – creată pentru îmbunătățirea situației din punct de vedere al criminalității prin soluționarea conflictelor, cooperarea cu comunitatea și reducerea fricii de crimă a cetățenilor – este un model de poliție comunitară similar cu modelul Luxemburghez[34]. Modul de lucru al acestuia are un caracter preventiv și proactiv în abordarea problemelor de siguranță publică, cu acțiuni desfășurate în interesul cetățenilor deserviți[35]. Strategia adoptată este axată pe construirea de legături și colaborarea strânsă a forțelor de ordine cu membrii comunității deservite. În această activitate, poliția se poziționează ca un partener și, împreună cu alte organizații (ONG-uri, școli ec.), urmărește identificarea și soluționarea problemelor cu care comunitatea se confruntă și care pot duce la comiterea de infracțiuni[36].

Deși conceptul a fost introdus în România încă de la începutul anilor 2000 – când au fost inițiate două proiecte pilot în județele Argeș și Neamț, cu sprijinul, atât material[37], cât și prin transfer de expertiză, al guvernului elvețian[38] -, modelul a rămas periferic modului de operare al poliției române. Documentele de raportare ale proiectului de cooperare[39] și analize ale implementării modelelor de poliție comunitară în țările membre[40] arată faptul că, deși s-a investit masiv în acest demers[41], poliția comunitară este (deocamdată) doar o încercare de a îmbunătăți imaginea publică a instituției. Situația aceasta nu este specifică doar României, implementarea modelului de poliție comunitară în Europa de Est întâmpinând obstacole semnificative. Astfel, două state membre UE (Bulgaria[42] și Slovacia) nu implementează deloc modelul, iar mai multe țări membre sunt în curs de adoptare a unor modele revizuite sau a unor proceduri de poliție comunitară adaptate la nevoile actuale.

Principale obstacole în calea implementării constă în lipsa implicării cetățenilor în proiectele comunitare – studii recente arătând că românii rămân cu puţină disponibilitate de participare civică[43] – și în valorile fundamentale ‘tradiționale’ ale structurilor de guvernare ale poliției, orientate mai degrabă spre ierarhia organizațională și autoritatea poliției decât spre programe dezvoltate în cooperare cu comunitatea[44]. Date fiind antecedentele istorice ale Poliției Române, rădăcinile militare[45] și impermeabilitatea la reforme ale acestei instituții[46], este de înțeles reticența și dificultatea de implementare. În același timp, nici lipsa fondurilor dedicate[47] nu a avut un efect benefic.

Deși similar cu modelul Luxemburghez, poliția de proximitate din România diferă în mod esențial de acesta. Pe când în Luxemburg[48] modelul de poliție comunitară este misiunea fiecărui agent de poliție, în România poliția de proximitate este doar o secție a Poliției Române care face parte din departamentul de Ordine Publică. Principalul obiectiv al acestei secții este asigurarea ordinii și siguranței publice prin informarea și ‘instruirea’ cetățenilor, astfel încât să nu devină victime ale infracțiunilor. Deși la nivel declarativ există o ”trecere de la modelul „clasic” al preponderenței controlului criminalității la modelul actual / reformat de ajustare a echilibrului dintre prevenție și intervenție, cu accent pe prevenirea participativă, în care cetățeanul devine un factor de referință și contribuie voluntar / activ la consolidarea climatului de siguranță în cadrul orașului / satului”[49], modul de lucru al poliției este preponderent cel de combatere a fenomenului infracțional[50]. Faptul că, în 2018, 63.1% din respondenți din urban au indicat că nu știu cine este poliţistul de proximitate care răspunde de zona în care locuiesc[51], indică într-o oarecare măsură succesul în implementarea acestei metode.

În consecință, fără șansă ca să înlocuiască modelul tradițional de poliție (axat aproape exclusiv pe controlul criminalității[52]), Poliția de Proximitate este – după două decenii – incapabilă să desfășoare astfel de activități la o scară semnificativă. Chiar dacă Poliția Română a utilizat această structură pe parcursul stării de urgență, a fost făcut fără vizibilitate, dar și fără rezultate notabile.

Amenda – Singurul cartuș din ‘arsenalul’ anti COVID-19 al forțelor de ordine

În aceste condiții, poliția (dar și jandarmeria) a aplicat prevederile legale în modul în care înțelege să facă acest lucru: ca agent constatator din postura de ‘apărător al legii’ care aplică sancțiuni, fără prea mare accent pe activități de prevenție. În acest rol, poliția (națională și locală[53]) a apelat la singura ‘armă’ din arsenal pentru a obține conformarea populației la prevederile stricte, dar necesare pentru oprirea răspândirii virusului: amenzile usturătoare instituite prin ordonanțele militare[54].

Rezultatele analizei realizate de Expert Forum cu privire la măsurile normative și administrative luate ca răspuns la criza de sănătate publică arată că ordonanțele militare au fost deficitare la capitolul claritate, accesibilitate, precizie și predictibilitate. În consecință a conferit agentului constatator “liberă apreciere cu privire la stabilirea faptelor care constituie contravenții, fără niciun fel de criterii stabilite la nivel legislativ”[55], adică o putere discreționară[56] exagerată.

Utilizând această putere discreționară, agenții de poliție au administrat amenzi în valoare de peste 120 de milioane de euro. Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate în județele Prahova (11.462), Constanta (9.556), Iași (8.720), Dolj (7.846) și Timiș (7.658).

Fig. 1. Valoare medie a amenzilor în funcție de județ[57]

Lipsa unei corelații directe între ”topul județelor unde s-au aplicat sancțiuni mari și județele unde există localități cu regim de carantinare sau cele cu o rată de infracționalitate mare”[58] (cu excepția județului Tulcea)”, precum și lipsa de transparență din partea autorităților în general[59] și a poliției în special[60], ridică întrebări interesante cu privire la modul de operare și motivația organelor de ordine.

Posibilele motive ale utilizării excesive ale amenzilor

Deși conform reglementărilor prin ordonanțe militare, forțele de ordine aveau un singur ‘cartuș’ la dispoziție pentru obținerea conformării populației, din punct de vedere discreționar aveau (cel puțin) o altă opțiune: neinvocarea legii. Dat fiind faptul că în aplicarea legislației funcționarul public are o putere discreționară inerentă, deciziile, dar și rutinele lor în timp ce își îndeplinesc munca, devin în esență politicile publice pe care cetățenii le resimt pe propria piele. Astfel forțele de ordine puteau pur și simplu să avertizeze verbal contravenienții în loc să aplice sancțiuni la prima abatere sau la abateri minore, și să rezerve această opțiune mai drastică doar pentru cazurile grave care pun în pericol sănătatea / siguranța altor cetățeni sau ordinea publică. Totuși, faptul că au ales în număr așa de mare[61] să utilizeze amenda ca mijloc de coerțiune, merită o analiză a motivelor ce pot sta în spatele acestei decizii.

Această abordare de toleranță zero este posibil să fi fost favorizată și de cultura polițienească dominantă[62] [63]. Caracterizată de masculinitate, solidaritate ridicată între ofițeri[64], cinism cu privire la subiecții muncii de poliție (inclusiv comunitatea deservită) și percepția conform căreia activitatea de combatere a infracțiunilor este centrală muncii de poliție[65], cultura dominantă (hiper)masculină tipică poliției, pe lângă faptul că desconsideră valoarea abordărilor mai “blânde” (soft), încurajează o aură de duritate și celebrarea violenței[66]. În mod paradoxal, odată cu scăderea numărului de infracțiuni și cu instituirea ordonanțelor militare, poliția a fost obligată să se focuseze pe aplicarea măsurilor de distanțare socială și pe menținerea ordinii publice, atribuții și acțiuni considerate de tip ‘soft policing’. Astfel, deoarece abordările de tip avertisment nu se înscriu în registrul acceptabil de acțiuni în cadrul ”rolului coercitiv şi preventiv care vizează îndreptarea sau anihilarea comportamentului deviant, a actelor de dezordine şi a faptelor antisociale în scopul asigurării ordinii şi liniştii comunităţii”[67], poliția a utilizat cea mai ‘dură’ abordare posibilă, exagerând volumul și magnitudinea sancțiunilor aplicate. Este important de menționat faptul că aplicarea de amenzi exagerate – precum și cultura dominantă polițienească – nu este specifică doar Poliției Române, fiind ușor de identificat exemple similare din mai multe locații de pe mapamond, din Australia[68] până în Statele Unite[69].

Concomitent, faptul că – în contextul stării de urgență – poliția locală (cu mai multe îndatoriri de menținere a ordinii, adică ‘soft’ decât poliția națională) a fost plasat în subordinea MAI, precum și faptul că au fost mobilizate echipaje mixte (poliție, jandarmerie, militari[70]) pot constitui alți factori determinanți în măsura în care echipajele au aplicat amenzi. În cadrul acestor echipaje mixte, cultura dominantă de combatere a infracționalității ar fi putut exercita o presiune de a menține imaginea de ‘tough on crime’ a agenților de poliție, iar agenții poliției locale să fi văzut această situație ca o oportunitate pentru a face ‘muncă adevărată de poliție’, de combatere a infracționalității. Să nu uităm nici faptul că toate forțele polițienești au împrumutat aspecte de la armată, iar multe dintre ele sunt încă militarizate, structura poliției în Europa continentală fiind în mod istoric duală: o forță de ordine polițienească și una militarizată (jandarmeria sub diverse forme și denumiri[71]). Mai mult decât atât, în România nu a trecut foarte multă vreme de când, prin Legea nr. 218/2002 privind Organizarea și Funcționarea Poliției Române structurile Poliției Române au fost demilitarizate[72] și polițistul a devenit funcționar public cu statut special (prin Legea 360/2002 privind Statutul Polițistului), iar reformele necesare[73] pentru o orientare a acestei structuri spre serviciul în slujba cetățeanului nu au fost finalizate[74].

Un alt potențial factor, ar putea fi faptul că Poliția Română a fost pusă în situația de a acționa pe teren cu agenți care au o pregătire minimă de doar 6 luni[75]. O consecință directă a politicii de resurse umane incoerente sau prost aplicate[76] în privința instituțiilor de siguranță și ordine publică care au dus la trecerea în rezervă a unei părți importante a polițiștilor cu experiență și pregătire adecvată, urmată de angajările masive din sursă externă cu perioadă de școlarizare redusă[77], acest aspect poate avea o putere semnificativă de explicare a fenomenului. Dar este nevoie de studii științifice pentru cuantificarea acesteia. Alți factori, precum “planul de amenzi”[78] denunțat de agentul de poliție Valer Kovacs, de asemenea au putut juca un rol, dar acestea – în lipsa unor dovezi solide / științifice care să documenteze acest fenomen – rămân deocamdată la nivel de speculație. Trebuie menționat faptul că pentru stabilirea efectelor acestor (sau a altor) factori asupra numărului și cuantumului amenzilor aplicate în perioada stării de urgență este nevoie de date și analize statistice, prezenta analiză sugerând doar potențiale cauze și nu cauze definitive.

Indiferent de cauză, aplicarea în mod excesiv[79] a acestei măsuri punitive favorizată de ‘apărătorii legii’, poate să ducă la efecte contrare: subminarea încrederii populației în măsurile de prevenție și în organele abilitate menite să le pună în aplicare, încurajarea comportamentelor deviante contravin acestor măsuri și care contribuie la escaladarea numărului de infecții[80]. Dat fiind faptul că românii au deja un nivel scăzut de încredere interpersonală în comparație cu alte nații[81], dar și faptul că încrederea românilor în structurile statului și în poliție este în scădere[82], acest mod de abordare punitiv are potențialul de a eroda și mai tare încrederea și să crească ‘costul’ aplicării măsurilor de distanțare socială. Nu neapărat în termeni financiari – deși nici acest aspect nu este neglijabil – cât în termeni de povara suportată de forțele de ordine: odată ce ordinea publică se degradează în context de pandemie, restabilirea acesteia va veni cu un preț ridicat. Prețul va fi ridicat și pentru societate, mai ales din perspectiva erodării structurii sociale (social fabric) și a încrederii populației în instituțiile statului.

Opțiuni pentru îmbunătățirea acțiunilor forțelor de ordine în cazul valului doi sau a unor viitoare epidemii / pandemii, în contextul schimbărilor cauzate de pandemia de COVID-19

Sunt din ce în ce mai multe voci care consideră că viața de după pandemie nu va mai fi la fel[83], că această criză va avea consecințe sociale, politice și culturale pe termen lung, doar unele dintre acestea fiind predictibile pentru moment[84]. Acest punct de vedere este susținut de un studiu recent care arată că, de-a lungul istoriei, molimele au produs schimbări profunde asupra organizării și comportamentului social[85]. Alte perspective, consideră că schimbările (cel puțin în ceea ce privește forțele de ordine), deși semnificative, vor fi doar pe termen scurt[86].

Datele colectate în perioada pandemiei de COVID-19 sugerează deja câteva schimbări în comportamentul populației generale[87], în tiparele de infracționalitate și în modus operandi al infractorilor[88], în activitatea forțelor de ordine[89], dar și în cerințele care vin din partea societății cu privire la menținerea ordinii publice și serviciile de protecție. Mai mult decât atât, toate aceste schimbări sunt afectate de revoluția digitală la care asistăm. Aceste două aspecte, luate împreună, au potențialul să producă efecte de anvergură asupra modului de lucru al poliției[90]. Este important de menționat faptul că, dat fiind focusul prezentei analize, vor fi discutate schimbările relevante pentru activitatea forțelor de ordine.

Schimbări în infracționalitate cauzate de pandemie și starea de urgență

În materie de infracționalitate, anumite trenduri de schimbare înregistrate pe parcursul stării de urgență au fost predictibile. În contextul ‘consemnării’ la domiciliu a populației, nu este de mirare că asistăm la scăderea furturilor și tâlhăriilor (în lipsa de ținte adecvate sau locuri aglomerate) și la creșterea cazurilor de violență domestică, a infracțiunilor în mediul online[91] precum și la diversificarea activităților criminale[92]. Dar alte schimbări, cum ar fi creșterea numărului de furturi de mașini[93] sau oferirea de ‘servicii de sănătate sau de siguranță publică’ de către infractori[94] sunt surprinzătoare. Fie așteptate sau nu, aceste schimbări sunt conjuncturale, cauzate mai ales de măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus, precum distanțarea socială. Impactul[95] pe termen lung asupra infracționalității va fi diferit în funcție de tipul de infracțiune și de severitatea / durata pandemiei.

Este posibil ca această criză sanitară să lase în urmă grupările infracționale cele mai deștepte și mai adaptabile[96]. Deja există indicii că grupările criminale se pregătesc pentru perioada de după pandemie. De exemplu, atât EUROPOL cât și INTERPOL au avertizat asupra faptului că infractorii văd pandemia ca pe o oportunitate pentru a-și crește sau diversifica activitățile infracționale. Mai multe surse indică faptul că, în așteptarea repornirii economiei, Cosa Nostra, ‘Ndrangheta și Camorra au investit în mai multe sectoare ale industriei precum curățenia, dezinfectarea, reciclarea deșeurilor, transporturile, pompe funebre sau distribuția de produse alimentare[97]. Aceste metode infracționale nu vor întârzia să apară și pe plan național.

În același timp – în cazul unui val doi[98], agravarea situației actuale, sau izbucnirea unui focar de infecție – așa cum s-a întâmplat în țările grav afectate[99], există și posibilitatea ca deținuții care au săvârșit infracțiuni ușoare să fie eliberați înainte de termen. Iar acesta ar putea să aibă efecte asupra ratei infracționalității. Deși închisorile sunt supraaglomerate și au condiții sub-standard, la nivelul actual de răspândire este puțin probabil să ne confruntăm cu această situație. În schimb, forțele de ordine trebuie să se preocupe nu numai de infractori și grupările criminale active dar și de companiile legale dar fără scrupule, care pot profita de situație și care au o capacitate mai mare de a provoca daune oamenilor și planetei[100].

Odată cu extinderea muncii de la distanță, utilizarea intensivă a serviciilor digitale pentru stocarea datelor și pentru desfășurarea activităților de business, va crește atât probabilitatea cât și frecvența atacurilor cibernetice asupra companiilor private, instituțiilor publice și infrastructurii critice (ex. spitale)[101], necesitând creșterea numărului de experți în criminalistică digitală. Alte tipuri de infracțiuni digitale (ex. dezvoltarea și propagarea de fake news) au potențialul de a schimba nu numai modul de operare al poliției – prin cauzarea de tulburări în rândul cetățenilor – ci să altereze în mod drastic țesătura societății.

Schimbări în cadrul forțelor de ordine

Toate aceste (potențiale) schimbări presupun adaptarea forțelor de ordine pe mai multe paliere. Ele trebuie să se pregătească pentru diferite tipuri de schimbări ce vor urma stării de urgență în materie de infracțiuni cu care se vor confrunta, în cerințele societale cu privire la rolul și misiunea lor în societate, dar și în modul de lucru propriu ce trebuie adaptat la noile realități. Din păcate (sau din fericire), forțele de ordine s-au confruntat cu puține pandemii în era modernă. În consecință. nu prea există date cu privire la care sunt cele mai bune practici într-un astfel de context[102], deși pot să utilizeze într-o oarecare măsură învățăturile dezvoltate de pe urma intervențiilor în situații de dezastre naturale[103] sau în cele de hazard biologic[104].

Politica de resurse umane

Odată cu accentuarea focusului pe aplicarea măsurilor de distanțare socială și menținerea ordinii publice dar și cu schimbările survenite în materie de infracțiuni, poliția va trebui să găsească un echilibru între menținerea siguranței publice și a sănătății publice[105]. Mai mult decât atât, va trebui să facă acest lucru pentru o perioadă incertă de timp și sub amenințarea virusului ce poate afecta personalul propriu. Aceste aspecte ar putea să facă forțele de ordine un loc de muncă mai puțin atractiv decât până acum, afectând numărul și calitatea forței de muncă disponibile, ducând la schimbări semnificative în materie de politici de recrutare și training.

Există mai multe scenarii pentru care forțele de ordine trebuie să dezvolte planuri de contingență. De exemplu, în cazul unui val doi mai grav, forțele de ordine s-ar putea confrunta cu situații similare ca cele din sistemul sanitar. Refuzul angajaților de a se prezenta la locul de muncă sau chiar demisii în masă, ar duce la un deficit de personal în contextul în care Poliția Română se confruntă deja cu o lipsă acută de personal[106]. Reversul medaliei, ca odată cu încetarea stării de urgență și în contextul scăderii infracționalității, cei angajați în prag de pandemie și pe parcursul stării de urgență să fie disponibilizați, este puțin probabilă.

Mai probabil este ca angajații existenți să trebuiască să fie instruiți mai temeinic, sau (re)instruiți pentru a răspunde noilor roluri și nevoi. Iar acest aspect ridică o serie de întrebări. Vor trebui aceste traininguri modificate ca să fie livrate digital? Vor fi cunoștințele teoretice livrate online, iar trainingul fizic să fie adaptat la utilizarea tehnologiei de realitate virtuală sau realitate augmentată? Va putea poliția să dezvolte în timp util aceste metode noi? Vor exista resursele umane și monetare pentru realizarea lor, mai ales în contextul economic actual și potențiala criză economică? Vom afla răspunsul doar în funcție de evoluția pandemiei.

Tot în materie de forță de muncă, lipsa unui vaccin sau a unui tratament eficient ar putea să însemne nevoia de introducere a unor stații de screening la intrarea în tură care să fie identificați cei potențial infectați. Deși încă planează o incertitudine asupra dobândirii imunității prin vindecare[107], ar putea fi introdusă utilizarea de brățări colorate pentru identificarea angajaților imuni[108] sau care au fost declarați vindecați. Totodată, schimbările pot aduce o flexibilizare a muncii de poliție, inclusiv introducerea muncii de la distanță pentru anumite roluri în cadrul instituției, lucru de neimaginat înainte de această pandemie.

În contextul lipsei de cadre, poliția poate să ia în considerare adoptarea de programe de patrule civile de supraveghere a cartierelor (utilizate frecvent în țările anglo-saxone) sau dezvoltarea unei colaborări mai strânse cu societatea civilă prin dezvoltarea de parteneriate pentru reducerea infracționalității și tulburărilor ordinii și liniștii publice[109]. Aceste modificări, teoretic, ar trebui să întărească rolul poliției de proximitate și a metodelor de poliție comunitară. Practic însă, din cauza structurii ierarhice a instituției și a culturii dominante din cadrul poliției, sunt șanse slabe ca aceste schimbări să se materializeze.

Politici și tactici de intervenție

Unii experți consideră că acest context poate fi o oportunitate unică pentru reformarea poliției[110] pentru că noile realități pot duce la o reevaluare a modului de organizare și funcționare a poliției. De exemplu, în lipsa unui vaccin sau a unui tratament eficace, atât pentru protecția propriilor angajați cât și pentru prevenirea răspândirii virusului – forțele de ordine vor fi nevoite să poarte echipament de protecție adecvat și să regândească strategiile și tacticile folosite. Astfel, modul de intervenție în cazul infracțiunilor în derulare, interacțiunea cu suspecții sau chiar procedurile de arest vor trebui ajustate. De exemplu, poliția va trebui să analizeze adaptarea politicilor de utilizare a forței în relația cu suspecții (în sensul reducerii contactului fizic și de-escaladarea conflictelor) dar și limitarea utilizării substanțelor iritante pentru incapacitatea acestora[111]. De asemenea, trebuie să ia în considerare operarea unor schimbări în modul de interacțiune cu cetățenii, în testarea alcoolemiei șoferilor și așa mai departe. Pentru identificarea tuturor politicilor și practicilor ce necesită ajustare în adaptarea la noile condiții, precum și pentru evaluarea potențialelor riscuri asociate cu acestea[112], forțele de ordine trebuie să întreprindă o analiză extinsă și riguroasă, dar rapidă.

Utilizarea tehnologiei în munca de poliție

În același timp, pandemia de COVID-19, a accelerat și augmentat digitalizarea vieții economice și sociale, făcând posibile reforme care erau de neconceput înainte existența acestei amenințări în multe aspecte ale vieții cotidiene: de la avansarea telemedicinei, digitalizarea accelerată a școlii și a administrației publice, până la utilizarea dronelor de către forțele de ordine pentru supravegherea respectării restricțiilor de către populație[113]. Este însă important să nu uităm că aceste schimbări vin nu numai cu avantaje dar și cu riscuri: atât în materie de potențial pentru infracțiuni cât și pentru supraveghere din partea organelor statului. Este posibil ca, pe perioada amenințării de contagiune (dar și după), noile tehnologii – precum, utilizarea dronelor, a sistemelor CCTV, a tehnologiilor de recunoaștere facială, a datelor biometrice și Big Data, audierea infractorilor și martorilor prin intermediul camerelor video dar și utilizarea inteligenței artificiale[114]- să își găsească mai mult loc în modul de lucru al forțelor de ordine[115]. Unele dintre aceste schimbări în administrarea justiției, vor fi acceptate mai ușor. Altele, vor genera întrebări, controverse și provocări pentru forțele de ordine din partea societății ce vor trebui adresate pentru menținerea legitimității în ochii cetățenilor[116] [117]. Majoritatea acestora sunt legate de amenințarea asupra libertăților individuale, mai ales prin prisma faptului că utilizarea acestor metode aduc aminte de metodele preferate de control ale regimurile autoritare moderne sau statele polițienești. Îngrijorările sunt legate și de faptul că, odată implementate, aceste măsuri de supraveghere – necesare și utile în context de pandemie – o să se dovedească dificil de eliminat sau de redus la niveluri acceptate în afara contextului excepțional de criză. În consecință, pentru prevenirea ”normalizării supravegherii” populației și a efectelor nefaste asupra vieții sociale și politice[118] vor fi necesare măsuri legislative precise[119] care să menționeze durata și condițiile în care măsurile excepționale de supraveghere pot fi utilizate. În același timp, este nevoie de o consultare cu societatea civilă și comunitatea deservită pentru înțelegerea acestor îngrijorări și menținerea unui climat de cooperare generală, creșterea încrederii și pentru înlesnirea conformării voluntare.

Relația și interacțiunea forțelor de ordine cu comunitatea

Aceste consultări pot fi utile și din alte considerente. Relația forțelor de ordine românești cu comunitatea este una complicată, mai ales din considerente istorice (imaginea unei instituţii represive din perioada comunistă), a culturii ocupaționale polițienești dominante, a diferențelor în percepție între cum vede comunitatea polițistul și cum se văd aceștia[120] dar și a scăderii încrederii cetățenilor în aceste instituții datorită modului de intervenție în cazul protestelor din 2017 încoace[121]. Chiar și așa, inițiativele civice de protejare a personalului din linia întâi nu i-au ocolit pe polițiști și jandarmi[122]. Este dificil de estimat dacă aceste gesturi, importante dar punctuale, vor aduce o schimbare în relația generală dintre societatea civilă, comunitate și forțele de ordine, dar oferă o oportunitate de apropiere și colaborare ce ar trebui valorificată din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, organizațiile societății civile, pe fundalul legături mai apropiate cu populațiile sărace și marginalizate cu grad mai mare de neîncredere în instituții, pot să fie mai eficienți în educarea publicului cu privire la virus și să contribuie la minimizarea răspândirii acesteia[123]. Pe de altă parte, o relație sănătoasă cu aceste organizații poate fi utilă în munca de poliție și în afara contextului de pandemie: aceștia pot facilita dezvoltarea unei relații de încredere între forțele de ordine și comunitate, reducând costul intervențiilor.

Pandemia a evidențiat faptul că rolul poliției într-o societate democratică modernă este unul polivalent, înregistrându-se o creștere a numărului și o lărgire a spectrului cerințelor din partea societății cu privire la rolurile îndeplinite și serviciile prestate[124] [125]. Această polivalență ridică întrebări persistente, dar vitale despre puterea poliției și limitele acesteia, despre conexiunea dintre activitatea de poliție, securitate și societate, precum și despre relația fragilă dintre exercitarea acestor puteri și consimțământul public[126]. În soluționarea acestor întrebări, nu trebuie să uităm faptul că poliția – această instituție fundamentală a societății democratice moderne – este parte a unui sistem social complex și că nu există separat de acesta[127]. Este important ca instituția să nu piardă din vedere rolul mai larg pe care îl are în societate[128] și să accepte importanța unor aspecte mai puțin ferme ale munci de poliție. Aspecte precum vizibilitatea forțelor de ordine în spațiul public[129], reasigurarea publicului cu privire la abilitățile și capacitatea acestora, oferirea de consiliere și sprijin membrilor comunității deservite pot avea o semnificație societală mult mai mare, datorită faptului că dau un sentiment de predictibilitate și stabilitate[130].

Pe de altă parte, contribuția poliției la siguranță într-o societate democratică este restrânsă, în sensul că acesta izvorăște mai ales din asigurarea / încrederea tacită că poliția poate fi chemată să răspundă la nevoile comunității[131], să gestioneze tensiunile sociale și să repare ‘crăpăturile’ apărute în ordinea socială[132]. Mai mult decât atât, eficiența poliției în desfășurarea activităților depinde ”în mare măsură de relația cu comunitatea, de suportul pe care societatea civilă i-l oferă, precum și de aprecierea de către cetățeni a legitimității instituției”[133], nu numai în pandemie, ci și în general. Astfel, activitatea de poliția în pandemie (și post-pandemie) trebuie desfășurată cu încrederea publicului, cu consimţământul cetățenilor[134] și nu prin frică.

Etica și fundamentarea științifică

În cazul unei relații caracterizate de neîncredere, chiar și încercările cele mai sincere ale autorităților de a îmbunătăți situația pot fi întâmpinate cu suspiciune de către cetățeni. Credibilitatea deciziilor luate și eficiența punerii lor în aplicare este îmbunătățită atunci când cetățenii consideră că cei în măsură să facă acest lucru acționează într-un mod responsabil și etic[135], cu integritate și în interesul cetățeanului. Mai mult decât atât, activitatea poliției este din ce în ce mai mult supusă unei examinări amănunțite din partea diverșilor actori societali, solicitând o fundamentare temeinică a politicilor, luarea în considerare a opiniei comunității, o mai mare transparență în activitate și asumarea răspunderii pentru acțiunile întreprinse.

Dat fiind faptul că deschiderea către comunitate și cetățean măresc influența poliției în societate[136], comunicarea frecventă și transparentă cu privire la criză și la rezultatele intervențiilor este de cea mai mare importanță[137]. Oferirea de date în timp util[138], într-un format ce permite analize din partea actorilor independenți interesați, nu scade reputația și încrederea în instituție, ci o întăresc[139]. Astfel, printr-o comunicare deschisă, poliția poate veni în întâmpinarea acestor cerințe, deschizând cale spre dezvoltarea unei relații de încredere, care (așa cum am arătat în mai multe rânduri în această analiză) poate avea efecte benefice pentru munca de poliție atât în context de criză cât și post-criză.

Dacă vrem să avem o șansă pentru managementul cu succes al acestei crize (precum și a următoarelor crize similare) trebuie să ancorăm politicile publice în studii științifice riguroase, principiile eticii și ale statului de drept[140]. Deschiderea către comunitatea științifică independentă (în afara sistemului propriu de cercetare al MAI[141]) crește credibilitatea rezultatelor, extinde expertiza la care au acces forțele de ordine și diversifică abordările și unghiurile din care problemele cu care se confruntă acestea sunt analizate.

În același timp, pe parcursul unei pandemii apar o mulțime de probleme etice legate de alocarea resurselor și de gradul de risc la care unii cetățeni sunt supuși, dar și de nevoia de a aplica reguli stricte care pot fi percepute ca fiind injuste. Pentru creșterea credibilității instituție și a gradului de conformare a cetățenilor, este imperios necesar ca poliția trebuie să adreseze problemele de integritate din sânul ei.

Considerente finale cu privire la schimbările necesare pentru adaptarea poliției la ”noua normalitate”

Obiectivul general suprem al autorităților în cazul unei pandemii trebuie să fie protejarea sănătății publice. Obiectivul specific pentru poliție trebuie să fie aplicarea ordinelor de sănătate publică, oferirea de servicii esențiale de siguranță publică neîntrerupte și menținerea ordinii publice. Pandemia de COVID-19 nu a trecut odată cu încetarea stării de urgență și, cel mai probabil, nu va trece nici după încetarea stării de alertă. Deși (aparentul) trend descrescător[142] anunțat de autorități este încurajator, totuși ”sfârșitul” acestei pandemii s-ar putea să apară nu pentru că boala a fost învinsă, ci mai degrabă pentru că oamenii se satură de modul de panică și învață să trăiască cu boala[143]. Totuși, până când nu va exista un vaccin eficient, sau un tratament fiabil și administrabil la o scară largă, probabil va trebui să trăim sub amenințarea acestui coronavirus. Viața se va întoarce într-o stare de oarecare normalitate, dar în niciun caz în normalitatea de dinainte de pandemie, iar adaptarea la ”noua normalitate” va presupune eforturi atât din partea cetățenilor cât și din partea autorităților.

1. Adaptarea rapidă la context

Schimbările preconizate (discutate anterior), dar și cele care nu pot fi prevăzute, vor obliga forțelor de ordine să se adapteze la noile condiții pe mai multe paliere. Ajustări vor trebui făcute în materie de ‘obiectul muncii’, poliția adaptându-se la schimbările în trendul infracțional în contextul amenințării cu infecția personalului propriu prin adaptarea tehnicilor de intervenție și tehnologia folosită. Schimbări sunt necesare și cu privire la managementul organizațional, luând în considerare nevoile resursei umane în materie de protejarea sănătății acestora și adaptarea modului de lucru la noile nevoi.

În același timp, o reașezare a relației cu comunitatea deservită este fundamentală pentru succesul activității de poliție în context de stare excepțională (dar și în general), avantajele și premisele creării unei relații bazate pe încredere fiind detaliate pe larg în secțiunea anterioară. Nu în ultimul rând, fundamentarea deciziilor în studii științifice valide, dezvoltate de cercetători cu credibilitate și abilități verificate, vor ajuta la evitarea greșelilor ce pot fi foarte costisitoare în acest context și vor crește atât încrederea populației în măsurile aplicate cât și conformarea voluntară extinsă la reguli a cetățenilor și a companiilor.

2. Planificarea folosind o abordare interdisciplinară, instrumentele deja existente și a învățăturilor din situații similare

Noul coronavirus s-a răspândit prea repede pentru planificarea extensivă sau precisă a unui răspuns strategic sau a măsurilor concrete. Cu toate că după trecerea primejdiei poate intervenii efectul de oboseală (pandemic fatigue[144]), instituțiile statului trebuie să se angajeze într-un proces de planificare în context de post-criză, dar și pentru pregătirea pentru următoarea epidemie/pandemie sau dezastru similar. Nevoia de pregătire temeinică este subliniată de faptul că, deși după 9/11 Statele Unite a dezvoltat un program național amplu de exerciții conceput pentru a reuni stakeholderii cheie și pentru a-i forța să se confrunte cu diferite situații de urgență națională bazate pe scenarii, de la uragane și tornade, până la atacuri cibernetice și pandemie[145] și s-a clasat în fruntea clasamentului Global Health Security Index 2019[146], a avut cele mai multe cazuri de infectare și cele mai multe decese legate de COVID-19[147].

Managementul acestei situații necesită o abordare interdisciplinară[148], iar asta presupune coordonarea diferitelor nivele ale guvernământului și a instituțiilor din subordinea ministerelor direct implicate în managementul și soluționarea crizei. Raportul[149] care a însoțit Legea cu privire la Pregătirea în Caz de Pandemie[150] conchide că cel mai bun mod de a asigura un răspuns coordonat adecvat la o criză de sănătate publică este de a avea linii clare de autoritate și organizare conform principiului unicității de comandă. Dat fiind faptul că planificarea pentru pandemie nu este diferită de planificarea pentru orice alt tip de incident critic[151] pot fi utilizate modelele de pregătire și de management pentru pandemia de gripă. Acestea pot servi ca bază pentru pregătirea de planuri de management pentru perioada în care mai coabităm cu COVID-19 (sau pentru alte pandemii similare).

Un exemplu în acest sens poate fi modelul utilizat de Agenţia Federală de Management de Urgenţă (FEMA). Acesta se bazează pe un model compus din patru (4) faze, comune în materie de răspunsuri la orice tip de dezastru sau pandemie (atenuare, pregătire, răspuns și recuperare[152]) poate fi un astfel de exemplu. Faza de atenuare presupune evaluarea potențialului de risc al unei pandemii și se concentrează pe eforturile de minimizare sau eliminare a condițiilor periculoase care pot apărea pe parcursul acestui incident. Faza de planificare include stocarea de vaccinuri și antivirale, crearea unui website și a unei linii telefonice dedicate, elaborarea unui plan de răspuns pandemic și educația cetățenilor cu privire la protecția personală împotriva răspândirii virusului. Faza de răspuns la un focar de infecție include toate activitățile necesare pentru reducerea efectelor pandemiei asupra sănătății populației și pentru limitarea consecințelor sociale și economice. În cele din urmă, faza de recuperare se concentrează pe restabilirea serviciilor de bază și a ordinii sociale în cadrul comunității[153]. În contextul pandemiei de COVID-19 răspândirea rapidă a făcut (aproape) imposibilă primele 2 faze, România regăsindu-se rapid în faza de răspuns. Acum, în prag de relaxare a restricțiilor, instituțiile responsabile trebuie să se asigure că faza numărul 4, recuperarea, va fi făcută temeinic. Dar și că – în așteptarea unui eventual val doi de pandemie- vom învăța lecțiile din primul val și vom trece prin fazele 1 și 2 înainte ca acest virus să mai curme mii de vieți omenești. Chiar și fără amenințarea unui val doi, este nevoie de o pregătire pentru alte epidemii / pandemii, frecvența izbucnirii acestora nefiind predictibilă, mai ales în contextul avansării mișcării antivaccin.

Fig. 2. Cele 4 faze ale managementului dezastrelor[154]

Totodată, trebuie luat în considerare dezvoltarea comisii de gestionare a situațiilor de urgență la nivel local și regional, formate din reprezentanții diverselor instituții, experți și reprezentanți ai organizațiilor societății civile care au expertiză și cunoaștere locală relevantă. Exemple de urmat în acest sens pot fi Comitetul de Legătură pentru Servicii de Urgență din Londra (LESLP, format în 1973) și Forumul de Reziliență din Londra (creat în 2002)[155]. Existența acestor structuri ar permite planificarea, testarea și exersarea reacțiilor rapide la o epidemie / pandemie sau alte situații de urgență.

Din punct de vedere al forțelor de ordine trecerea la faza de recuperare înseamnă dezvoltarea unui plan de de-escaladare al operațiunilor desfășurate pe perioada stării de urgență. Datele analizate de Expert Forum arată că, după publicarea deciziei CCR[156], numărul amenzilor a scăzut în mod vizibil. Astfel, putem să spunem că există deja un trend descendent (forțat de circumstanțe externe) care însă acesta trebuie continuat cu incorporarea potențialelor adaptări menționate anterior. Aceste aspecte sunt esențiale pentru pregătirea unităților de poliție pentru criză (menținerea continuității operaționale), asigurarea protejării personalului MAI și a comunității (ex. menținerea ordinii publice) și asigurarea cooperării cetățenilor[157].

Este important de menționat faptul că pregătirea pandemică nu este un proces rapid. Și nu numai din cauza faptului că este o provocare să convingem ”politicienii sau chiar unele autorități de sănătate publică să ia în serios pregătirea pandemică”[158]! Nu ar fi realistă pentru nicio țară (cu excepția uneia cu o populație foarte mică, cu o infrastructură și birocrație centralizată) să se pregătească și să implementeze un plan pandemic detaliat și cuprinzător în săptămâni sau chiar luni[159]. Astfel, este important ca acest proces să fie lansat cât de curând.

3. Analiza extinsă, detaliată, riguroasă și rapidă a măsurilor implementate în pandemie

Pentru rezolvarea unei problemele și dezvoltarea unui plan de contracarare adecvat, mai întâi, trebuie înțelese condițiile care contribuie la dezvoltarea problemei respective. Înțelegerea necesită examinarea și analiza factorilor care contribuie sau stau la baza problemei, utilizând metodele și principiile cercetării științelor sociale îmbinate cu experiență practică de poliție[160]. În consecință, planificarea necesară pentru pregătirea instituțiilor statului pentru amenințările viitoare similare cu pandemia COVID-19, are la bază realizarea unei analize detaliate a activității instituțiilor statului, dar și a celorlalți actori – reprezentanții sferei de business[161] și ai societății civile[162] – care au contribuit masiv la gestionarea pandemiei. Analiza presupune o evaluare a capacității sistemului medical în caz de suprasolicitare (stress test), dar și a capacității sistemului energetic, de producție, de transport și de păstrare a ordinii publice. Există modele care pot fi folosite pentru dezvoltarea unei astfel de analize (ex. Raportul Președintelui SUA cu privire la uraganul Katrina[163]) ce poate ajuta în identificarea actorilor principali, a punctelor tari și a punctelor slabe ale intervenției, precum și în dezvoltarea de bune practici pentru gestionare evenimentelor similare viitoare. Dezvoltarea și publicarea acestor analize vor ajuta toți actorii implicați atât prin înțelegerea rolului pe care l-au avut în gestionarea crizei, cât și prin identificarea aspectelor ce trebuie îmbunătățite, permițând administrației locale, companiilor, organizațiilor neguvernamentale dar și cetățenilor să ia propriile măsuri de prevenție. Nu în ultimul rând, aceste analize pot fi și instrumente puternice pentru dezvoltarea încrederii[164] și a consensului societal cu privire la pregătirile/acțiunile guvernamentale[165].

4, Implicarea comunității și dezvoltarea unei relații de încredere.

Pe parcursul acestei analize a fost detaliată modalitatea, utilitatea și multiplele avantaje dezvoltării unei relații bazate pe încredere între forțele de ordine și comunitate. De aceea nu vor fi reluate aici. Totuși, importanța acestui aspect nu poate fi subliniată destul. Este esențial ca forțele de ordine să înțeleagă faptul că implicarea comunității înseamnă o relație bidirecțională, bazată pe încredere. Și că utilizarea optimă a cunoștințelor, a expertizei, resurselor și rețelelor locale este o modalitate puternică de implicare a oamenilor și de construire a angajamentului necesar atât pentru luarea deciziilor de politică publică[166] cât și pentru implementarea acestora.

Instrumentul ideal pentru dezvoltarea unei astfel de relații – varianta autohtonă a modelului de poliție comunitară, poliția de proximitate – este deja în arsenalul poliției române. Utilizând acest model, poliția poate implica comunitatea nu numai în identificarea problemelor cu care se confruntă ci și în stabilirea priorităților comune în procesul de asigurare a siguranței publice. Totodată, metodele de poliție comunitară facilitează schimbul constructiv de informații și dezvoltarea încrederii reciproce[167], încrederea (și nu frica de sancțiuni[168]) fiind cea mai potentă unealtă în obținerea cooperării cetățenilor și baza necesară pentru consolidarea legitimității forțelor de ordine.

Atât cercetările din criminologie sau administrarea justiției, precum și experiența practică susțin acest model, ‘doar’ trebuie înlăturate obstacolele din calea realizării potențialului acestuia. Astfel, modelul de poliție comunitară trebuie să devină definitoriu pentru modul de lucru al poliției, să treacă de la nivelul de ‘exercițiu de imagine’ la a deveni misiunea poliției. Iar pentru realizarea acestei schimbări, cultura ocupațională dominantă, considerată deseori atât o cauză a comportamentului deviant în rândul polițiștilor, cât și un obstacol în calea reformei poliției[169], trebuie riguros evaluată și schimbată. Această schimbare, deși intimidantă, nu este imposibilă și poate să ducă la reducerea utilizării forței inutile dar și la creșterea responsivității poliției la nevoile comunității[170].

5. Comunicarea onestă, clară și frecventă

Comunicarea proactivă, onestă, clară și frecventă este baza oricărei relații de încredere. O astfel de comunicare este esențială atât în context de normalitate cât ți în context de criză și post -criză. Așa cum am arătat anterior, cooperarea comunității, mai ales conformarea voluntară la regulile stricte este fundamentală în context de pandemie se obține – printre altele- cu ajutorul unei comunicări de risc eficiente.

Un bun început în acest sens este stirioficiale.ro și cetrebuiesafac.ro, dar pot aduse multe îmbunătățiri semnificative. Pe când la stirioficiale.ro predomină limbajul legalistic de lemn tipic autorităților publice române și lipsesc sintezele ușor de înțeles, cetrebuiesafac.ro are o sturctură ce pune poate fi dificil de navigat pentru cei mai în vârstă și cei cu abilități digitale reduse. Totodată, este mai mult o unealtă de comunicare pentru autorități, decât unul de informare pentru cetățeni. Un exemplu bun de urmat ar fi coronavirus.gov, unde accentul cade pe aspectele cele mai importante din perspectiva cetățeanului și nu din perspectiva autorităților. De asemenea, din punct de vedere tehnic, pregătirea de sisteme de comunicații de rezervă și interoperabile este vitală pentru menținerea comunicării constante.[171]

Dat fiind faptul că, după contextul extraordinar presupus de stare de urgență ne îndreptăm spre o situație ce pentru poliție presupune desfășurarea activităților specifice normale dar și a celor de management de risk pentru reducerea pericolului asupra sănătății publice, o îmbunătățire drastică și rapidă în modul de comunicare este necesară. Ca și recomandare generală, dată fiind importanța comunicării în dezvoltarea relației forțelor de ordine cu comunitatea și alți stakeholderi, comunicarea trebuie făcută într-un limbaj accesibil, cu informație structurată în mod ușor de vizualizat și găsit inclusiv de cetățenii cu abilități digitale mai puțin dezvoltate. Dincolo de limbaj, un alt aspect important este legat de mesajul transmis. Așa cum managementul presupune coordonarea diferitelor entități implicate în managementul de criză, la fel și comunicare presupune coordonarea vocilor. Unitatea mesajului transmis prin diferite canale de comunicare sau prin diverși reprezentanți trebuie îmbunătățită pentru reducerea confuziei și creșterea gradului de încredere a populației în abilitate instituțiilor de a gestiona criza. În același timp, mesajul trebuie adaptat diferitelor grupuri de populație pentru a crește gradul de înțelegere dar și de acceptare și colaborare. Totodată, trebuie conștientizat faptul că – la fel ca și relațiile – comunicarea este una bidirecțională. Discuțiile oneste, pe subiecte oricât de delicate, pot fi un punct de pornire pentru înțelegerea nevoilor comunității de către forțele de ordine, o cunoaștere mai bună a intențiilor și a activității poliției de către cetățeni[172] și așezarea relației pe o poziție de colaborare și nu una de adversitate.

Pentru clarificarea așteptărilor din partea societății cu privire la rolul și misiunea temele pe care trebuie inițiate un dialog și o dezbatere urgentă și amplă în societate, includ:

  • rolul și misiunea poliției într-o democrație liberală europeană;
  • modul de selecție, training și promovare ale polițiștilor;
  • integritatea în rândul poliției;
  • oportunitatea și necesitatea unui control civil/comunitar al activității poliției – altul decât cel (ne)exercitat de avocatul poporului;
  • rolul și funcționarea Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), precum și modul de desemnare al reprezentanților comunității în cadrul acesteia;
  • necesitatea creșterii transparenței în activitatea poliției (numărul de interacțiuni și rezultatele acestora, numărul de cazuri de abuz anchetate și rezultatul acestora, numărul și tipul de infracțiuni descoperite și soluționate/nesoluționate etc.;
  • fenomenul de over-policing / under-policing[173] al unor comunități marginalizate și efectele acestuia asupra relațiilor cu comunitatea și a fenomenului infracțional.

Bibliografie _______________________

Academia de Poliție (2007) – Manualul Poliției de Proximitate, ediția a doua, revizuită și adăugită, decembrie 2007.

Alben, T. P., Sr. (2007). Compliance with Community Mitigation and Interventions in Pandemic Influenza: A Community Policing Strategy. MA, Naval Postgraduate School (U.S.). Retrieved from https://www.hsdl.org/?view&did=479294.

Alexe, I. (2019) Influențe europene asupra procesului de transformare a polițistului român din militar în funcționar public cu statut special. În Transformări ale Administrației și Dreptului Public în Spațiul Național și European după Anul 1989. Bălan, E., Iftene, C., Văcărelu, M., Troanță, D., Varia, G. (ed.).

Asociația pentru Relații Comunitare (2020, 30 Aprilie) Sectorul nonguvernamental a dotat spitalele cu echipamente și aparatură în valoare de 14 milioane de euro și a sprijinit mii de persoane vulnerabile în toate județele. Retrieved from https://arcromania.ro/arc/sectorul-nonguvernamental-a-dotat-spitalele-cu-echipamente-si-aparatura-in-valoare-de-14-milioane-de-euro-si-a-sprijinit-mii-de-persoane-vulnerabile-in-toate-judetele/

Bates, J. (2020, April 2). Police Departments, Sheriffs’ Offices Across the U.S. Grapple With COVID-19’s Impact on Public Safety-and Their Own, Time. Retrieved from https://time.com/5812833/coronavirus-police-departments/.

Bavel, J. V., Baicker, K., Boggio, P., Capraro, V., Cichocka, A., Crockett, M. J., . . . Willer, R. (2020). Using Social and Behavioral Science to Support COVID-19 Pandemic Response (WP-20-11). Institute for Policy Research. Retrieved from https://doi.org/10.31234/osf.io/y38m9.

Benson, R. W. (2001). Changing Police Culture: The Sine Qua Non of Reform. Loyola of Los Angeles Law Review, 34: 681–690.

Bergen, P. (2020, April 20). Infectious disease expert: We’re only in the second inning of the pandemic. CNN. Turner Broadcasting System, Inc. Retrieved from https://edition.cnn.com/2020/04/21/opinions/bergen-osterholm-interview-two-opinion/index.html.

Brennan Center for Justice (2020, March 27) Police Responses to Covid-19. https://www.brennancenter.org/our-work/research-reports/police-responses-covid-19.

Casey, L. (2020) Crimes and policing change amid coronavirus pandemic, Ontario forces say. Global News. https://globalnews.ca/news/6772563/ontario-police-crime-policing-coronavirus-covid19/.

Chan, J. B. L. (1997). Changing Police Culture: Policing in a Multicultural Society. Cambridge: Cambridge University Press.

Ciabuca, A. E. (2014). Evaluarea imaginii publice a poliţiei prin intermediul Diferenţiatorului Semantic, între real şi deziderat. [The evaluation of the perceived and the projected public image of the police using the Semantic Differentiator scale.]. Psihologia Resurselor Umane Revista Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, 12(2), 159-173.

Cîrstea, D.-I., & Nae, G.-A. (2017). Viziune asupra intensificării infracţiunilor de ultraj prin prisma deficitului de personal, a legislaţiei permisive și a dotării precare. Revista de investigare a criminalității, 10(2), 40-44.

CITYCoP. (2016). Citizen Interaction Technologies Yield Community Policing. D13.1 Report on Comparative analysis of community policing policies: European Commission.

Cohen, R. (2017). The Force and the Resistance: Why Changing the Police Force is Neither Inevitable, nor Impossible. U. Pa. J.L. & Soc. Change, 105.

College of Policing analysis: Estimating demand on the police service. (2015): College of Policing.

Community Index (2020). COVID-19. Centralizator Donații. Retrieved from https://communityindex.ro/covid-19/?fbclid=IwAR2neCZqTM1WTanp233_VftuE3ea0cUzUNlAJvG9bKfcSCylx3DI5MZh2M.

Connell, R. W. (2005). Masculinities (2nd ed.). Los Angeles, CA: University of California Press; Reit, R. (2017). The Relationship Between the Military’s Masculine Culture and Service Members’ Help-Seeking Behaviors.

Coronavirus Update: Police looking at new strategies, effectiveness, possible changes of methods. (2020, April 14). Vest Virginia Press. Retrieved from https://wvpress.org/breaking-news/coronavirus-update-police-looking-at-new-strategies-effectiveness-possible-changes-of-methods/.

Curtea Constituțională a României (2020a) Comunicat de presă, 6 mai 2020. http://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-5-mai-2020/.

Curtea Constituțională a României (2020b) DECIZIA nr.152 din 6 mai 2020. http://www.ccr.ro/download/decizii_de_admitere/Decizie_152_2020.pdf?fbclid=IwAR0ZM9FxftoDjpOgIJFjZJfHhGe_ZcMV-SIYhWWR6tbpCEamHShLmEjByw8.

David, D. (2015). Psihologia Poporului Român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Iași: Polirom.

DCAF. (2012). Îndrumar De Integritate A Poliției. Geneva: Centrul pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate.

Digi 24. Polițist filmat cum bate un bărbat pe stradă. Poliția Capitalei anunță că agentul va fi cercetat. https://www.digi24.ro

/stiri/actualitate/video-politist-filmat-cum-bate-un-bate-un-barbat-pe-strada-politia-capitalei-anunta-ca-agentul-va-fi-cercetat-1289018.

Digi24 (2019, 13 decembrie) 16.000 de oameni, deficit la Ministerul de Interne. Ce soluții are Marcel Vela pentru angajări.https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/16-000-de-oameni-deficit-la-ministerul-de-interne-ce-solutii-are-marcel-vela-pentru-angajari-1230937.

Digi24 (2019, 24 iulie) Anunț oficial înainte de alegeri: 9.700.000 de români trăiesc în străinătate. https://www.digi24.ro

/stiri/actualitate/social/ministrul-intotero-anunta-noi-date-oficiale-97-milioane-de-romani-traiesc-in-strainatate-1163989.

Digi24 (2020, 2 Mai) Amenzile date în perioada stării de urgență depășesc 120 de milioane de euro. Unde vor merge banii. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/amenzile-date-in-perioada-starii-de-urgenta-depasesc-120-de-milioane-de-euro-unde-vor-merge-banii-1300983.

Dițu, B. V. (2017). New Crime Landscapes and New Technologies for Community Policing. In P. S. Bayerl, R. Karlović, B. Akhgar & G. Markarian (Eds.), Community Policing – A European Perspective. Strategies, Best Practices and Guidelines: Springer International Publishing.

Drugă, C., & Știrbu, D. (2016). Police as Authority to Enshure Public Order (Instituția Poliţiei Ca Autoritate Pentru Asigurarea Ordinii Și Siguranței Publice. Proceedings of Scientific Conference „New Challenges Related to EU`S Internal Security”, 5th Ed.

Dudley, J. (2020, March 5). COVID-19: An 8-step response plan for police leaders, PoliceOne.com. Retrieved from https://www.policeone.com/police-products/infection-control/articles/covid-19-an-8-step-response-plan-for-police-leaders-2UveMCyCHSSyreqY/.

Elinson, Z., & Chapman, B. (2020, March 27). Coronavirus Pandemic Changes Policing, Including Fewer Arrests The Wall Street Journal. Retrieved from https://www.wsj.com/articles/coronavirus-pandemic-changes-policing-including-fewer-arrests-11585301402.

EMAG (2020) Donează pentru Linia Întâi. https://www.emag.ro/doneaza#pf. ; Asociația ACTIV donează 250.000 de măști Poliției de Frontieră, Poliției Române și Direcției Generale a Vămilor. (2020, 16 aprilie) https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/i-asociatia-activ-doneaza-250000-de-masti-politiei-de-frontiera-politiei-romane-si-directiei-generale-a-vamilor-20064.html.

EUCPN. (2012) Community (oriented) policing in Europe: Concepts, theory and practice. Brussels: European Crime Prevention Network.

EUCPN. (2019). Policy on Community-Oriented Policing in the European Union. Brussels: European Crime Prevention Network.

EUROPOL. 2020. Pandemic Profiteering: How Criminals Exploit the COVID-19 Crisis. The Hague, The Netherlands: European Union Agency for Law Enforcement Cooperation

Expert Forum (2020, 13 Mai) Analiza Amenzilor: CUm Trebuie Combătută Pandemia? https://expertforum.ro/criza-amenzilor/

Felbab-Brown, V. (2020a). How COVID-19 is changing law enforcement practices by police and by criminal groups. Retrieved from https://www.brookings.edu/blog/order-from-chaos/2020/04/07/how-covid-19-is-changing-law-enforcement-practices-by-police-and-by-criminal-groups/.

Felbab-Brown, V. (2020b). What coronavirus means for online fraud, forced sex, drug smuggling, and wildlife trafficking. Retrieved from https://www.brookings.edu/blog/order-from-chaos/2020/04/03/what-coronavirus-means-for-online-fraud-forced-sex-drug-smuggling-and-wildlife-trafficking/.

French, P. E., & Raymond, E. S. (2009). Pandemic Influenza Planning: An Extraordinary Ethical Dilemma for Local Government Officials. Public Administration Review, 69(5), 823-830. doi: 10.1111/j.1540-6210.2009.02032.x.

French, P. E. (2011). Enhancing the Legitimacy of Local Government Pandemic Influenza Planning through Transparency and Public Engagement. Public Administration Review, 71(2), 253-264. doi: 10.1111/j.1540-6210.2011.02336.x.

Gerstein, D. M. (2020, April 24) Epic fail: Why the US wasn’t prepared for the coronavirus pandemic. Bulletin of the Atomic Scientists. https://thebulletin.org/2020/04/epic-fail-why-the-us-wasnt-prepared-for-the-coronavirus-pandemic/.

Gostin, L. O. (2015). Good science + good ethics = good law: five rules for epidemic preparedness. The Milbank quarterly, 93(1), 19-23. doi: 10.1111/1468-0009.12100.

Gradoń, K. (2020). Crime in the Time of the Plague: Fake News Pandemic and the Challenges to Law-Enforcement and Intelligence Community. Society Register, 4(2), 133-148.

Harvard T. Chan School of Public Health. (2020). Intermittent social distancing may be needed through 2022 to manage COVID-19. https://www.hsph.harvard.edu/news/hsph-in-the-news/intermittent-social-distancing-may-be-needed-through-2022-to-manage-covid-19/.

Holmberg, S., & Rothstein, B. (2020). Social Trust – the Nordic gold? QoG Working Paper 1: University of Gothenburg.

Hotărârea de Guvern nr. 320/2013 privind aprobarea Planului național de intervenție pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populației generate de epidemii și pandemii… https://lege5.ro/App/Document/gm3denzzge/hotararea-nr-320-2013-privind-aprobarea-planului-national-de-interventie-pentru-prevenirea-imbolnavirii-in-masa-a-populatiei-generate-de-epidemii-si-pandemii-incredintarea-serviciului-de-interes-econo.

Hotnews (2020). Tăcerea în vremea coronavirusului. Guvernul interzice prefecților să mai comunice informaţii despre testele şi pacienţii confirmaţi cu Covid-19 / Cu o zi înainte a fost eliminată și harta oficială. https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23741035-coronavirus-prefectii-interzis-comunice-informatii-covid-19.htm

IGPR. (2018). Ancheta siguranței publice. București: Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. https://www.politiaromana.ro/files/pages_files/ancheta_sigurantei_publice_2017.pdf.

IGPR (2020) Criminalitate în scădere, în luna martie 2020. https://www.politiaromana.ro/ro/stiri-si-media/comunicate/criminalitate-in-scadere-in-luna-martie-2020.

INS (2020) Comunicat de Presă Nr. 77/19 Martie 2020. Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2020 a ajuns la 22175 mii persoane. https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/popdom1ian2020r.pdf.

INSCOP. (2019). Topul Încrederii în Instituții Interne și Internaționale. Sondaj de opinie la nivel național.

INSCOP. (2020). Percepția populației asupra epidemiei COVID –19 în România.

INTERPOL. (2020a). Preventing crime and protecting police: INTERPOL’s COVID-19 global threat assessment: The International Criminal Police Organisation. https://www.interpol.int/en/News-and-Events/News/2020/Preventing-crime-and-protecting-police-INTERPOL-s-COVID-19-global-threat-assessment.

INTERPOL (2020b) COVID-19 Pandemic. Guidelines for Law Enforcement. Lyon, France: International Criminal Police Organization.

Jenkins, S. (2013). Securing communities: summaries of key literature on community policing: ODI.

Jorgic, D. (2020, April 17). El Chapo’s daughter, Mexican cartels hand out coronavirus aid, Reuters. Retrieved from https://www.reuters.com/article/us-health-coronavirus-mexico-cartels/el-chapos-daughter-mexican-cartels-hand-out-coronavirus-aid-idUSKBN21Y3J7?utm_source=twitter&utm_medium=Social.

Kamradt-Scott, A. (2018) The Politics of Pandemic Influenza Preparedness. In The Oxford Handbook of Global Health Politics. Eds: McInnes, C., Lee, K., & Youde, J.. https://www.oxfordhandbooks.com/view/10.1093/oxfordhb/9780190456818.001.0001/oxfordhb-9780190456818-e-32.

Kissler, S. M., Tedijanto, C., Goldstein, E., Grad, Y. H., & Lipsitch, M. (2020). Projecting the transmission dynamics of SARS-CoV-2 through the postpandemic period. Science, 368(6493), 860. doi: 10.1126/science.abb5793.

Kolata, G. (2020, 10 May). How Pandemics End, The New York Times. Retrieved from https://www.nytimes.com/2020/05/10/health/coronavirus-plague-pandemic-history.html.

Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Lewis, W. (2020, March 24). Disaster response expert explains why the U.S. wasn’t more prepared for the pandemic. USC Dornsife. University of Southern California. https://dornsife.usc.edu/news/stories/3182/why-u-s-wasnt-better-prepared-for-the-coronavirus/.

Lipsky, M. (1980). Street-Level Bureaucracy: Dilemmas of the Individual in Public Services. New York: Russell Sage.

Loader, I. (2020a, April 8). Coronavirus: why we must tackle hard questions about police power, The Conversation. Retrieved from https://theconversation.com/coronavirus-why-we-must-tackle-hard-questions-about-police-power-135901.

Loader, I. (2020b). Revisiting the police mission. Insight Paper 2 Strategic Review of Policing in England and Wales. London: The Police Foundation.

Loftus, B. (2009). Police Culture in a Changing World: Oxford University Press.

Loftus, B. (2010). Police occupational culture: classic themes, altered times. Policing and Society, 20(1), 1-20. doi: 10.1080/10439460903281547.

Luna, A. M., Brito, C. S., & Sanberg, E. A. (2007). Police Planning for an Influenza Pandemic: Case Studies and Recommendations from the Field. Washington, D.C.: Police Executive Research Forum.

Mafia set to profit from Italy’s coronavirus devastation. (2020, 29 March). The Local. Retrieved from https://www.thelocal.it/20200329/mafia-primed-to-feast-on-italys-virus-devastation

Măgrădean, V. (2020, 9 Aprilie). Cluj-Napoca va fi monitorizat cu drone. Oamenii vor fi verificați dacă respectă izolarea!, Mediafax. Retrieved from https://www.mediafax.ro/social/cluj-locuitorii-supravegheati-cu-drona-daca-respecta-restrictiile-impuse-de-autoritati-19060541.

Marshall, B. D. L., & Shihipar, A. (2020, April 27). We Can’t Police Our Way Out of a Pandemic, The New York Times. Retrieved from https://www.nytimes.com/2020/04/27/opinion/coronavirus-police.html.

Mediafax (2020). Un poliţist îşi acuză şefii că li se sugerează să dea cât mai multe amenzi. https://www.mediafax.ro/social/un-politist-isi-acuza-sefii-ca-li-se-sugereaza-sa-dea-cat-mai-multe-amenzi-ce-s-a-intamplat-dupa-ce-a-fost-sunat-de-ludovic-orban-19077874

Mesko, G., Sotlar, A. & Lobnikar, B. (2014). Policing in Central and Eastern Europe: Past, Present, and Future Prospects. In The Oxford Handbook of Police and Policing, Reisig, M.D. and Kane, R.J. (eds). Oxford University Press.

Miller, J. (2020, March 13). Bracing for coronavirus, U.S. residents are changing their behavior, USC News. https://news.usc.edu/166834/coronavirus-survey-usc-behavior-changes-health-economic-fallout/

Mounier-Jack, S., Jas, R., & Coker, R (2007) Progress and shortcomings in European national strategic plans for pandemic influenza. https://www.who.int/bulletin/volumes/85/12/06-039834/en/.

Muggah, R. (2020, March 31). Drug gangs in Brazil’s favelas enforce coronavirus lockdown, Financial Times. Retrieved from https://www.ft.com/content/aaef1591-2fc5-4e6f-ab84-0e83b5a146ca

Nhan, J. (2014). Police Culture. In J. S. Albanese (Ed.), The Encyclopedia of Criminology and Criminal Justice.

Oberman, K. (2020). COVID-19 prisoner releases are not a matter of mercy, but of justice: World Economic Forum.

OECD (2017) State of Health in the EU. România. Profilul Sănătății în 2017. https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/chp_romania_romanian.pdf.

OSCE. (2002). Supplementary Human Dimension Meeting ”The Role of Community Policing in Building Confidence in Minority Communities.” Final Report. Vienna.

Palmer, D. (2020, April 8). Pandemic policing needs to be done with the public’s trust, not confusion The Conversation. Retrieved from https://theconversation.com/pandemic-policing-needs-to-be-done-with-the-publics-trust-not-confusion-135716.

Paoline, E. A. (2003). Taking stock: Toward a richer understanding of police culture. Journal of Criminal Justice, 31(3), 199-214. doi: https://doi.org/10.1016/S0047-2352(03)00002-3.

Paoline, E. A. (2004). Shedding Light on Police Culture: An Examination of Officers’ Occupational Attitudes. Police Quarterly, 7(2), 205-236. doi: 10.1177/1098611103257074.

Paoline, E. A. (2014). Police Culture. In G. Bruinsma & D. Weisburd (Eds.), Encyclopedia of Criminology and Criminal Justice. New York: Springer-Verlag.

Politico. (2020, 19 March). Coronavirus Will Change the World Permanently. Here’s How. Retrieved from https://www.politico.com/news/magazine/2020/03/19/coronavirus-effect-economy-life-society-analysis-covid-135579.

President of the United States, A. t. t. P. f. H. S. a. C. (2006). The Federal Response to Hurricane Katrina: Lessons Learned.

Prison Policy Initiative (2020). Responses to the COVID-19 pandemic. https://www.prisonpolicy.org/virus/virusresponse.html.

Radio Europa Liberă (2020 , 30 martie) Coronavirus. 24 de ore, 16 milioane în amenzi. Portițele pentru abuzuri. https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-24-de-ore-16-milioane-%C3%AEn-amenzi-porti%C8%9Bele-pentru-abuzuri/30518147.html.

Radio Europa Liberă (2020, 25 aprilie) Coronavirus, trend descrescător. Doar 218 noi cazuri de infectare, bilanțul este de 10.635 cazuri. https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-trend-descresc%C4%83tor-doar-218-noi-cazuri-de-infectare-bilan%C8%9Bul-este-de-10-635-cazuri/30576111.html.

Reiner, R. (2016). Is police culture cultural? Policing: a Journal of Policy and Practice, 11(3), 236-241. doi: 10.1093/police/paw046.

Richards, E. P., Rathbun, K. C., Brito, C. S., & Luna, A. (2006). The Role of Law Enforcement in Public Health Emergencies: Special Considerations for an All-Hazards Approach: Police Executive Research Forum.

Richardson, M. (2020, March 31). Pandemic drones: Useful for enforcing social distancing or for creating a police state?, The Conversation. Retrieved from https://theconversation.com/pandemic-drones-useful-for-enforcing-social-distancing-or-for-creating-a-police-state-134667.

Roberts, K. (2020, March 19). Policing the pandemic: Managing the police response to Covid-19 Coronavirus. Retrieved from https://policinginsight.com/features/analysis/policing-the-pandemic-managing-the-police-response-to-the-coronavirus/.

Romania Insider (2019). Romania’s brain drain: Half of Romania’s doctors left the country between 2009 and 2015. https://www.romania-insider.com/romanias-brain-drain-half-of-romanias-doctors-left-the-country-between-2009-and-2015/.

Sargsyan, G., Binnendijk, R., & Poort, E. (2018). Architecting Next Generation Community Policing Solutions. In G. Leventakis & M. R. Haberfeld (Eds.), Community-Oriented Policing and Technological Innovations: Springer Open.

Schaap, D. (2020) Police trust-building strategies. A socio-institutional, comparative approach. Policing and Society, DOI: 10.1080/10439463.2020.1726345.

Scott, M. S. (2005) Problem Oriented Policing. In Encyclopedia of Law Enforcement. Sullivan, L. E. and Rosen, M. S. (eds) Thousand Oaks, Calif.: Sage, 2005. 3 vols.

Skogan, W. K (2005). Community Policing. In Encyclopedia of Law Enforcement. Sullivan, L. E. and Rosen, M. S. (eds) Thousand Oaks, Calif.: Sage, 2005. 3 vols.

Smith, M. R., & Rojek, J. (2007). Law Enforcement Lessons Learned from Hurricane Katrina. Review of Policy Research, 24(6), 589-608. doi: 10.1111/j.1541-1338.2007.00301.x.

Snowden, F. M. (2019). Epidemics and Society. From the Black Death to the Present: Yale University Press.

Ștefan, L., & Grama, C. (2020). Criza amenzilor: cum trebuie combătută epidemia? București: Expert Forum. https://expertforum.ro/wp-content/uploads/2020/05/Policy-brief-amenzi-v2-15.05.pdf.

Stone, W. (2020, June 5). Tear-Gassing Protesters During An Infectious Outbreak Called ‘A Recipe For Disaster’, NPR. Retrieved from https://www.npr.org/sections/health-shots/2020/06/05/870144402/tear-gassing-protesters-during-an-infectious-outbreak-called-a-recipe-for-disast.

Sultănescu, D. (2017). Cultura participativă în România. Evoluţii după 4 ani (Participatory culture in Romania. Developments after four years). Revista Polis, V (1 (15)).

Svoboda, E. (2020, April 17). How The COVID-19 Pandemic Will Change the Way We Live. Discover. Retrieved from https://www.discovermagazine.com/health/how-the-covid-19-pandemic-will-change-the-way-we-live.

Swiss Agency for Development and Cooperation SDC (2020). Community Policing in Rural Areas. https://www.eda.admin.ch/deza/en/home/laender/haiti.html/content/dezaprojects/SDC/en/2011/7F07909/phase1/action4.html?oldPagePath=.

Tondo, L. (2020, April 10). Mafia distributes food to Italy’s struggling residents The Guardian. Retrieved from https://www.theguardian.com/world/2020/apr/10/mafia-distributes-food-to-italys-struggling-residents

Tyler, C. and Gluckman, P. (2020, April 27). Coronavirus: governments knew a pandemic was a threat – here’s why they weren’t better prepared. The Conversation. The Conversation Trust (UK) Limited. https://theconversation.com/coronavirus-governments-knew-a-pandemic-was-a-threat-heres-why-they-werent-better-prepared-136857.

U.S. Commission on Civil Rights. (2018). Police Use of Force: An Examination of Modern Policing Practices. Washington, DC.

U.S. Congress (2006a). Pandemic and All-Hazards Preparedness Act: Report (to accompany S. 3678). Washington, D.C.: U.S. G.P.O. https://www.congress.gov/109/crpt/srpt319/CRPT-109srpt319.pdf.

U.S. Congress (2006b) S.3678 – Pandemic and All-Hazards Preparedness Act. 109th Congress (2005-2006) https://www.congress.gov/bill/109th-congress/senate-bill/3678.

Vasile, V., Mazilescu, R., Surugiu, M., & Login, I. A. (2016). Community Policing in Romania CITYCoP. Citizen Interaction Technologies Yield Community Policing. D13.1 Report on Comparative analysis of community policing policies: European Commission.

Voicu, C., & Prună, Ş. E. (2007). Managementul organizațional al poliţiei: fundamente teoretice. București: MediaUno.

Walton, R., & Falkner, S. (2020). Policing a pandemic. The challenges of maintaining law and order during the Coronavirus response.

WHO. (2005). WHO checklist for influenza pandemic preparedness planning: World Health Organization. Department of Communicable Disease Surveillance and Response. Global Influenza Programme.

WHO. (2007). The World Health Report 2007: A Safer Future: Global Public Health Security in the 21st Century Retrieved from https://www.who.int/whr/2007/whr07_en.pdf.

WHO (2012). Push needed for pandemic planning. Bulletin of the World Health Organization. Volume 90: 2012, Number 11, November 2012, 793-868. https://www.who.int/bulletin/volumes/90/11/12-021112/en/.

WHO. (2020, 24 April). „Immunity passports” in the context of COVID-19. Retrieved from https://www.who.int/news-room/commentaries/detail/immunity-passports-in-the-context-of-covid-19.

Wilson, D., Hawe, G., Coates, G., & Crouch, R. (2013). A multi-objective combinatorial model of casualty processing in major incident response. European Journal of Operational Research, 230, 643–655. doi: 10.1016/j.ejor.2013.04.040.

Wilson, J. (2006). Community Policing in America. New York: Routledge. https://doi.org/10.4324/9780203830512.

Worldometer (2020) https://www.worldometers.info/coronavirus/.

NOTE____________________

1 French, P. E., & Raymond, E. S. (2009). Pandemic Influenza Planning: An Extraordinary Ethical Dilemma for Local Government Officials. Public Administration Review, 69(5), 823-830. doi: 10.1111/j.1540-6210.2009.02032.x.

[ ]

2 Kamradt-Scott, A. (2018) The Politics of Pandemic Influenza Preparedness. In The Oxford Handbook of Global Health Politics. Eds: McInnes, C., Lee, K., & Youde, J.. https://www.oxfordhandbooks.com/view/10.1093/oxfordhb/9780190456818.001.0001/oxfordhb-9780190456818-e-32

[ ]

3 Hotărârea de Guvern nr. 320/2013 privind aprobarea Planului național de intervenție pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populației generate de epidemii și pandemii… https://lege5.ro/App/Document/gm3denzzge/hotararea-nr-320-2013-privind-aprobarea-planului-national-de-interventie-pentru-prevenirea-imbolnavirii-in-masa-a-populatiei-generate-de-epidemii-si-pandemii-incredintarea-serviciului-de-interes-econo.

[ ]

4 WHO (2007). The World Health Report 2007: A Safer Future: Global Public Health Security in the 21st Century. Geneva: World Health Organization.

[ ]

5OECD (2017) State of Health in the EU. România. Profilul Sănătății în 2017. https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/chp_romania_romanian.pdf.

[ ]

6 România a pierdut jumătate din medici între 2009 și 2015 – Romania Insider (2019). Romania’s brain drain: Half of Romania’s doctors left the country between 2009 and 2015. https://www.romania-insider.com/romanias-brain-drain-half-of-romanias-doctors-left-the-country-between-2009-and-2015/.

[ ]

7 Alben, T. P., Sr. (2007). Compliance with Community Mitigation and Interventions in Pandemic Influenza: A Community Policing Strategy. MA, Naval Postgraduate School (U.S.). Retrieved from https://www.hsdl.org/?view&did=479294.

[ ]

8 Distanțare socială și carantina sunt practici de sănătate publică recunoscute și acceptate, care au fost utilizate cu succes pentru a încetinirea răspândirii bolilor infecțioase. – Alben, T. P., Sr. (2007). Compliance with Community Mitigation and Interventions in Pandemic Influenza: A Community Policing Strategy. MA, Naval Postgraduate School (U.S.). Retrieved from https://www.hsdl.org/?view&did=479294.

[ ]

9 Richards, E. P., Rathbun, K. C., Brito, C. S., & Luna, A. (2006). The Role of Law Enforcement in Public Health Emergencies: Special Considerations for an All-Hazards Approach: Police Executive Research Forum.

[ ]

10 Luna, A. M., Brito, C. S., & Sanberg, E. A. (2007). Police Planning for an Influenza Pandemic: Case Studies and Recommendations from the Field. Washington, D.C.: Police Executive Research Forum.

[ ]

11 ”…apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor…” Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române. Cap. I, Art. 1.

[ ]

12 În perioada pandemiei s-au înregistrat scăderi semnificative în numărul de furturi, tâlhării, infracțiuni stradale, dar și de accidente rutiere grave. În același timp s-a Poliția Română a raportat o creștere alarmantă de cazuri de violență domestică. IGPR (2020) Criminalitate în scădere, în luna martie 2020.

https://www.politiaromana.ro/ro/stiri-si-media/comunicate/criminalitate-in-scadere-in-luna-martie-2020.

[ ]

13 Recent INTERPOL atrăgea atenția asupra schimbărilor în ariile de activitate ale infractorii, notând o transferare a activității către infracțiuni precum traficul de persoane și infracțiuni împotriva mediului, dar și o schimbare a țintelor infractorilor. – INTERPOL. (2020a). Preventing crime and protecting police: INTERPOL’s COVID-19 global threat assessment: The International Criminal Police Organisation. https://www.interpol.int/en/News-and-Events/News/2020/Preventing-crime-
and-protecting-police-INTERPOL-s-COVID-19-global-threat-assessment
.

[ ]

14[
] Atât EUROPOL cât și INTERPOL avertizau asupra faptului că infractorii văd pandemia ca o oportunitate pentru a-și crește sau diversifica activitățile prin adaptarea modurilor lor de operare sau prin dezvoltarea de noi activități infracționale. În același timp, din Canada s-a raportat o creștere a numărului de cazuri de fraudă și înșelăciuni legate de COVID-19. – EUROPOL. 2020. Pandemic Profiteering: How Criminals Exploit the COVID-19 Crisis. The Hague, The Netherlands: European Union Agency for Law Enforcement Cooperation; INTERPOL (2020b) COVID-19 Pandemic. Guidelines for Law Enforcement. Lyon, France: International Criminal Police Organization.; Casey, L. (2020) Crimes and policing change amid coronavirus pandemic, Ontario forces say. Global News. https://globalnews.ca/news/6772563/ontario-police-crime-policing-coronavirus-covid19/.

[ ]

15[
] Harvard T. Chan School of Public Health. (2020). Intermittent social distancing may be needed through 2022 to manage COVID-19. https://www.hsph.harvard.edu/news/hsph-in-the-news/intermittent-social-distancing-may-be-needed-through
-2022-to-manage-covid-19/
.

[ ]

16[ ]

Kissler, S. M., Tedijanto, C., Goldstein, E., Grad, Y. H., & Lipsitch, M. (2020). Projecting the transmission dynamics of SARS-CoV-2 through the postpandemic period. Science, 368(6493), 860. doi: 10.1126/science.abb5793.

[ ]

17[ ]

Aparentă pentru că 1) deși nu a fost actualizat, Planului Național de intervenție pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populației generate de epidemii și pandemii a fost aprobat prin HG Hotărârea nr. 320/2013 și este în vigoare de la 07 iunie 2013; 2) într-o situație de criză care are o evoluție rapidă și este influențată de mulți factori asupra cărora nu există control, măsurile de răspuns din partea autorităților sunt adesea ad-hoc și pot părea contradictorii. O situație similară s-a înregistrat în timpul epidemiei de SARS, care s-a propagat cu o viteză care a făcut imposibilă realizarea oricărui efort de pre-planificare strategică. Astfel, autoritățile canadiene au luat măsuri pe măsură ce situația evolua, iar unele dintre tactici au fost de succes pe când unele au eșuat. – Alben, T. P., Sr. (2007). Compliance with Community Mitigation and Interventions in Pandemic Influenza: A Community Policing Strategy. MA, Naval Postgraduate School (U.S.). Retrieved from https://www.hsdl.org/?view&did=479294.

[ ]

18[ ]

Digi 24. Polițist filmat cum bate un bărbat pe stradă. Poliția Capitalei anunță că agentul va fi cercetat. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/video-politist-filmat-cum-bate-un-bate-un-barbat-pe-strada-politia-capitalei-anunta-ca-agentul-va-fi-cercetat-1289018.

[ ]

19[ ]

Radio Europa Liberă (2020, 30 martie) Coronavirus. 24 de ore, 16 milioane în amenzi. Portițele pentru abuzuri. https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-24-de-ore-16-milioane-%C3%AEn-amenzi-porti%C8%9Bele-pentru-abuzuri/30518147.html.

[ ]

20[ ]

Mounier-Jack, S., Jas, R., & Coker, R (2007) Progress and shortcomings in European national strategic plans for pandemic influenza. https://www.who.int/bulletin/volumes/85/12/06-039834/en/.

[ ]

21[ ]

High Impact – Low Probability Events, sau HILPs – Gradoń, K. (2020). Crime in the Time of the Plague: Fake News Pandemic and the Challenges to Law-Enforcement and Intelligence Community. Society Register, 4(2), 133-148.

[ ]

22[ ]

Alben, T. P., Sr. (2007). Compliance with Community Mitigation and Interventions in Pandemic Influenza: A Community Policing Strategy. MA, Naval Postgraduate School (U.S.). Retrieved from https://www.hsdl.org/?view&did=479294.

[ ]

23[ ]

Digi24 (2020, 2 Mai) Amenzile date în perioada stării de urgență depășesc 120 de milioane de euro. Unde vor merge banii. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/amenzile-date-in-perioada-starii-de-urgenta-depasesc-120-de-milioane-de-euro-unde-vor-merge-banii-1300983.

[ ]

24[ ]

Dacă luăm ca termen de referință populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2020 raportată de Institutul Național de Statistică*, numărul persoanelor amendate constituie 1,35% din totalul persoanelor aflate sub incidența restricțiilor cu privire la libertatea de mișcare instituite prin ordonanțele militare. Chiar dacă substragem numărul de români aflați în străinătate (estimat la 5.6 milioane în iulie 2019**) procentul este de 1,81%.

* INS (2020) Comunicat de Presă Nr. 77/19 Martie 2020. Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2020 a ajuns la 22175 mii persoane. https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/popdom1ian2020r.pdf
** Digi24 (2019, 24 iulie) Anunț oficial înainte de alegeri: 9.700.000 de români trăiesc în străinătate. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/ministrul-intotero-anunta-noi-date-oficiale-97-milioane-de-romani-traiesc-in-strainatate-1163989.

[ ]

25[ ]

Pentru o analiza detaliată cu privire la cuantumul amenzilor aplicate și o comparație cu alte state Europene consultați Ștefan, L., & Grama, C. (2020). Criza amenzilor: cum trebuie combătută epidemia? București: Expert Forum.

[ ]

26[ ]

De exemplu, prin stirioficiale.ro la secțiunea de întrebări frecvente, pe pagina de Facebook a jandarmeriei etc.

[ ]

27[ ]

Sargsyan, G., Binnendijk, R., & Poort, E. (2018). Architecting Next Generation Community Policing Solutions. In G. Leventakis & M. R. Haberfeld (Eds.), Community-Oriented Policing and Technological Innovations: Springer Open. p.37.

[ ]

28[ ]

Wilson, J. (2006). Community Policing in America. New York: Routledge. https://doi.org/10.4324/9780203830512

[ ]

29[ ]

Utilitatea modelelor și tehnicilor de poliție comunitară în dezvoltarea încrederii în rândul populației (inclusiv minorități) este bine documentată. – OSCE. (2002). Supplementary Human Dimension Meeting ”The Role of Community Policing in Building Confidence in Minority Communities.” Final Report. Vienna.

[ ]

30[ ]

EUCPN. (2019). Policy on Community-Oriented Policing in the European Union. Brussels: European Crime Prevention Network. p.8.

[ ]

31[ ]

EUCPN. (2012) Community (oriented) policing in Europe: Concepts, theory and practice. Brussels: European Crime Prevention Network.

[ ]

32[ ]

Studiile desfășurate în cadrul programului Unity (Horizon 2020) au identificat 6 piloni care oferă o înțelegere robustă și unitară a conceptului: 1) dezvoltarea și consolidarea încrederii; 2) responsabilitate; 3) transparență și comunicare; 4) abordarea nevoilor locale; 5) colaborare 6) prevenirea infracțiunilor (EUCPN, 2019, p.15).

[ ]

33[ ]

Jenkins, S. (2013). Securing communities: summaries of key literature on community policing: ODI.

[ ]

34[ ]

EUCPN. (2012) Community (oriented) policing in Europe: Concepts, theory and practice. Brussels: European Crime Prevention Network.

[ ]

35[ ]

Dițu, B. V. (2017). New Crime Landscapes and New Technologies for Community Policing. In P. S. Bayerl, R. Karlović, B. Akhgar & G. Markarian (Eds.), Community Policing – A European Perspective. Strategies, Best Practices and Guidelines: Springer International Publishing. p.160

[ ]

36[ ]

Dițu, B. V. (2017). New Crime Landscapes and New Technologies for Community Policing. In P. S. Bayerl, R. Karlović, B. Akhgar & G. Markarian (Eds.), Community Policing – A European Perspective. Strategies, Best Practices and Guidelines: Springer International Publishing. p.159.

[ ]

37[ ]

Swiss Agency for Development and Cooperation SDC (2020). Community Policing in Rural Areas. https://www.eda.admin.
ch/deza/en/home/laender/haiti.html/content/dezaprojects/SDC/en/2011/7F07909/phase1/action4.html?oldPagePath=
.

[ ]

38[ ]

EUCPN. (2012). Community (oriented) policing in Europe: Concepts, theory and practice. Brussels: European Crime Prevention Network.

[ ]

39[ ]

Swiss Agency for Development and Cooperation SDC (2020). Community Policing in Rural Areas.

[ ]

40[ ]

EUCPN. (2019). Policy on Community-Oriented Policing in the European Union. Brussels: European Crime Prevention Network.

[ ]

41[ ]

Doar pentru proiectul de consolidare a capacității Poliției Române de prevenire și combatere a criminalității în zonele rurale prin aplicarea principiilor de poliție comunitară, s-au cheltuit între 2012 și 2019 CHF 2.928.103! – FDFA (2020) Community Policing in Rural Areas. Retrieved from

https://www.eda.admin.ch/deza/en/home/laender/haiti.html/content/dezaprojects/SDC/en/2011/7F07909/phase1/action4.html?oldPagePath=

[ ]

42[ ]

Bulgaria a implementat modelul între 2002 și 2010, dar ca urmare a schimbărilor politice, nu mai folosește acest model (EUCPN, 2019, p.7).

[ ]

43[ ]

Sultănescu, D. (2017). Cultura participativă în România. Evoluţii după 4 ani (Participatory culture in Romania. Developments after four years). Revista Polis, V (1 (15)). p. 113.

[ ]

44[ ]

CITYCoP. (2016). Citizen Interaction Technologies Yield Community Policing. D13.1 Report on Comparative analysis of community policing policies: European Commission. p.137

[ ]

45[ ]

Poliția din Europa Centrală și de Est a fost influențată de modelul jandarmeriei militare Napoleonice – Mesko, G., Sotlar, A. & Lobnikar, B. (2014). Policing in Central and Eastern Europe: Past, Present, and Future Prospects. In The Oxford Handbook of Police and Policing, Reisig, M.D. and Kane, R.J. (eds). Oxford University Press. p. 606.

[ ]

46[ ]

Alexe, I. (2019) Influențe europene asupra procesului de transformare a polițistului

român din militar în funcționar public cu statut special. În Transformări ale Administrației și Dreptului Public în Spațiul Național și European după Anul 1989. Bălan, E., Iftene, C., Văcărelu, M., Troanță, D., Varia, G. (ed.).

[ ]

47[ ]

În majoritatea statelor membre aceste structuri nu au resurse financiare proprii și activitățile sunt finanțate de la bugetul general al poliției. – EUCPN. (2019). Policy on Community-Oriented Policing in the European Union. Brussels: European Crime Prevention Network.

[ ]

48[ ]

Precum și în Belgia, Cehia, Franța, Lituania și Spania.

[ ]

49[ ]

Vasile, V., Mazilescu, R., Surugiu, M., & Login, I. A. (2016). Community Policing in Romania CITYCoP. Citizen Interaction Technologies Yield Community Policing. D13.1 Report on Comparative analysis of community policing policies: European Commission. p.99.

[ ]

50[ ]

Cercetările privind cultura polițienească indică faptul că, deșii există variațiuni între ofițeri în ceea ce privește concepția lor despre rolul poliției, atunci când sunt confruntați cu ambiguitățile rolului lor în societate (derivat din atribuțiile multiple), se concentrează aproape exclusiv pe activități de combatere a infracțiunilor. Imaginea de combatant al fenomenului infracțional / apărător al legii primează întrucât menținerea ordinii publice și eforturile de poliție comunitară în mod istoric nu au fost considerate ‘adevărate’ activități de poliție – Paoline, E. A. (2004). Shedding Light on Police Culture: An Examination of Officers’ Occupational Attitudes. Police Quarterly, 7(2), 205-236. doi: 10.1177/1098611103257074. p. 209-210.

[ ]

51[ ]

IGPR. (2018). Ancheta siguranței publice. București: Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. https://www.politiaromana.ro/files/pages_files/ancheta_sigurantei_publice_2017.pdf.

[ ]

52[ ]

Academia de Poliție (2007) – Manualul Poliției de Proximitate, ediția a doua, revizuită și adăugită, decembrie 2007, p. 15-16.

[ ]

53[ ]

Nu există informații care să arate care dintre aceste structuri a fost mai activă în aplicarea acestor sancțiuni.

[ ]

54[ ]

Curtea Constituțională a decis că amenzile date pentru nerespectarea stării de urgenţă sunt neconstituţionale, admițând sesizarea Avocatului Poporului depusă împotriva OUG 36/2020 (http://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-5-mai-2020/) Dar, această analiză nu are ca obiectiv examinarea bazei legale ale acțiunilor poliției, ci acțiunile în sine.

[ ]

55[ ]

Ștefan, L., & Grama, C. (2020). Criza amenzilor: cum trebuie combătută epidemia? Policy Brief no. 87, 15 mai 2020. București: Expert Forum.

[ ]

56[ ]

Puterea discreționară în implementarea politicilor publice este deținută de toți funcționarii publici: deciziile, dar și rutinele lor în timp ce își îndeplinesc munca, devin în esență politicile publice pe care cetățenii le resimt pe propria piele. – Lipsky, M. (1980). Street-Level Bureaucracy: Dilemmas of the Individual in Public Services. New York: Russell Sage.

[ ]

57[ ]

Expert Forum (2020, 13 Mai) Analiza Amenzilor: Cum Trebuie Combătută Pandemia? https://expertforum.ro/criza-amenzilor/

[ ]

58[ ]

Ștefan, L., & Grama, C. (2020). Criza amenzilor: cum trebuie combătută epidemia? Policy Brief no. 87, 15 mai 2020. p.9.

[ ]

59[ ]

Hotnews (2020). Tăcerea în vremea coronavirusului. Guvernul interzice prefecților să mai comunice informaţii despre testele şi pacienţii confirmaţi cu Covid-19 / Cu o zi înainte a fost eliminată și harta oficială. https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23741035-coronavirus-prefectii-interzis-
comunice-informatii-covid-19.htm

[ ]

60[ ]

Excesele legate de amenzi ”ascunzându-se în spatele unor valori agregate la nivel județean” (Ștefan & Grama, 2020, p.7.).

[ ]

61[ ]

Număr mare, sau cuantum mare este totuși o apreciere relativă (pentru o discuție în această privință, consultați Ștefan, L., & Grama, C. (2020). Criza amenzilor: cum trebuie combătută epidemia? București: Expert Forum). Este important de notat și faptul că numărul de amenzi nu depinde doar de abordarea și modul de lucru al poliției, ci și de gradul de conformare al cetățenilor. Conform studiului cu privire la psihologia poporului român, românii au grad ridicat de conformism și un nivel relativ scăzut de sfidare, fără a fi exclus totuși diferențe în funcție de regiuni geografice – David, D. (2015). Psihologia Poporului Român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Iași: Polirom.

[ ]

62[ ]

Cultura polițienească constă în valori normative ce ghidează comportamentul în mediul de lucru specific* și este înrădăcinată structural în natura, tensiunile și solicitărilor specifice muncii de poliție în diferite contexte, interpretat în mod diferit de către ofițeri în timp ce încearcă să navigheze între presiunile și mandatele rolului**. Este important de menționat faptul că această cultură nu este una omogenă***, noile abordări subliniind importante surse de variație și segmentare culturală cu privire la cultura ocupațională a polițiștilor****. Astfel, valorile și normele membrilor nu sunt omogene. De aici și precizarea cu privire la cultura dominantă.*****
*Reiner, R. (2016). Is police culture cultural? Policing: a Journal of Policy and Practice, 11(3), 236-241. doi: 10.1093/police/paw046.;
**Nhan, J. (2014). Police Culture. In J. S. Albanese (Ed.), The Encyclopedia of Criminology and Criminal Justice.;

*** DCAF. (2012). Îndrumar De Integritate A Poliției. Geneva: Centrul pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate.
****Paoline, E. A. (2014). Police Culture. In G. Bruinsma & D. Weisburd (Eds.), Encyclopedia of Criminology and Criminal Justice. New York: Springer-Verlag.
***** Paoline, E. A. (2003). Taking stock: Toward a richer understanding of police culture. Journal of Criminal Justice, 31(3), 199-214. doi: https://doi.org/10.1016/S0047-2352(03)00002-3.

[ ]

63[ ]

Conform lui Voicu și Prună (2007) ”organizaţia Poliţiei şi-a dezvoltat o cultură organizaţională specifică, şlefuită de „istorie”, de raporturile permanente cu societatea şi cu oamenii acesteia.” Deși în interiorul acestei instituții se regăsesc (sub)culturile specifice diferitelor linii de muncă – judiciar, cercetare penală, economic, rutier, există ”o cultură dominantă la nivelul Poliţiei Naţionale care stă la baza modului de viaţă specific instituţiei” – Voicu, C., & Prună, Ş. E. (2007). Managementul organizațional al poliţiei: fundamente teoretice. București: MediaUno. p. 297.

[ ]

64[ ]

David, D. (2015). Psihologia Poporului Român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Iași: Polirom.

[ ]

65[ ]

Loftus, B. (2009). Police Culture in a Changing World: Oxford University Press.

[ ]

66[ ]

Loftus, B. (2010). Police occupational culture: classic themes, altered times. Policing and Society, 20(1), 1-20. doi: 10.1080/10439460903281547.

[ ]

67[ ]

Cîrstea, D.-I., & Nae, G.-A. (2017). Viziune asupra intensificării infracţiunilor de ultraj prin prisma deficitului de personal, a legislaţiei permisive și a dotării precare. Revista de investigare a criminalității, 10(2), 40-44.

[ ]

68[ ]

Palmer, D. (2020, April 8). Pandemic policing needs to be done with the public’s trust, not confusion The Conversation.

[ ]

69[ ]

Marshall, B. D. L., & Shihipar, A. (2020, April 27). We Can’t Police Our Way Out of a Pandemic, The New York Times. Retrieved from https://www.nytimes.com/2020/04/27/opinion/coronavirus-police.html.

[ ]

70[ ]

Cercetătorii au indicat faptul că militarii îmbrățișează valori masculine similare care pun accentul pe aptitudinea fizică și psihică și încrederea în sine – Connell, R. W. (2005). Masculinities (2nd ed.). Los Angeles, CA: University of California Press; Reit, R. (2017). The Relationship Between the Military’s Masculine Culture and Service Members’ Help-Seeking Behaviors.

[ ]

71[ ]

Majoritatea statelor membre nu au forțe de jandarmerie – doar 8 din 28 (Franța, Italia, Olanda, Lituania, Polonia, Portugalia, România și Spania) având astfel de structuri – considerându-le un model arhaic, un tip de instituție anacronică dacă nu chiar una nedemocratică care reprezintă militarizarea securității interne. Unele state membre au desființat aceste structuri militarizate de poliție, în Germania fiind interzisă prin constituție, iar Austria și Belgia – deși din motive diferite – au desființat și au încorporat aceste structuri în structurile civile de forțe de ordine.

[ ]

72[ ]

Alexe, I. (2019). Influențe europene asupra procesului de transformare a polițistului român din militar în funcționar public cu statut special.

[ ]

73[ ]

Schimbarea culturii poliței este un sine-qua-non pentru reușita unui astfel de efort. – Benson, R. W. (2001). Changing Police Culture: The Sine Qua Non of Reform.. Loyola of Los Angeles Law Review, 34: 681–690.

[ ]

74[ ]

Pentru o discuție mai amplă a acestor aspecte, consultați Alexe, I. (2019). Influențe europene asupra procesului de transformare a polițistului român din militar în funcționar public cu statut special.

[ ]

75[ ]

Ștefan, L., & Grama, C. (2020). Criza amenzilor: cum trebuie combătută epidemia? București: Expert Forum.

[ ]

76[ ]

Ștefan, L., & Grama, C. (2020). Criza amenzilor: cum trebuie combătută epidemia? București: Expert Forum. p.5.

[ ]

77[ ]

Alexe, I. (2019). Influențe europene asupra procesului de transformare a polițistului român din militar în funcționar public cu statut special.

[ ]

78[ ]

Mediafax (2020). Un poliţist îşi acuză şefii că li se sugerează să dea cât mai multe amenzi. https://www.mediafax.ro/social/un-politist-isi-acuza-sefii-ca-li-se-sugereaza-sa-dea-cat-mai-multe-amenzi-ce-s-a-intamplat-dupa-ce-a-fost-sunat-de-ludovic-orban-19077874

[ ]

79[ ]

Digi24 (2020) Suma totală a amenzilor aplicate a fost de peste 120 de milioane de euro. www.digi24.ro/stiri/actualitate/amenzile-date-inperioada-starii-de-urgenta-depasesc-120-demilioane-de-euro-unde-vor-merge-banii-1300983

[ ]

80[ ]

Gostin, L. O. (2015). Good science + good ethics = good law: five rules for epidemic preparedness. The Milbank quarterly, 93(1), 19-23. doi: 10.1111/1468-0009.12100.

[ ]

81[ ]

Sultănescu, D. (2017). Cultura participativă în România. Evoluţii după 4 ani (Participatory culture in Romania. Developments after four years). Revista Polis, V(1 (15)).;
” David, D. (2015). Psihologia Poporului Român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Iași: Polirom.;
Holmberg, S., & Rothstein, B. (2020). Social Trust – the Nordic gold? QoG Working Paper 1: University of Gothenburg.

[ ]

82[ ]

De la 43.5% în noiembrie 2018 până la 41.2% în ianuarie 2019 – INSCOP. (2019). Topul Încrederii în Instituții Interne și Internaționale. Sondaj de opinie la nivel național.
“…instituţia şi acţiunile ei sunt dezaprobate de marea masă de cetăţeni” – Cîrstea, D. I. & Nae, G. A. (2017) Viziune asupra intensificării infracţiunilor de ultraj prin prisma deficitului de personal, a legislaţiei permisive și a dotării precare. Revista de investigare a criminalității, Vol. 10, Iss. 2, 40-44. p. 40.

[ ]

83[ ]

Politico. (2020, 19 March). Coronavirus Will Change the World Permanently. Here’s How.

[ ]

84[ ]

Svoboda, E. (2020, April 17). How The COVID-19 Pandemic Will Change the Way We Live. Discover.

[ ]

85[ ]

Snowden, F. M. (2019). Epidemics and Society. From the Black Death to the Present: Yale University Press.

[ ]

86[ ]

Walton, R., & Falkner, S. (2020). Policing a pandemic. The challenges of maintaining law and order during the Coronavirus response.

[ ]

87[ ]

Miller, J. (2020, March 13). Bracing for coronavirus, U.S. residents are changing their behavior, USC News. https://news.usc.edu/166834/coronavirus-survey-usc-behavior-changes-health-economic-fallout/

[ ]

88[ ]

INTERPOL. (2020a). Preventing crime and protecting police: INTERPOL’s COVID-19 global threat assessment: The International Criminal Police Organisation.

[ ]

89[ ]

Elinson, Z., & Chapman, B. (2020, March 27). Coronavirus Pandemic Changes Policing, Including Fewer Arrests The Wall Street Journal. Retrieved from https://www.wsj.com/articles/coronavirus-pandemic-changes-policing-including-fewer-arrests-11585301402

[ ]

90[ ]

Loader, I. (2020b). Revisiting the police mission. Insight Paper 2 Strategic Review of Policing in England and Wales. London: The Police Foundation. p.4.

[ ]

91[ ]

Felbab-Brown, V. (2020b). What coronavirus means for online fraud, forced sex, drug smuggling, and wildlife trafficking. Retrieved from https://www.brookings.edu/blog/order-from-chaos/2020/04/03/what-coronavirus-means-for-online-fraud-
forced-sex-drug-smuggling-and-wildlife-trafficking/
.

[ ]

92[ ]

EUROPOL. 2020. Pandemic Profiteering: How Criminals Exploit the COVID-19 Crisis. The Hague, The Netherlands: European Union Agency for Law Enforcement Cooperation.

[ ]

93[ ]

Casey, L. (2020, April 3). Crimes and policing change amid coronavirus pandemic, Ontario forces say, Global News. Retrieved from https://globalnews.ca/news/6772563/ontario-police-crime-policing-coronavirus-covid19/.

[ ]

94[ ]

De exemplu, Reuters* a raportat că fiica lui Joaquin “El Chapo” Guzman și mai multe carteluri mexicane au oferit în cutii cu produse alimentare, asigurându-se că sunt fotografiați cu beneficiarii. În Napoli, grupurile de criminalitate organizată au oferit sprijin familiilor în carantină care au rămas fără bani**, Iar în Brazilia bandele de droguri și grupările paramilitare din țară au intervenit pentru a impune distanțarea socială pentru a combate răspândirea coronavirusului***.

*Jorgic, D. (2020, April 17). El Chapo’s daughter, Mexican cartels hand out coronavirus aid, Reuters. Retrieved from https://www.reuters.com/article/us-health-coronavirus-mexico-cartels/el-chapos-daughter-mexican-cartels-hand-out-coronavirus-aid-idUSKBN21Y3J7?utm_source=twitter&utm_medium=Social.
**Tondo, L. (2020, April 10). Mafia distributes food to Italy’s struggling residents The Guardian. Retrieved from https://www.theguardian.com/world/2020/apr/10/mafia-distributes-food-to-italys-struggling-residents

***Muggah, R. (2020, March 31). Drug gangs in Brazil’s favelas enforce coronavirus lockdown, Financial Times. Retrieved from https://www.ft.com/content/aaef1591-2fc5-4e6f-ab84-0e83b5a146ca

Felbab-Brown, V. (2020a). How COVID-19 is changing law enforcement practices by police and by criminal groups. Retrieved from https://www.brookings.edu/blog/order-from-chaos/2020/04/07/how-covid-19-is-changing-law-enforcement-practices-by-police-and-by-criminal-groups/.

[ ]

95[ ]

Scădere / creștere / transformare.

[ ]

96[ ]

Felbab-Brown, V. (2020b). What coronavirus means for online fraud, forced sex, drug smuggling, and wildlife trafficking. Retrieved from https://www.brookings.edu/blog/order-from-chaos/2020/04/03/what-coronavirus-means-for-online-fraud-forced-sex-drug-smuggling-and-wildlife-trafficking/.

[ ]

97[ ]

Mafia set to profit from Italy’s coronavirus devastation. (2020, 29 March). The Local. Retrieved from https://www.thelocal.it/20200329/mafia-primed-to-feast-on-italys-virus-devastation

[ ]

98[ ]

Michael Osterholm, expertul în boli infecțioase, avertizează că este posibil să avem ”16-18 luni de activitate substanțială a acestui virus în întreaga lume, care vine și pleacă, val după val” – Bergen, P. (2020, April 20). Infectious disease expert: We’re only in the second inning of the pandemic. CNN. Turner Broadcasting System, Inc. Retrieved from https://edition.cnn.com/2020/04/21/opinions/bergen-osterholm-interview-two-opinion/index.html.

[ ]

99[ ]

Țări precum ce Turcia și Iranul au eliberat zeci de mii de prizonieri. Democrații occidentale (Canada, Olanda, SUA, Australia) au fost mai precaute cu astfel de măsuri. Marea Britanie avea în plan să elibereze până la 5% din deținuți dar eliberările efective au fost puține și apoi au fost oprite cu totul din cauza unei erori administrative. – Oberman, K. (2020). COVID-19 prisoner releases are not a matter of mercy, but of justice: World Economic Forum.
Prison Policy Initiative (2020). Responses to the COVID-19 pandemic.

[ ]

100[ ]

Felbab-Brown, V. (2020a). How COVID-19 is changing law enforcement practices by police and by criminal groups. Retrieved from https://www.brookings.edu/blog/order-from-chaos/2020/04/07/how-covid-19-is-changing-law-enforcemen
t-practices-by-police-and-by-criminal-groups/
.

[
]

101[ ]

Gradoń, K. (2020). Crime in the Time of the Plague: Fake News Pandemic and the Challenges to Law-Enforcement and Intelligence Community. Society Register, 4(2), 133-148.

[
]

102[ ]

Roberts, K. (2020, March 19). Policing the pandemic: Managing the police response to Covid-19 Coronavirus. Retrieved from https://policinginsight.com/features/analysis/policing-the-pandemic-managing-the-police-response-to-the-coronavirus/.

[
]

103[ ]

Smith, M. R., & Rojek, J. (2007). Law Enforcement Lessons Learned from Hurricane Katrina. Review of Policy Research, 24(6), 589-608. doi: 10.1111/j.1541-1338.2007.00301.x.

[
]

104[ ]

Dudley, J. (2020, March 5). COVID-19: An 8-step response plan for police leaders, PoliceOne.com. Retrieved from https://www.policeone.com/police-products/infection-control/articles/covid-19-an-8-step-response-plan-for-police-leaders-2UveMCyCHSSyreqY/.

[
]

105[ ]

Bates, J. (2020, April 2). Police Departments, Sheriffs’ Offices Across the U.S. Grapple With COVID-19’s Impact on Public Safety-and Their Own, Time. Retrieved from https://time.com/5812833/coronavirus-police-departments/.

[
]

106[ ]

Digi24 (2019, 13 decembrie) 16.000 de oameni, deficit la Ministerul de Interne. Ce soluții are Marcel Vela pentru angajări.https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/16-000-de-oameni-deficit-la-ministerul-de-interne-ce-solutii-are-marcel-vela-pentru-angajari-1230937.

[
]

107[ ]

WHO. (2020, 24 April). „Immunity passports” in the context of COVID-19. Retrieved from https://www.who.int/news-room/commentaries/detail/immunity-passports-in-the-context-of-covid-19.

[
]

108[ ]

Brennan Center for Justice (2020, March 27) Police Responses to Covid-19. https://www.brennancenter.org/our-work/research-reports/police-responses-covid-19.

[
]

109[ ]

Walton, R., & Falkner, S. (2020). Policing a pandemic. The challenges of maintaining law and order during the Coronavirus response.

[
]

110[ ]

Coronavirus Update: Police looking at new strategies, effectiveness, possible changes of methods. (2020, April 14). Vest Virginia Press. Retrieved from https://wvpress.org/breaking-news/coronavirus-update-police-looking-at-new-
strategies-effectiveness-possible-changes-of-methods/
.

111

Utilizarea de substanțe iritante sunt un potențial risc pentru forțele de ordine și pentru cetățeni. Substanțele induc tuse și lăcrimare, expunând mai multe persoane la coronavirus. În plus, acestea compromit capacitatea organismului de a combate infecția. – Stone, W. (2020, June 5). Tear-Gassing Protesters During An Infectious Outbreak Called ‘A Recipe For Disaster’, NPR. Retrieved from https://www.npr.org/sections/health-shots/2020/06/05/870144402/tear-gassing-protesters-during-an-infectious-outbreak-called-a-recipe-for-disast.

112

French, P. E., & Raymond, E. S. (2009). Pandemic Influenza Planning: An Extraordinary Ethical Dilemma for Local Government Officials. Public Administration Review, 69(5), 823-830. doi: 10.1111/j.1540-6210.2009.02032.x.

113

Măgrădean, V. (2020, 9 Aprilie). Cluj-Napoca va fi monitorizat cu drone. Oamenii vor fi verificați dacă respectă izolarea!, Mediafax. Retrieved from https://www.mediafax.ro/social/cluj-locuitorii-supravegheati-cu-drona-daca-respecta-restrictiile-impuse-de-autoritati-19060541.

114

Felbab-Brown, V. (2020a). How COVID-19 is changing law enforcement practices by police and by criminal groups. Retrieved from https://www.brookings.edu/blog/order-from-chaos/2020/04/07/how-covid-19-is-changing-law-enforcement-practices-by-police-and-by-criminal-groups/.

115

INTERPOL. (2020a). Preventing crime and protecting police: INTERPOL’s COVID-19 global threat assessment: The International Criminal Police Organisation.

116

Loader, I. (2020a, April 8). Coronavirus: why we must tackle hard questions about police power, The Conversation. Retrieved from https://theconversation.com/coronavirus-why-we-must-tackle-hard-questions-about-police-power-135901.

117

Mai ales din cauza faptului că rezultatele studiilor au indicat o legătură puternică între legitimitatea poliției și siguranța publică. – U.S. Commission on Civil Rights. (2018). Police Use of Force: An Examination of Modern Policing Practices. Washington, DC.

118

Richardson, M. (2020, March 31). Pandemic drones: Useful for enforcing social distancing or for creating a police state?, The Conversation. Retrieved from https://theconversation.com/pandemic-drones-useful-for-enforcing-social-distancing-or-for-creating-a-police-state-134667

119

Palmer, D. (2020, April 8). Pandemic policing needs to be done with the public’s trust, not confusion The Conversation. Retrieved from https://theconversation.com/pandemic-policing-needs-to-be-done-with-the-publics-trust-not-confusion-135716.

120

Există un un decalaj major în percepția cetățenilor între profilul real, perceput şi cel apreciat ca dezirabil, dar și între imaginea
atribuită polițistului de către comunitate și cea estimată de lucrătorii instituției. – Ciabuca, A. E. (2014). Evaluarea imaginii publice a poliţiei prin intermediul Diferenţiatorului Semantic, între real şi deziderat. [The evaluation of the perceived and the projected public image of the police using the Semantic Differentiator scale.]. Psihologia Resurselor Umane Revista Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, 12(2), 159-173. p. 164, 167.

121

Este important de menționat faptul că, în contextul stării de urgență, sondajul INSCOP (2020, martie) realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național relevând o creștere semnificativă (conjuncturală!) în poliție: 72,4% declarând că au foarte multă sau multă încredere în această instituție.INSCOP. (2020). Percepția populației asupra epidemiei COVID –19 în România..

122

EMAG (2020) Donează pentru Linia Întâi. https://www.emag.ro/doneaza#pf. ; Asociația ACTIV donează 250.000 de măști Poliției de Frontieră, Poliției Române și Direcției Generale a Vămilor. (2020, 16 aprilie) https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/i-asociatia-activ-doneaza-250000-de-masti-politiei-de-frontiera-politiei-romane-si-directiei-generale-a-vamilor-20064.html.

123

Gostin, L. O. (2015). Good science + good ethics = good law: five rules for epidemic preparedness. The Milbank quarterly, 93(1), 19-23. doi: 10.1111/1468-0009.12100.

124

College of Policing analysis: Estimating demand on the police service. (2015): College of Policing.

125

Roberts, K. (2020, March 19). Policing the pandemic: Managing the police response to Covid-19 Coronavirus. Retrieved from https://policinginsight.com/features/analysis/policing-the-pandemic-managing-the-police-response-to-the-coronavirus/.

126

Loader, I. (2020a, April 8). Coronavirus: why we must tackle hard questions about police power, The Conversation. Retrieved from https://theconversation.com/coronavirus-why-we-must-tackle-hard-questions-about-police-power-135901

127

Voicu, C., & Prună, Ş. E. (2007). Managementul organizațional al poliţiei: fundamente teoretice. București: MediaUno.

128

Poliția rămâne materializarea fizică și simbolică a promisiunii de securitate în democrație. – Loader, I. (2020b). Revisiting the police mission. Insight Paper 2 Strategic Review of Policing in England and Wales. London: The Police Foundation. p.15.

129

Dar nu în sensul afișărilor ostentative, sau manifestărilor menite să inspire teamă. Între acestea fiind o linie foarte fină, perspectiva depinzând de mai mulți factori societali (ex. populația marginalizată din ghetouri va privi cu total alți ochi o paradă a forțelor de ordine ca și locuitorii unui cartier rezidențial afluent.) și cheia fiind în abordarea de tip poliție comunitară.

130

Roberts, K. (2020, March 19). Policing the pandemic: Managing the police response to Covid-19 Coronavirus. Retrieved from https://policinginsight.com/features/analysis/policing-the-pandemic-managing-the-police-response-to-the-coronavirus/.

131

Loader, I. (2020b). Revisiting the police mission. Insight Paper 2 Strategic Review of Policing in England and Wales. London: The Police Foundation. p.15.

132

Loader, I. (2020a, April 8). Coronavirus: why we must tackle hard questions about police power, The Conversation. Retrieved from https://theconversation.com/coronavirus-why-we-must-tackle-hard-questions-about-police-power-135901.

133

Ciabuca, A. E. (2014). Evaluarea imaginii publice a poliţiei prin intermediul Diferenţiatorului Semantic, între real şi deziderat. [The evaluation of the perceived and the projected public image of the police using the Semantic Differentiator scale.]. Psihologia Resurselor Umane Revista Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, 12(2), 159-173. p.160.

134

Palmer, D. (2020, April 8). Pandemic policing needs to be done with the public’s trust, not confusion. The Conversation. Retrieved from https://theconversation.com/pandemic-policing-needs-to-be-done-with-the-publics-trust-not-confusion-135716.

135

French, P. E. (2011). Enhancing the Legitimacy of Local Government Pandemic Influenza Planning through Transparency and Public Engagement. Public Administration Review, 71(2), 253-264. doi: 10.1111/j.1540-6210.2011.02336.x.

136

Voicu, C., & Prună, Ş. E. (2007). Managementul organizațional al poliţiei: fundamente teoretice. București: MediaUno. p.64.

137

Bavel, J. V., Baicker, K., Boggio, P., Capraro, V., Cichocka, A., Crockett, M. J., . . . Willer, R. (2020). Using Social and Behavioral Science to Support COVID-19 Pandemic Response (WP-20-11). Institute for Policy Research. Retrieved from https://doi.org/10.31234/osf.io/y38m9.

138

Multe dintre datele publice accesibile sunt depășite, 2-3 ani însemnând prea mult într-un astfel de domeniu dinamic. Chiar dacă nu e fezabil oferirea de date în timp real pentru toate activitățile, unele pot fi făcute publice cu o frecvență lunară de exemplu.

139

Transparența sporește încrederea între poliție și comunitate. OSCE. (2002). Supplementary Human Dimension Meeting ”The Role of Community Policing in Building Confidence in Minority Communities.” Final Report. Vienna.

140

Gostin, L. O. (2015). Good science + good ethics = good law: five rules for epidemic preparedness. The Milbank quarterly, 93(1), 19-23. doi: 10.1111/1468-0009.12100

141

Drugă, C., & Știrbu, D. (2016). Police as Authority to Enshure Public Order (Instituția Poliţiei Ca Autoritate Pentru Asigurarea Ordinii Și Siguranței Publice. Proceedings of Scientific Conference „New Challenges Related to EU`S Internal Security”, 5th Ed.

142

Radio Europa Liberă România (2020, 25 aprilie) Coronavirus, trend descrescător. Doar 218 noi cazuri de infectare, bilanțul este de 10.635 cazuri. https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-trend-descresc%C4%83tor-doar-218-noi-cazuri-de-infectare-bilan%C8%9Bul-este-de-10-635-cazuri/30576111.html.

143

Kolata, G. (2020, 10 May). How Pandemics End, The New York Times. Retrieved from https://www.nytimes.com/2020/05/10/health/coronavirus-plague-pandemic-history.html.

144

WHO (2012). Push needed for pandemic planning. Bulletin of the World Health Organization. Volume 90: 2012, Number 11, November 2012, 793-868. https://www.who.int/bulletin/volumes/90/11/12-021112/en/.

145

Gerstein, D. M. (2020, April 24) Epic fail: Why the US wasn’t prepared for the coronavirus pandemic. Bulletin of the Atomic Scientists. https://thebulletin.org/2020/04/epic-fail-why-the-us-wasnt-prepared-for-the-coronavirus-pandemic/.

146

Global Health Security Index 2019 este raport anual întocmit de cercetătorii de la Nuclear Threat Initiative, Johns Hopkins University și The Economist Intelligence Unit. Acesta clasează 195 de țări în funcție de răspunsurile la 140 de întrebări în șase categorii legate de securitatea biologică și pregătirea în combaterea bolilor: prevenirea apariției sau eliberarea de agenți patogeni, depistarea și raportarea epidemiilor, răspuns rapid la epidemii, rezistența și robustețea sistemului de sănătate, respectarea normelor internaționale cu privire la boli, precum și contextul global de risc politic, economic și de mediu. România s-a clasat pe locul 60. – Global Health Security Index 2019 (2019). https://www.ghsindex.org/wp-content/uploads/2020/04/2019-Global-Health-Security-Index.pdf.

147

Worldometer (2020) https://www.worldometers.info/coronavirus/.

148

Luna, A. M., Brito, C. S., & Sanberg, E. A. (2007). Police Planning for an Influenza Pandemic: Case Studies and Recommendations from the Field. Washington, D.C.: Police Executive Research Forum.

149

U.S. Congress (2006). Pandemic and All-Hazards Preparedness Act: Report (to accompany S. 3678). Washington, D.C.: U.S. G.P.O. https://www.congress.gov/109/crpt/srpt319/CRPT-109srpt319.pdf.

150

U.S. Congress (2006) S.3678 – Pandemic and All-Hazards Preparedness Act. 109th Congress (2005-2006) https://www.congress.gov/bill/109th-congress/senate-bill/3678.

151

Luna,Luna, A. M., Brito, C. S., & Sanberg, E. A. (2007). Police Planning for an Influenza Pandemic: Case Studies and Recommendations from the Field. Washington, D.C.: Police Executive Research Forum.

152

Wilson, D., Hawe, G., Coates, G., & Crouch, R. (2013). A multi-objective combinatorial model of casualty processing in major incident response. European Journal of Operational Research, 230, 643–655. doi: 10.1016/j.ejor.2013.04.040

153

French, P. E. (2011). Enhancing the Legitimacy of Local Government Pandemic Influenza Planning through Transparency and Public Engagement. Public Administration Review, 71(2), 253-264. doi: 10.1111/j.1540-6210.2011.02336.x. p. 254.

154

Adaptat după Wilson, D., Hawe, G., Coates, G., & Crouch, R. (2013). A multi-objective combinatorial model of casualty processing in major incident response. European Journal of Operational Research, 230, 643–655. doi: 10.1016/j.ejor.2013.04.040. Cu utilizarea graficului Designed by Freepik.

155

Walton, R., & Falkner, S. (2020). Policing a pandemic. The challenges of maintaining law and order during the Coronavirus response.

156

Curtea Constituțională a României. DECIZIA nr.152 din 6 mai 2020. http://www.ccr.ro/download/decizii_de_admitere/Decizie_152_2020.pdf?fbclid=IwAR0ZM9FxftoDjpOgIJFjZJfHhGe_ZcMV-SIYhWWR6tbpCEamHShLmEjByw8.

157

Richards, E. P., Rathbun, K. C., Brito, C. S., & Luna, A. (2006). The Role of Law Enforcement in Public Health Emergencies: Special Considerations for an All-Hazards Approach: Police Executive Research Forum.

158

Lewis, W. (2020, March 24). Disaster response expert explains why the U.S. wasn’t more prepared for the pandemic. USC Dornsife. University of Southern California. https://dornsife.usc.edu/news/stories/3182/why-u-s-wasnt-better-prepared-for-the-coronavirus/.

159

WHO. (2005). WHO checklist for influenza pandemic preparedness planning: World Health Organization. Department of Communicable DiseaseSurveillance and Response. Global Influenza Programme.

160

Scott, M. S. (2005) Problem Oriented Policing. In Encyclopedia of Law Enforcement. Sullivan, L. E. and Rosen, M. S. (eds) Thousand Oaks, Calif.: Sage, 2005. 3 vols. p. 373.

161

Community Index (2020). COVID-19. Centralizator Donații. Retrieved from https://communityindex.ro/covid-19/?fbclid=IwAR2neCZqTM1WTa-np233_VftuE3ea0cUzUNlAJvG9bKfcSCylx3DI5MZh2M.

162

Asociația pentru Relații Comunitare (2020, 30 Aprilie) Sectorul nonguvernamental a dotat spitalele cu echipamente și aparatură în valoare de 14 milioane de euro și a sprijinit mii de persoane vulnerabile în toate județele. Retrieved from

https://arcromania.ro/arc/sectorul-nonguvernamental-a-dotat-spitalele-cu-echipamente-si-aparatura-in-valoare-de-14-milioane-de-euro-si-a-sprijinit-mii-de-persoane-vulnerabile-in-toate-judetele/

163

President of the United States, A. t. t. P. f. H. S. a. C. (2006). The Federal Response to Hurricane Katrina: Lessons Learned.

164

Pentru o discuție mai elaborată cu privire la strategiile de dezvoltare a încrederii folosite cu succes de forțele de ordine și factorii influențatori, consultați Schaap, D. (2020) Police trust-building strategies. A socio-institutional, comparative approach. Policing and Society, DOI: 10.1080/10439463.2020.1726345.

165

Tyler, C. and Gluckman, P. (2020, April 27). Coronavirus: governments knew a pandemic was a threat – here’s why they weren’t better prepared. The Conversation. The Conversation Trust (UK) Limited. https://theconversation.com/coronavirus-governments-knew-a-pandemic-was-a-threat-heres-why-they-werent-better-prepared-136857.

166

WHO. (2005). WHO checklist for influenza pandemic preparedness planning: World Health Organization. Department of Communicable DiseaseSurveillance and Response. Global Influenza Programme.

167

Skogan, W. K (2005). Community Policing. In Encyclopedia of Law Enforcement. Sullivan, L. E. and Rosen, M. S. (eds) Thousand Oaks, Calif.: Sage, 2005. 3 vols. p.74-75.

168

Bazată pe ideea de descurajare a comportamentului antisocial (deterrence).

169

Chan, J. B. L. (1997). Changing Police Culture: Policing in a Multicultural Society. Cambridge: Cambridge University Press.

170

Cohen, R. (2017). The Force and the Resistance: Why Changing the Police Force is Neither Inevitable, nor Impossible. U. Pa. J.L. & Soc. Change, 105.

171

Smith, M. R., & Rojek, J. (2007). Law Enforcement Lessons Learned from Hurricane Katrina. Review of Policy Research, 24(6), 589-608. doi: 10.1111/j.1541-1338.2007.00301.x.

172

OSCE. (2002). Supplementary Human Dimension ”Meeting The Role of Community Policing in Building Confidence in Minority Communities.” Final Report. Vienna.

173

Fenomenul de over-policing (folosirea forței excesive, intervenții frecvente și sancționarea oricăror abateri) dar și cel de under-policing (reversul medaliei, culminând în lipsa oricărei activități de poliție) au efecte devastatoare asupra comunităților dar și asupra reputației poliției și a percepției populației cu privire la legitimitatea acestei instituții.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Mein Gott, bibliografie cit casa… si totusi de data asta sunt mindru sa fiu roman, Romania s-a descurcat mai bine decit multe tari arogante, pline de ifose, care acum incep sa-si plinga-n pumni!
    Paza buna pazeste primejdia rea!
    Desigur au fost si exagerari, si vor mai fi, din nefericire jocul nu s-a terminat, e o situtaie absolut noua, nimeni nu stie cum ar fi mai bine..

    Urez sanatate la toata lumea!

  2. Munca in sistemul de politie nu este pentru oricine. La noi au fost facuti pasi inainte, dar este loc si de mai bine. Este nevoie ca simplii agenti de politie sa faca nu cursuri de 3-4 luni ci macar o scoala postliceala de doi ani, unde au multe de invatat de la evaluari pe teren pana la aplanare conflicte, relatii cu locuitorii din cartiere, asociatiile de blocuri, etc. Apoi avem numarul cel mai mic de agenti de politie la 1000 de locuitori si este nevoie macar cat media europeana. In plus este nevoie de eliminarea din politie a celor care sunt corupti si conlucreaza cu infractorii. Dar pana a fii o politie adevarata mai avem mult, suntem abia in faza de biberon.

  3. Un alt aspect deficitar, politia nu angajeaza voluntari, fie mai tineri, fie intre 65-70 ani, care sa patruleze in cartiere sa dea amenzi la vreme de pandemie. Sa aibe uniforme si pistoale cu gaze lacrimogene. Ar trebui amendati toti ce nu poarta masca si sunt prea multi si nesimtiti, atat tineri dar si in varsta. Nu mai zic de aruncatul gunoaielor si mucurilor de tigara pe strazi.

  4. Mărturisesc că de fiecare dată când aflu despre contribuția concetățenilor mei la binele public devin mai atent, iar când vine vorba despre eficiența cheltuirii resurselor publice, la care contribui din puținul meu, ca plătitor de taxe și impozite, sunt captivat. Atenția, grija altora pentru mine mă emoționează.

    Astfel, fără să cunosc modelul luxemburghez, atenția mi-a fost captivată de convertirea gardienilor publici în poliție comunitară și am privit procesul mai degrabă din prisma modelelor mai cunoscute, cel italian. Am apreciat, astfel, grija „polițiștilor locali”, având însemne asemănătoare – înșelătoare ar spune unii răuvoitori – cu poliția națională, pentru fugărirea porumbeilor din parcuri și amendarea cu sârg a doamnelor vârstnice care comercializează verdeață pe trotuarele Bucureștiului.

    Când scriu „verdeață” mă refer clar la mărar, pătrunjel și leuștean, spre deosebire de „polițiștii locali” luxemburghezi, care ar putea înțelege și alte ierburi prin denumirea generică de „verdeață”.

    Astfel, la o privire ceva mai atentă, se observă câteva diferențe între poliția locală românească și cea luxemburgheză, ori cea italiană, mai ales în ceea ce privește efortul de a se plasa în proximitatea cetățenilor, în slujba acestora. Și în cazul României, grija față de cetățeni devine de-a dreptul emoționantă…

    În București, poliția locală se află în apropierea și serviciul celor care au nevoie de facturi false, spre exemplu,astfel că pe Șos. Colentina ei protejează în cooperare cu polițiștii „naționali” de la Secția 7 pe „fetele” care le vând, inclusiv în perioada pandemiei. Desigur, în cazul persoanelor care și-au scos la plimbare animalele de companie, poliția comunitară din România a fost intransigentă:
    https://dialogonline.ro/2020/04/02/o-femeie-iertata-de-amenda-la-caras-severin-update/

    Doar că, spre deosebire de Italia, unde crima organizată a infiltrat „de jos în sus” poliția [comunitară], sistemul de justiție, autoritățile administrative locale, ori naționale șamd., în România organizațiile criminale s-au constituit și au penetrat structurile sociale dinspre autorități, începând cu politicienii de la nivelurile cele mai înalte.

    Asta pentru că după 1989 puterea a fost preluată în România de un grup infracțional organizat securisto-comunist de tip mafiot, care a beneficiat de toate resursele publice, spre deosebire de Italia, pe care am luat-o drept exemplu (unde „la vera Mafia” nici nu visează la condițiile favorabile „de lucru” pe care le are crima organizată din România). De la „Afacerile Țigareta” și traficul de carburant spre Iugoslavia, la „bidoane” de tipul Hexifarma, cămătărie ori, trafic de persoane:
    https://republica.ro/in-tara-in-care-bandele-au-traficat-cu-nerusinare-oameni-interlopii-se-asaza-in-scaunele-primariilor
    https://www.riseproject.ro/articol/ce-pazeste-nelu-lupu/
    https://www.cotidianul.ro/banca-de-credit-corcodel/

    De fapt, mass-media este suficient de bogată în „acte de vitejie” ale polițiștilor, jandarmilor, ale altor lucrători din MAI și ale altor structuri „de forță” cu atribuțiuni pe vreme de pandemie, care au avut și au în continuare „rol în gestionarea acestei crize”. Vedem acum răspunsurile la „întrebări persistente, dar vitale, despre care este misiunea și rolul poliției în context de criză și post-criză”. În Luxemburg, dar mai ales în București…

    Am, prin urmare, motive să fiu mândru că sunt român și nu m-am născut pe undeva prin Marele Ducat de Luxemburg, iar către banii mei autoritățile privesc cu multă atenție!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Lev Fejes
Lev Fejes
Lev Fejes are un doctorat în criminologie, obținut la Michigan State University, un masterat în Managementul Organizațiilor Non-profit, la Universitatea Babeș-Bolyai și o serie de publicații în jurnale științifice de renume. Este director de cercetare la Asociația pentru Relații Comunitare, cercetător afiliat la Centrul pentru Studiul Democrației și la Institutul de Cercetare Făgăraș, membru fondator al Inițiativei pentru Cultură Democratică Europeană și contribuitor la www.republica.ro pe teme de criminologie, administrarea justiției și securitate urbană. Un susținător al politicilor publice bazate pe dovezi științifice, Lev își folosește experiența acumulată în Statele Unite pentru a realiza studii, propuneri de politici publice și articole de opinie, pledând pentru orașe mai sigure și mai prietenoase cu locuitorii lor.

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Recunosc din start faptul că îmi este destul de greu să scriu despre volumul Isus al Meu, editura Humanitas, 2020. În primul rând, din cauza intimidantului autor, un monument al culturii românești contemporane, adulat şi contestat ȋn (aproape) egală măsură.

Refuzat la export. Schimb de scrisori cu un prieten maghiar

Dragă Miklós, îți amintești de expresia „refuzat la export” din comunismul nostru românesc; subliniez „nostru”....

Când șahul devine rasist…

Credeați că numai statuile sau hărțile (1) pot fi rasiste? Aflați că, pe fondul actualei revoluții BLM (Black Lives Matter), în curs de desfășurare în...

Frauda în educaţie e viol la adresa copilului

Cu câteva zile în urmă, o studentă mi-a trimis – ca răspuns la examenul de “Etică şi integritate academică” – un text...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)