marți, ianuarie 26, 2021

Este momentul ca Hidroelectrica să anuleze contractele directe din energie

Piaţa energiei electrice din România se confruntă cu un fenomen care ștrangulează competiţia şi care întârzie realizarea unor investiţii din ce în ce mai necesare în sectorul energetic. Din 2004 se află în vigoare o serie de contracte directe între Hidroelectrica şi 15 companii prin care peste 60% din producţie este vândută cu mult sub preţul pieţei. Chiar dacă de la Bruxelles s-au semnalat nemulţumiri concrete în legătură cu această situaţie, deloc în acord cu reglementările UE, conducerea companiei Hidroelectrica a prelungit contractele până în 2018.

Contractele cu „băieţii deştepţi” din energie sunt din nou subiect de actualitate datorită secetei prin care România trece de câteva săptămâni şi care a afectat producţia de energie hidro. Hidroelectrica a fost nevoită să invoce clauza de forţă majoră şi să reducă cu minimum 30% cantitatea de energie transmisă către companiile cu care are contracte directe. Acest lucru a determinat mai mulţi furnizori care primeau energie de la Hidroelectrica să nu-şi mai onoreze contractele cu proprii clienţii sau să crească simţitor preţurile pentru o perioadă de câteva luni.

Cea mai mare dezvăluire privind conţinutul contractelor directe dintre unele companii şi Hidroelectrica a fost făcută de Fondului Proprietatea în luna iulie. S-a putut observa că numai Alpiq şi Energy Holding au contractat 30% din producţia Hidroelectrica. Acestora li se adaugă energia consumată de Alro Slatina, aproximativ 14% din totalul produs de compania de stat.

Hidroelectrica a avut un profit de 68 milioane de euro în 2010. Numai Alpiq, prin cele două companii prezente în România, a făcut un profit aproape cât jumătate din cel al Hidroelectrica, vânzând cu un adaos considerabil energia hidro pe care o cumpără direct de la compania de stat. Un calcul simplu ne arată că Hidroelectrica, prin faptul că nu a vândut energia pe care o produce la preţul pieţei, a pierdut aproximativ 200 milioane de euro în 2010.

Conform „Quarterly Report on European Electricity Markets”, preţul energiei pe piaţa din România era în luna martie de 46 euro/MWh. Preţul pe care Alpiq şi Energy Holding îl plătesc la Hidroelectrica prin contractele directe este de aproximativ 27 euro/MWh.

Suntem deci în faţa unui caz în care o companie de stat care refuză practic realizarea unor profituri cu cel puţin 200 de milioane de euro mai mari.

Comisia Europeană suspectează autorităţile române că au folosit Hidroelectrica pe post de instrument de acordare de ajutoare de stat către compania Arcelor Mittal în 2009. Atunci, după ce a expirat un contract direct încheiat tot în 2004, Hidroelectrica a vândut pe bursa OPCOM, aproape cu dedicaţie pentru Arcelor Mittal, energia rămasă astfel necontractată.  Arcelor Mittal a depus cererea si preţul pe care era dispus să îl plătească, iar aproape imediat Hidroelectrica a răspuns cu o ofertă. Nu a contat absolut deloc faptul că preţul era cu aproape 30% sub preţurile practicate pe piaţă. Schema s-a repetat şi în 2010.

Contractele directe din energie sunt din nou în actualitate pe fondul întâlnirilor avute de autorităţile române cu reprezentanţii FMI. Discursul creditorilor are acum un ton imperativ datorită nerespectării în totalitate a calendarului iniţial asumat de guvern în scrisoarea de intenţie transmisă către FMI în luna iunie. Reprezentanţii FMI au impulsionat autorităţile de la Bucureşti, iar persoane participante la discuţii au semnalat referirea acestora şi la contractele directe din energie.Pe lângă alte angajamente asumate, autorităţile vor trebui să vândă pachete minoritare de acţiuni ale unor companii de stat, printre care şi Hidroelectrica, şi să le schimbe managementul actual cu un management privat.

De ce este necesar ca aceste contracte directe să fie reziliate acum şi să nu se aştepte până în 2018?

Explozia de investiţii în energia eoliană a adus în discuţie necesitatea unei soluţii prin care să se poată acoperi dezechilibrele create în sistemul energetic de perioadele când eolienele nu produc. Astăzi, când nu sunt în funcţiune decât 500 MW, Hidroelectrica poate face faţă necesităţii de reglaj. Aceste eforturi reprezintă totuşi nişte costuri pentru compania de stat. Peste 10 ani însă, când capacitatea instalată se estimează că va fi de 5000 MW, va fi nevoie de o altă soluţie. Există deja un proiect de dezvoltare a unei  hidrocentrale de 1000 MW instalaţi care să producă energie în perioadele în care eolienele au un randament scăzut şi nu numai. Proiectul va fi amplasat în zona Tarniţa-Lapusteşti şi va costa 1,164 miliarde de euro. Statul va participa cu 51% din investiţie, urmând ca cealaltă cotă să fie acoperită prin investiţii private. Însă Hidroelectrica nu va putea susţine o astfel de investiţie dacă va continua să vândă energia produsă sub preţul pieţei.

Este un motiv cât se poate de serios pentru ca guvernul să se gândească la o reziliere a tuturor contractelor directe şi să lase energia produsă de Hidroelectrica să fie comercializată pe bursă la un preţ corect stabilit de piaţă. Banii obţinuţi în plus pot merge, spre exemplu, în susţinerea investiţiei de la Tarniţa-Lapusteşti.

Presiunile FMI sunt mai puternice ca niciodată şi este cât se poate de posibil să vedem că toate contractele directe cu Hidroelectrica vor fi anulate înainte de 2014, aşa cum trebuia de fapt să se întâmple înainte ca termenul să fie prelungit cu încă 4 ani. Aceasta ar fi o hotărâre cel puţin chibzuită din partea guvernului, care ar demonstra că înţelege să îşi asume responsabilităţile acordului cu FMI, UE şi Banca Mondială.

Aparut pe Europuls

__________________________________________________

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Ca Alro Slatina sau Arcelor Mittal cumpara cu 30% mai ieftin inteleg, sunt producatori si cumpara mult in folosul propriei productii, dar smecherii care cumpara ca sa revanda asta e greu de inteles, cum de li se permite.

    Cred ca nu e vointa sa se stavileasca genul asta de furt.

    • Tot distorsionarea pieţei (panaceul universal…) sunt şi cumpărările astea de energie cu 30% mai ieftin de către Alro Slatina şi Mittal, domnule Jaco.

      • Efectele acelei distorsiuni de care vorbesti se atenueaza prin incasarile de la industiile orizontale pe care le dezvolta cei doi mamuti. Iar la export, un pic de dumping nu strica, asta asa pentru gimnastica bursei.

        La intermediari e problema, care sunt firme de apartament si practic nu produc nimic decat pierderi la venitul statului in favoarea catorva smecheri.

    • Geo,

      nu fi naiv. Doar daca esti in post de executie atunci gasesti si aplici solutia.

      Pana atunci, tot ce putem face e sa punem presiune pe bietii politruci si sa-i obligam, daca vor sa fie alesi, sa sara si ei la cap cu o promisiune.

      Si bine ar fi sa apara tot mai multe voci ca ale lui Adrian.

  2. Pe de alta parte impresia mea este ca cei cu eolienele devin noii baieti destepti pe piata enerigiei. Dupa ce ca primesc subventii generoase (doua certificate verzi pe megawatt produs), nu raspund cu nimic pentru dezechilibrele pe care le produc in sistem. Transelectrica si Hidroelectrica trebuie sa faca investitii masive pentru a tine sistemul in echilibru. Solutia corecta ar fi ca cei care fac eoliene sa fie obligati sa livreze energie in mod constant in sistem, ceea ce i-ar obliga sa investeasca si sa opereze pe langa in turbinele eoliene si centrale conventionale sau hidro ca sa poata garanta livrarea constanta de energie.

    • Daca fac toate cele cerute de tine, de ce sa mai vina in Romania? De ce sa nu se duca intr-o tara civilizata? Le place sa se certe cu tiganii cu furci de la Cogealac sau e tara in care poti sa faci ce vrei?

  3. „De ce este necesar ca aceste contracte directe să fie reziliate acum şi să nu se aştepte până în 2018?

    Explozia de investiţii în energia eoliană a adus în discuţie necesitatea unei soluţii prin care să se poată acoperi dezechilibrele create în sistemul energetic de perioadele când eolienele nu produc. Astăzi, când nu sunt în funcţiune decât 500 MW, Hidroelectrica poate face faţă necesităţii de reglaj. Aceste eforturi reprezintă totuşi nişte costuri pentru compania de stat.”

    Ce motiv mai este si asta?

    Daca tot va jucati de-a piata de energie si tranzactionati pe bursa, de ce TREBUIE sa participe Hidroelectrica la serviciile de sistem? Poate nu-i intereseaza si este economic mai avantajos sa functioneze in banda decat sa faca reglaj secundar, tertiar …

    Daca e piata de energie, operatorul de sistem o sa plateasca un pret avantajos si o sa atraga producatori interesati sa ofere aceste servicii, sau gaseste alte solutii sa-si asigure echilibrarea sistemului. Sunt o gramada de tari care nu au luxul hidro si se descurca cu reglajul din grupuri diferite de hidro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Avatar
Adrian Popescu
Specialist pe probleme energetice la Green Environment Institute si colaborator Europuls

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Occidentul și Sfânta Imbecilitate

Nu sunt un expert nici în economie și nici în politică, dar unul din lucrurile pe care cred că le înțeleg din...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Despre ceea ce este firesc și necesar. Cazul Sorin Lavric

Într-o însemnare din ultimul său jurnal publicat (2001-2002), Monica Lovinescu observa una dintre trăsăturile definitorii ale presei autohtone: Ziua și știrea. Nimic...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.