joi, martie 4, 2021

Energia – de la indicatori de competitivitate la geopolitică

Spark Sprea, Dark Spread, Clean Spark Spread, Cleam Dark Spread sunt indicatorii de competitivitate pentru industria energetică pe gaze și cărbune analizați de economistul (și inginerul) Laurențiu Căpcănaru într-un articol adresat specialiștilor. Are dreptate în două privințe: în România nu se folosesc indicatori de competitivitate, ceea ce este absurd, și dacă folosim indicatori pentru combustibilii fosili și poluanți, de ce nu folosim (noi Uniunea Europeană) și indicatori pentru regenerabile.

“Dacă vorbim de prețul energiei minus costul poluării, ar trebui să vorbim și de costul energiei regenerabile fără costul de susținere a ei. Așa consider că ar fi politicaly corect. Pentru că altfel indicatorii de care am vorbit la început devin statistică manipulată” spune domnia sa.

Unul din indicatorii pe care i-aș implementa industriei energetice românești este factorul de capacitate care reperezintă raportul producției reale petru, hai să zicem un an, pe puterea maximă posibilă pentru acel an. Să zicem ca ar fi echivalentul unui randament. Se poate calcula pentru o instalație sau pentru o industrie întreagă.

Să vedem care este factorul de capacitate al tuturor capacităților de producție industriei energetice românești pentru anul trecut: s-au produs 56,57 TW pe care îi impărțim la {capacitatea totală 20.227 MW x 365 zile x 24 ore} = 24,5%

Vă propun să calculăm factorul de capacitate pentru fiecare tip de combustibil folosit:

ProducțieCărbuneGazHidroNuclearEolianFotoBiomasă
producție 2020TW56.589.8310.4015.7111.747.041.370.49
capacități ANREMW20227.354787.203205.986643.091413.003012.911391.19106.90
factor de capacitate%24.5017.9928.4120.7272.7920.468.6440.17

Să facem o analiză pentru fiecare tip de producție:

Cărbunele are factorul de capacitate 17,99%. Cunoaștem că aici ANRE are cele mai mari falsuri: raportează mult mai multe capacități în stare de funcționare față de situația reală. Mai știm: cei doi mari producători au mari probleme cu existența, CEH este în insolvență și CEO poate oricând intra datorită datoriilor. Nici Veolia Iași sau CET Govora nu se simt prea bine. Restul nu contează deoarece au capacități minuscule.

Gazul a mers mult mai bine, având factorul de capacitate 28,41%. Avem 45 de producători de energie electrică din gaz. Majoritatea sunt CET-uri, adică produc și energie termică cu destinație industrie sau încălzirea locuințelor (39).

Prima problemă: spark spread, coeficientul de randament al capacităților pe gaz, așa cum este el definit și folosit în UE trebuie îmbunătățit cu componenta dată de energia termică. Acest lucru îl lăsăm în seama oamenilor de știință.

A doua problemă: de ce este așa de mic coeficientul de capacitate pentru gaz? Bănuiesc că și aici ANRE are câteva raportări false. Generarea de energie electrică prin cogenerare este dependentă de comanda de energie termică pe care CET-ul trebuie să o disipe în SACET (sistemul de alimentare centralizată cu energie termică). Tehnologiile existente în România sunt destul de vechi: dacă nu este cerere de energie termică, CET-ul nu are unde să disipe energia termică și instalația funcționează cu un randament mic sau nu poate funcționa. Mai adaugăm și faptul de randamentele cazanelor și turbinelor pe electric existente în România sunt destul de mici. Singurele instalatii în ciclu combinat existente cu randamente mai mari sunt la OMV Petrom – Brazi și Elcen – CET Vest. Probabil că dacă toate CET-urile ar avea astfel de instalații factorul de capacitate ar trece de 50%.

Nuclearul a avut cel mai mare factor de capacitate. Funcționează în bandă cu întreruperi pentru revizii și reparații. Au fost ani când Nuclearelectrica a raportat un factor de capacitate de aproape 92%. Anul trecut un reactor a fost oprit câteva săptămâni pentru revizie, deci acesta este motivul celor 73%.

Aceasta este energia securitară. I-am calculat factorul de capacitate: 29,77%.

Să vedem cum stau lucrurile pe regenerabile.

Hidro are 20.72% factor de capacitate. Este normal: să nu uităm că anul trecut până în luna mai a fost secetă, că lacurile Hidroelectrica sunt nedecolmatate de 30 de ani, că instalațiile sunt neretehnologizate și daca au fost, au fost cu scandal (de aici vine sintagma “baieții deștepți din energie”). Este destul de puțin știind că cea mai mare hidrocentrală din lume Tree Gerhes din China are 45% și hidrocentrala de pe Barajul Hoover din SUA are 23%.

Eolianul are 20,46 factorul de capacitate. Știm că este intermitentă și variabilă puterea vantului și turbinele nu produc nimic când condițiile atmosferice sunt nefavorabile și temperaturile extrem de joase. Teoria spune că pentru eolian limita admisă este 20% dar nu poate trece de 40%. Știm că România nu are o poziție favorizantă circulației vântului precum au țările riverane Mării Baltice și Oceanului Atlantic, adică țările ce promoveaza asidu energia eoliana în UE.

Fotovoltaicul are cel mai mic factor de capacitate: 8,64%. Normal, suntem pe paralela 45! Soarele nu are aceeași putere ca în țările sudice UE iar iarna un timp limitat de strălucire. (nu discutăm de țările dintre tropice)

Capacitățile de producție de energie regenerabilă au factorul de capacitate de 19,33%.

Să recapitulăm:

securitarăregenerabilă
productie 202031.9724.61
capacități ANRE9,406.1811,154.08
factor de capacitate (%)29.7719.33

Știind că energia securitară este penalizată pentru poluare (necesitatea de a cumpăra certificate CO2 pentru cărbune și gaze) și că nu este admisă în proiectele de dezvoltare pentru care UE alocă bani, dar are un “randament” mai mare ne întrebăm de ce suntem obligați sa subvenționăm o energie necompetitivă din punctul de vedere al potențialului slab de generare de energie electrică.

Privitor la poluare: știm cât poluează energia securitară dar nu s-a facut niciodată un bilanț de mediu sau un bilanț energetic al capacitatilor regenerabile, adică nu știm câtă energie se consumă pentru extracția materialului necasar panourilor fotovoltaice sau a unui generator eolian, cunoscând că întră foarte multe metale extrem de rare care cer un efort energetic imens și pentru care extracția și prelucrarea sunt foarte poluante.

Mai adaugăm că peste 80% din metalele și pământurile rare ce intră în componența acestora sunt monopolizate  de China, că cea mai mare parte din componentele instalațiilor regenerabile sunt importate din China și ne întrebăm: De ce cetățenii Uniunii Europene trebuie să contribuie (direct sau indirect prin taxe, impozite și subvenții) la dezvoltarea economiei chineze prin adoptarea generării de energie electrică din solar și eolian? Să reamintim că în acest moment nu avem informații și indicatori din China privind mediul, că acest competitor mondial al Uniunii Europene și Statelor Unite nu este semnatar al convenției de mediu de la Paris și că Partidul Comunist conduce cu o mână de fier această țară unde drepturile omului nu sunt respectate.

Distribuie acest articol

33 COMENTARII

  1. In contul energiei regenerabile ar trebui socotita si energia consumata pt tinerea in stand by a sistemelor care trebuiesc rapid bransate cind pica soarele si vintul, precum si investitiile aferente acestora. Pt fiecare kw putere instalata in regenerabile, e necesara instalarea unei centrale secularizate.

    P.S Nu pricep de ce se continua sa se prezinte productia in TW si nu in TWh?

  2. Deși „cifrele vorbește” ar fi totuși un amendament: energia solară mi se pare în mai mare măsură „securitară” decât cea eoliană. Cifrele nu iau în considerare că energia solară e „by design” proiectată să fie produsă doar ziua, ceea ce în general e bine, pentru că ziua consumul e în general mai mare. Cu generalizarea aparatelor de AC consumul pe timp de vară tinde să fie la fel de mare ca și cel de pe timp de iarnă. Deci cumva are marele avantaj de a fi previzibilă ( doamna Romica Jurcă ne spune cu câteva zile înainte chiar cum o să fie vremea, și deci producția). Singura problemă e raportul între prețul echipamentelor și producția acestora. Deocamdată e destul de ridicat, dacă ar mai scădea ( și nu mă refer la dumping-ul chinezesc ci la progrese tehnologice și la randament) ar fi destul de ok, mai ales că s-ar putea folosi în „tandem” cu energia hidro – umpli lacurile ziua și muți producția „economisită” seara și noaptea. Pe când energia eoliană, cel puțin la noi…. este complet imprevizibilă și cu variații enorme. Mărturisesc că am urmărit cam de vreo săptămână site-ul SEN prin „sondaj” și am remarcat că în perioada „valului de frig” de săptămâna trecută producția eoliană ajunsese pe la 1600MW instantaneu, câteva nopți, iar acum stă la 200-300 MW de câteva zile, tocmai când am dat de necaz cu Mintia…

    • Nemtii sunt mari ecologi, mai ales cind sunt sponzorizati. F multi nemti au case in Spania, chiar vorbeam cu unii si observasem ca nu prea au nimic solar instalat. In schimb au instalat in Bayern, unde e soare doar cind iese Greta pe sticla. Unu povestea ca nu-si pune in Spania pt ca i le fura.
      Cam asta sunt solarele 3 luni pe an cite 5-6 ore pe zi.

      • ei, nu e nici chiar așa ( dar nici departe nu sunteți) : azi pe SEN au arătat cam toată ziua ( cât a fost lumină) 2-300 MW. Și e iarnă. Faptul că produc ziua, când e soare e un avantaj bunicel. Problema e că tehnologia fotovoltaică ( nu cea cu butoiul) e scumpă, în așa fel încât nu știu în câți ani o amortizezi fără subvenții. Altfel, văd că sunt pe la 1000 de lei în comerț panouri de 300W, par soluția ideaiă pentru zone izolate, cu 600 de W ai putea să pui în funcțiune și o pompă de hidrofor sau chiar de udat florile… ( numai să nu se fure :) ) Unele soluții „eco” sunt ok, doar că propaganda deșănțată care li se face e mai degrabă în defavoarea lor, pentru că ajungi să nu mai poți separa realitatea de fantezie… La 0.7 lei KWh cât se vinde la consumatorul final, îi scoți în 3-4 ani de zile dacă nu se strică nimic ( și dacă nu am calculat greșit ).

        • ati omis in calculul de 0,7 lei KWh racordarea la energie electrica a gospodariilor izolate, care face pretul acesta sa explodeze (chiar daca amortizam in 20 ani), iar „electrificarea generala” imposibila (iar la pretul panourilor fotovoltaice se adauga bateriile si invertorul)
          Cat despre pretul regenerabilelor, a ajuns mai rentabil (fara subventii) decat gazul natural. Carbunele, nuclearul sunt mai mult decat dublu in costuri pe KWh produs

          • Asta e genul de calcul „estimativ” ingineresc. Rezultatul e de acelaşi ordin de mărime, deci merită detaliat ( dacă dădea de zece ori mai mult nu merita) . Eu mă uitam cu seriozitate la panouri pentru că la cum merge SEN mă gândesc să fiu pregătit pentru unele „pauze” mai mărişoare :) Însă ceea ce e important e să le tratăm aşa cum sunt, fără propagandă şi fără parti-pris. Aşa cum au făcut şi bunicii noştri când au făcut hidrocentrale: ăsta e potenţialul, ăsta e costul, hai să o facem. Momentan politicienii au o abordare de genul „să le facem, oricum vor găsi inginerii soluţii”. Da, uneori găsesc, alteori… :)

            • hidrocentralele sunt justificate atunci cand rezolva inca o problema majora – inundatii (Three Gorges), regularizarea traficului (Portile de Fier 1 cu Dunarea la Cazane), seceta – bazin de acumulare pentru irigatii (Hoover), etc.
              In plus pretul de productie al energiei este foarte mic si este produc nepoluant.
              Pretul de productie al electricitatii e foarte important: fotovoltaicele si eolienele sunt la paritate cu gazul (5 centi/KWh si sub) iar daca se adauga baterii/solutii de stocare pretul creste cu 20% pentru o crestere de coeficient semnificativa, si dispare necesitatea unor surse „securitare” (carbune, gaz) care sunt insa mai scumpe, mai poluante, finite (se bazeaza pe importuri si subventii, intervin greve, sabotaje, santaje etc).
              Pentru gospodariile izolate fotovoltaicele/eolienele sunt de departe solutia cea mai economica

    • Cind eram copil aveam un butoi in care adunam apa de ploaie, vopsit in negru, il lasam la soare si aveam apa calda, chiar fierbinte.
      Mai tirziu existau tevi puse pe acoperis unde circula apa si aveam din nou cu ce sa ne spalam si cu se sa spele vasele. Unde mai pui c evile pus protejeau si tavanul de razele soarelui si deci era ceva mai rcoare in casa, si functiona chiar si in noptile toride cind nu era soare.

      Dar atunci eram prosti, acum suntem dastepti, cumparam panouri din China, vin specialistii cu macarale sa le instaleze, trag fire si cupleaza totul la computer, cu jde senzori si ceasuri de control… ca ajungi cu banii astia sa-ti mai cumperi o casa.
      P.S Berea si vinu era tinut la rece in fintina!

      • am avut butoi, de prin anii ’80 :) După ce a apărut Divertis cu o celebră scenetă despre „târlo-turism” (chipurile făceau turism la târlă) l-am botezat și noi târlo-duș. A funcționat până spre 2000 :). Dar centralele electrice folosesc celule fotovoltaice, e alt principiu. Aici contează doar costul și câtă electricitate produce unitatea respectivă. În principiu sunt sensibile la lumină, nu la căldură, deci funcționează și iarna. Nu sunt o soluție proastă deloc dacă raportul cost/producție iese bine, și tocmai de aia le cumpără din China, pentru că prețul e destul de ridicat. Dacă le iei la preț de dumping…

        • @Mihai Badici
          Secretul pretului chinezesc la panouri fotovoltaice nu este dumpingul (asa cum se spune) ci scalarea productiei in masa – la nivel de Gigawatt. Urmand aceasi strattegie, studiile institutelor de cercetare din Germania, arata ca europenii ar putea reduce costurile de productie pana undeva intre 20 si 25 eurocenti /Wp, ceea ce ar insemna competitivitate la pret cu marii producatori chinezi. Evident, investitiile necesare sunt imense (de oridinul miliardelor) iar eforturile Comisiei Europene in acest sens (la nivel politic /legislativ /etc) ar putea avea un impact pozitiv asupra deciziilor investitorilor in acest domeniu.

          https://www.ise.fraunhofer.de/en/press-media/news/2019/study-european-solar-industry-could-be-ready-for-a-comeback.html

          https://www.ise.fraunhofer.de/content/dam/ise/de/documents/publications/studies/ISE-Sustainable-PV-Manufacturing-in-Europe.pdf

          https://www.vdma.org/documents/105945/39287166/abstract_pv_studie_de_1566547161918.pdf/71d4d331-9d0e-67d4-721b-6ebc91960803

          • da, povestea cu scalarea producției ar putea ține, doar că nu la chinezi: economia chineză e o economie închisă și dirijată așa că nu poți ști niciodată ce pierderi dintr-o ramură acoperă exporturile masive din alta. Dar să admitem că ar putea fi rentabile, pentru că suntem destul de aproape de zona de rentabilitate. Din punctul meu de vedere celulele fotovoltaice ar necesita o mică/mare schimbare de paradigmă: mi se par pretabile la o soluție cu microproducători individuali ( locuințe personale) interconectați într-un fel de cluster local pe rețeaua de joasă tensiune. Ceea ce implică niște schimbări în management, până acum producția s-a făcut exclusiv în „mega-centrale” interconectate prin liniile de înaltă tensiune. Nu e imposibil, dar fiind diferit e de văzut dacă funcționează. Fiind o arhitectură distribuită e posibil să fie mai rezilientă ( dacă mi se strică doar mie panoul impactul global e limitat) dar deja depășim prea mult cadrul discuției. Noi deocamdată avem 1000 de MW instantaneu de acoperit :)

  3. Din întâmplare, am deschis colecţia ziarului „Scânteia” din ianuarie 1987 şi am găsit următoarele titluri pe paginile 1 ale organului de presă al liderilor comunişti din România:
    1. În spiritul sarcinilor subliniate la şedinţa Comitetului Politic al C.C. al P.C.R. Termocentralelor – cât mai mult cărbune şi numai de bună calitate!
    2. O chemare adresată tuturor cetăţenilor. Reduceţi şi chiar evitaţi consumul energetic în orele de vîrf: 17-23.
    3. În interesul economiei naţionale, o atitudine civică activă pentru economisirea severă a energiei în sectoarele neproductive!
    Întrebare la Radio Erevan: De ce politrucii ecologişti se aseamănă cu cei comunişti?
    Răspuns: Legionare, nu fii trist! Garda merge înainte prin partidul comunist (ecologist).

    • De fapt in acea perioada, indemnul a fost transpus in practica: intre orele 22 – 6 dimineata si apoi in intervalul 9-17, curentul era intrerupt de intreprinderea de distributie atat in locuintele romanilor cat si in caminele stundentesti.Mergeam la buda cu lumanarea in mana ca la Nasterea Domnului, in jurul bisericilor.
      La fel era restrictionat si consumul casnic la gaze , pentru cei care aveau.Pentru cei care nu erau racordati, nu li se aproba cererea de racordare. ANRE nici nu exista, ca sa ai pe cine da vina!
      Pentru nostalgici, un adevar: daca atunci a fost bine, nu ii opreste nimeni sa traiasca voluntar in conditiile (frumoase) de atunci.
      Mult mai greu ne-a fost noua atunci sa traim in conditiile de acum (macar).
      Numa’ bine!

      • Vă mulţumesc.
        O informaţie suplimentară: cu o săptămână înainte de emiterea decretului privind creşterea masivă a preţului la energie electrică şi gaze naturale (1987) s-a menţionat, tot în ziarul „Scânteia”, cu cât anume trebuia să scadă consumul în gospodăriile cetăţenilor: 30%.
        La comentarii nu am posibilitatea să postez fotografiile cu paginile 1 ale ziarul respectiv, dar voi reveni la acest subiect în cadrul analizei privind programul nuclear eşuat.

        • Haideti totusi sa nu creem confuzii, comparand strategiile de dezvoltare PCR cu strategiile economiilor dezvoltate din ultimile decenii. Nivelul tehnologic a evoluat enorm in ultimii 35 de ani (inclusiv in sectorul energetic, consumul poate fi redus prin evolutie tech / cresterea eficientei energetice, nicidecum prin taierea curentului sau concesii la confort). Si evident, tehnologiile evolueaza in continuare, iar investitorii de astazi sunt liderii producatori si exportatorii de maine. Nu in mod intamplator, industria automobilelor reprezinta coloana vertebrala a economiei UE (a se vedea subventiile directe si indirecte din ultimile decenii – automobile diesel, programe rabla, etc). Daca era dupa placul ideologistilor indoctrinati (cu laissez-faire si autoreglarile economiei de la sine, etc) exporturile membrilor UE erau astazi limitate la produse agroalimentare de specialitate, produse lactate, parmesan, biscuiti, patiserie, ciocolata, vinuri, sampanii fine si ceva moda italiana si parizeana (si cam atat). Putem adauga si ceva mobila de marca Hermes, iachturi de lux Perini Navi si jeturi private pentru noii miliardari din China (dar cred ca si alea au fost initial subventionate – asa cum arata penalizarea companiei Airbus la WTO).

          P.S. daca tot sunteti pasionat de istorie, va propun si alte subiecte de cercetare, e.g interventionismul statelor dezvoltate (SUA, Japonia, vestul UE) in economia ultimilor 8-9 decenii, incepand cu redistribuirea resurselor prin intermediul bugetului statului, parghiile fiscale si bugetare de-a lungul ciclurilor economice, subventionarea ramurilor economiei (de la sectorul agroalimentar, sectorul energetic, pana la subventionarea cercetarii si a productiei de tehnologii avansate). Cele doua ideologii extreme s-au dovedit a fii ineficiente, laissez-faireul secolului 18 a colapsat la inceputul anilor 1930 (propbabil ca ar fi colapsat chiar mai devreme daca excludem finantarea masinariei primului razboi mondial) , iar modelul economiei planificate (aparut in unele state ale secolului 19) a colapsat spre finele anilor 1980, asa cum bine se stie. Cele doua extreme ideologice lupta si astazi (in mod retoric;), asa cum arata evolutia ultimilor decenii insa, modelul potrivit pare a fi undeva la mijloc. In urma crizei financiare din 2008, modalitatile si dimensiunile interventiei statale sunt in proces de reconstructie si regandire. Se contureaza trendul reducerii inteventiei in scopul protectiei sociale in favoarea sustinerii mediului de afaceri /angajatorului (cresterea productivitatii, relaxare fiscala, subventionarea anumitor ramuri si a sustenabilitatii, crearea /asigurarea locurilor de munca, etc).

          • comparand strategiile de dezvoltare PCR cu strategiile economiilor dezvoltate din ultimile decenii. Nivelul tehnologic a evoluat enorm
            Iata o logica cereasca, nu se pot compara strategiile deoarece nivelul tehnologic a evoluat enorm.. giga, din putul gindirii, vezi daca nu dai linkuri, te bilbii..

            • Mda, de la argumente smechresti de cartier (gen „morisca” de vant este o inventie a evului mediu, sau comparatia panourilor fotovoltaice cu butoiul cu apa calda de la soare de pe vremea lui Ceausescu) ati ajuns la atacuri la persoana prin scoaterea frazelor din context. Asta e…

  4. Domnule freelancer, TWh energie TW putere.
    Nu e prima oara cand le confundati si incurcati notiuni elementare de fizica.
    Puteati sa transformati tot in MW sau in TW nu trebuie sa le amestecati.
    In plus calculul e prost pt ca 22 TWinstalati×365 zile/an x 24 h/zi = TWh/an. Daca raportam productia anuala in TWh/an la energia maxim anuala care ar fi fost produsa tot in TWh/an, calculul de mai sus, apare o marime fara unitate de masura care este raportul calculat de dvs.

  5. Pai nici pentru ” nuclear” nu s-a facut bilant de mediu! >:)
    Oricum: in unii ani, au trebuit sa-si opreasca un reactor din cauza secetei: Dunarea scazuse si NU mai aveau apa de racire (circuitul secundar). Insa, ca sa nu se prinda lumea, au zis ca-i „revizie” ;)

    • in afara de deseuri, nuclearul are 2 probleme mari (CANDU este destul de sigura):
      – costul energiei produse este mare, deci face economia neperformanta/necompetitiva
      – transportul energiei pe distante mari se face cu pierderi (spre deosebire de producatori regionali mai mici dar mai aproape de consumator)
      Regenerabile + baterii intr-o retea distributiva (opusul celei centralizate), hidrogen cu tranzitie prin gaz natural este calea pe care UE, UK si alte tari a inceput-o insa bineinteles este combatuta vehement de producatorii de combustibili fosili

    • da, exact, vorbim de UN AN, din 25 de funcitonare iar comentariul dumneavoastra nu are nici un discernamant si/sau mesaj.
      iar nuclear se scrie fara ” „, ca nu e preiorativ (adica, „la misto”)

  6. Cateva remarci:
    1. In acest moment, regenerabilele produc scump si nu rezista pe piata fara subventii. Este nevoie de avans tehnologic care sa reduca preturile, pt. a le face competitive.
    2. Se forteaza implementarea lor in zone in care numarul de ore cu soare/vant este redus, deci energia produsa si vanduta nu permite recuperarea investitiei in timp util. E cazul tarii noastre, cu exceptia unor zone limitate.
    3. Datorita caracterului aleator al surselor regenerabile, centralele eoliene/solare aau nevoie de rezerva in grupuri clasice sau de acumulare. Deci costuri suplimentare.
    4. Prioritatea intrarii pe piata a regenerabilelor plus subventionarea lor a dus la functionarea grupurilor clasice in regimuri neeconomice (pornit-oprit), cu costuri mari. In plus, energia produsa de aceste grupuri s-a redus, centralele clasice neavand bani nici macar pt. reparatiile anuale.
    5. In aceste conditii, falimentarea grupurilor bazate pe surse clasice (fara investitii in alte grupuri performante) va induce probleme serioase in securitatea sistemului energetic.
    6. Inca nu s-a studiat influenta regenerabilelor (care ocupa suprafete imense) asupra microclimatului zonal.

  7. pentru cei care se basica ca nu folosesc MWh – TWh:
    1 Transelectrica da datele de productie in MW – certatii pe ei! (se refera la o energie consumata intr-un interval de timp)
    2 putere = energie / timp .., asta e definitia … intotdeauna cand ma refer la putere mentionez si timpul in care a fost consumata (ca si la Transelectrica)
    3 dati-mi va rog unde gasesc alta informatie privitoare la aceasta unitate de masura!

    nu vreau sa deranjez pe nimeni dar ingineria pe care am invatat-o acum multi ani imi spune ca asa cum am scris e ok!

    • Haideti sa lamurim odata lucrurile:
      1. Productia, consumul si soldul SEN sunt date de Transelectrica in marimi INSTANTANEE, adica la momentul ZZ.HH.MM.SS puterea produsa a fost de xx MW, consumul de yy MW si soldul yy-xx MW, apoi la momentul urmator, ZZ.HH.MM.SS+10 (aprox) puterea a fost alta (dar tot in MW) consumul altul (tot in MW). In plus, din aceste informatii NU veti reusi sa aflati energia produsa sau cea consumata decat cu foarte mare aproximatie, intrucat veti considera ca intre masuratori puterea a ramas constanta (ceea ce nu este adevarat).
      2. Da, este adevarat: [W]=[Wh]/[h]; asa si verificam, printr-a opta, daca am utilizat corect marimile fizice, inclusiv in ceea ce priveste ordinele de marime (de exemplu: cata energie, masurata in MWh, a produs in 10 minute un generator constant de 0,03TW ?). DAR nu exista marimea MW/h, din simplul motiv ca nu are nici un corespondent in realitate. Daca aveti un generator care produce constant, timp de o ora, o putere activa de 1MW, atunci energia produsa va fi 1MWh. Daca produce numai jumatate de ora, aveti 0,5MWh. Daca masurati puterea la bornele generatorului si obtineti 1MW, ce inseamna ca impartiti 1MW la o ora (asa cum scrieti „MW/h”) ? Nimic din punct de vedere fizic. Pina la urma 1W=1J/1s !! Ce rezulta din W/h ?? 1J/3600 [s*s] ???
      3. informatii privind unitatile de masura ale energiei si ale puterii gasiti in orice manual de electricitate; distinctia dintre W si Wh o gasiti si aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Watt

      Ingineria pe care am invatat-o eu imi da certitudinea ca puterea se masoara in W, energie in Wh iar W/h este o aberatie. Nu am speranta ca ma veti publica, fiind cunoscut faptul ca unii nu suporta critica, dar am certitudinea ca ne facem (iarasi) de ras, daca se intimpla ca un specialist in energie din alta tara ar citi o elemente de strategie energetica in care energia este exprimata in TW si puterea in MW/h. Si asta intr-un site cu mari pretentii intelectualiste. Ca si in alte dati, am sentimentul ca am pierdut timpul. Dar parca imi pare rau sa tot rada lumea de noi. Nu ca nu ar avea dreptate.

      • Au mai incercat si altii, da nici o sansa… cindva am incercat sa vobesc de cai putere si benzina… fara succes.
        Am impresia ca simplifica fractia wh pe an sau luna!

        • Daca doriti, ne-am putea vedea la o cafea, dupa vaccinare. Mai sunt inca foarte multe lucruri de spus, intrucat din prelucrarea datelor primare pot rezulta multe informatii utile (cum ar fi chiar derivata (!) in timp a puterii). Imi permit sa va sugerez sa abordati si altfel anumite probleme de strategie, anume printr-o raportare adecvata la riscurile asumabile. Spre exemplu, ati putea adapta tema „spiralei mortii”. Daca imi aduc aminte bine, aceasta sintagma a fost (cel mai des) utilizata in cateva lucrari din America de Sud privitoare la viitorul distributiei energiei electrice. Imi pare rau ca nu pot detalia, intrucat sunt in mare graba, pe picior de plecare. De altfel, nici nu imi pare ca aici ar fi locul pentru astfel de detalii.

            • Va multumesc pentru raspuns. O sa va propun o intalnire imediat dupa rapel. Din pacate, nu stiu cand va fi acest moment, nici macar cu aproximatie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, Marire si decadere cartografiaza istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondata aspiratia omenirii pentru putere si este urmarita evolutia impulsului imperial de la directa agresiune militara a imperiilor antice la subtila, dar ampla influenta culturala a superputerilor de azi.

Paul Strathern este autorul a numeroase lucrari de stiinta, istorie, filosofie si literatura, inclusiv al colectiilor Philosophers in 90 Minutes si The Big Idea: Scientists Who Changed the World.

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Societățile și conectorii

Este evident că populația multor țări a devenit din ce în ce mai fragmentată, inclusiv din punct de vedere politic, social și...

Aterizarea forţată a unui avion de pasageri Il-18 în Cipru şi fenomenul globalizării (24 februarie 1962)

Când se mai întâmplă să citesc studii privind globalizarea şi despre zgomotoşii critici ai acestui fenomen, gândul îmi zboară către un incident...

Lumea, America, Waze și BigTech

Nu doar comportamentul agresiv și arogant al oligopolurilor digitale, impactul lor politic și social ci și atmosfera generală din interiorul acestora marcată...

Suveranitatea economică: între sloganuri și realități

În discursurile unor politicieni și în scrierile unor jurnaliști și economiști români, este prezent adesea sloganul suveranității economice. Concepția economică exprimată de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.