vineri, octombrie 15, 2021

Ești tânăr și cauți să te specializezi în turism…

E sfârșit de august, lumea e încă în concedii, însă în curând viitorul țării, adică tineretul, se întoarce la studii. Dacă până acum am vorbit despre turismul mioritic din alte pespective, m-am gândit că o analiză a studiilor de turism oferite în România ar putea fi interesantă.

Țin să precizez că m-am axat doar pe programe de turism teoretice, oferite de universități sau facultăți, deoarece programele/modulele practice nu prea (mai) există. În special în învățământul preuniversitar – cine mai vrea să învețe la profesională să fie chelner, recepționer, agent de turism? Mai bine să faci două facultăți și un masterat și apoi să ajungi chelner, după 5-6 ani, fără experință practică și cu o gramadă de bani cheltuiți pe studii. Iar la nivel universitar, programele de studii nu combină din păcate partea teoretică cu un an/semestru de practică.

Revenind la oferta de studii, la prima vedere situația pare roză. Am numărat nu mai puțin de 35 de programe de turism, răspândite în toată țara: de la Sighetu Marmației la București, de la Arad la Galați. Însă doar când începem să le analizăm individual putem înțelege ce potențial au studiile de turism din România.

Nu am descoperit nicio facultate de turism în țară, dedicată exclusiv studiilor de turism, cu diverse programe de licență. La ASE există Facultatea de Business și Turism (cu o singura specializare), la Oradea avem o Facultate de Geografie, Turism și Sport, tot cu o singura specializare în turism. Iar la Brașov avem o Facultate de Alimentație și Turism cu două specializări în turism.

Dacă privim de la nivelul cel mai înalt al economiei turistice din România, vom vedea că mare parte din oferta educațională în turism nu este armonizată cu ceea ce se cere la noi în această industrie. Sau cu ceea ce vrem să dezvoltăm ca și țară.

Noi avem probleme mari, foarte mari cu marketingul turistic, în special la nivel de țară, ca destinație internațională. Nu există nici un program de licență dedicat marketingului turistic și nici nu am găsit alte specializări unde sunt oferite cursuri specifice de marketing turistic.

În majoritatea Master planurilor de turism din ultimii 20-30 de ani, România identificase turismul balnear, cel cultural și agroturismul ca fiind principalele liniile de dezvoltare. Și cele mai competitive la nivel internațional – nu mă întrebați de ce, când orașul Praga singur are aproape de 3 ori mai mulți turiști străini decât toată România la un loc (7 mil Praga față de 2.7 România). Sau băile din Hajduszoboszlo atrag 1 milion de turiști anual față de 250.000 la Băile Felix. Oricum, există potențial însă nu prea este unde să înveți despre aceste tipuri de turism. Dacă studii de agroturism am mai găsit (vreo 3-4, unele la pachet cu studii agricole) nicio facultate nu are specializare de turism cultural sau balnear.

Există centre universitare unde găsim 3, 4 sau 5 specializări de turism, de la diferite facultăți sau universități. De exemplu la Cluj, UBB oferă un program de licență la Facultatea de Științe Economice, altul la Facultatea de Business și încă unul la Facultatea de Geografie. Pe lânge acestea, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, prin Facultatea de Horticultură oferă două programe de studii în turism: Inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism și Inginerie şi management în industria turismului. E perfect logic să studiezi turism la Facultatea de Horticultură… însă dilema cea mare este: de ce nu sunt unite atâtea specializări într-o Facultate de Turism? Ar însemna o mai bună gestionare a resurselor, o creștere a nivelului educațional (având atâția profesori de specialitate la un loc) și o armonizate și dezvoltare a specializările.

Struțo-cămila de la Facultatea de Horticultură nu e singulară: Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara are un program de licență în turism. La Constanța, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole are în ofertă licență în Geografia Turismului. Iar la Târgu Mureș, Universitatea de Medicină are și ea o specializare de turism.

În general studiile de turism sunt oferite de facultăți de științe economice, 15 din cele 35 de programe având profilul Economia comerțului, turismului și serviciilor. Ceea ce e bine pentru că studenții învață despre servicii în general și diferența acestora față de produse. Ceea ce mă irită însă este faptul că Geografia Turismului, ca specializare, este pe locul doi ca ofertă educațională (9 din 35).

N-am nimic împotriva geografiei, din contră, însă dacă disecați componența cursurilor la această specializare, veți vedea că este dedicată studiului geografiei. Practic economia turismului are vreo două, trei cursuri în cei 3-4 ani de studii. Pentru mine specializarea Geografia Turismului este o reclamă falsă, sună bine, atrage studenți, dar nu te pregătește pentru a lucra în turism.

Însă lăsând oferta de studii turistice la o parte, ar fi interesant de cercetat de ce tinerii se înscriu la aceste specializări și ce așteptări au la absolvire. Noi, ca popor, n-avem ospitalitatea în sânge (ca profesie, nu pentru evenimentele de familie). Să fie atrași tinerii doar de imaginile de călătorie și de ideea si imaginea trendy a turismului?

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Ma intreb de ce ar face scoala niste tineri. In multe țări din W personalul care lucrează în restaurante este complet neprofesionist, copiii luati de pe strada care nu au habar ca a fi chelner sau bucătar nu inseamna doar sa duci o farfurie la masa sau sa pui cartofi intr-o baie de ulei. Sunt platiti mizerabil, multi lucreaza la negru si nu beneficiază de concediu sau contribuție la pensie. Asta este direcția și în România. Exista si exceptii, restaurante de lux cu chelneri bătrâni, cu bucătari (pardon chefs) adevărați, dar ma tem ca si acestea se vor îmbarca cu arme și bagaje în the gig economy.

    • Ideea de viitor ar fi să plătim noi chelnerii din bacșișuri ”fiindcă au salarii mici”. Din cîte am înțeles acele salarii mici le sînt date de un grup de extratereștri, nu de patron, așa că nu avem ce face, trebuie să suportăm noi din buzunar această anomalie. La rîndul lor, chelnerii pun bacșișurile la borcan și le împart cu bucătarii și ceilalți angajați care au și ei salarii mici, dar patronul nu are ce face și nu le poate da mai mult fiindcă așa au hotărît extratereștrii ăia. Dom’ne, nu te pui cu ei că te taie cu laseru’ și-ți bagă cip în creier! Măgăria asta patentată de americani se extinde tot mai mult și în curînd industria ”ospitalității” va fi plină de angajați milogi care te vînează pentru bacșiș cam cum e prin India.

      • Tara ma tem ca veți găsi pe aici pe Contributors multi apărători ai acestei măgarii. In generozitatea lor ei cred ca numai asa pot fi forțați cei din ospitalitate (un cuvânt care nu reflecta de loc realitatea) sa aibă grija de clienți.

  2. Articolul dvs. este interesant prin prisma timpului petrecut pentru a studia oferta educațională de turism din România 2021 adică Ardeal + București + Mare. Cam aici se rezumă România de azi și ați sintetizat-o excelent, cu sârg și aplecare.
    „E perfect logic să studiezi turism la Facultatea de Horticultură… […] N-am nimic împotriva geografiei, din contră, însă dacă disecați componența cursurilor..” evident rezultatul este fix invers pretenției – ați desființat legitimitatea geografiei în ecuație, deși Geografia și Științele Economice sunt primele și cele mai legitime în cercetarea și predarea turismului. Originea studiilor dvs explică foarte bine conduita dvs brutal de parțială.
    Confundați Turismul ca disciplină de studiu la nivel universitar (sau Turismul ca Sistem) cu … Ospitalitatea stimabile domn! O privire mai atentă asupra sistemulu turistic v-ar fi revelat faptul că acesta este compus din RESURSE – INFRASTRUCTURI – PRODUSE – ACTORI – TURIȘTI, toate pe un binom geografic ORIGINE – DESTINAȚIE, iar procesele și relațiile dintre acestea sunt complexe, de la conștientizare, amenajare, valorizare, beneficii teritoriale, dezvoltare etc. Acestea nu pot fi acoperite nici de Științele Economice și nici de Horticultură, monșer! Vă invit să revizitați opinia dvs extrem de parțială și să reflectați mai adânc înainte să creați vreun trend național prin asemenea gânduri care ajuns direct la tineri. Sectorul ospitalității este doar un element din ecuație, nu reprezintă sectorul turismului, nu se calchează decât 30% una peste cealaltă. „Reclama falsă” poate fi chiar articolul dvs. Cu stimă, MB

  3. Tinerii sunt atrasi de plecatul din tara cu diploma de lucrator in turism. Devin receptioneri sau chelneri in alte tari.

  4. Nu stiu daca lipsa cursurilor universitare de specialitate impiedica turismul din Romania sa peformeze mai bine. Insa la afirmatia „Noi, ca popor, n-avem ospitalitatea în sânge (ca profesie, nu pentru evenimentele de familie).” subscriu. Si spre exemplificare citez ce mi-au spus patronii unei pensiuni din Sambata, cand le-am atras atentia prieteneste ca ar fi fost mai bine sa aiba lapte la micul dejun (dealtfel extrem de saracacios), fiind mai multe familii cu copii: „de unde lapte aici in creierii muntilor” (!?) si ca „daca nu ne convine sa mergem in Austria sa mancam din veceurile austriecilor” :)) Cu siguranta ca sunt si oameni din industria ospitalitatii in Romania care se comporta foarte bine si care chiar vor ca turistul sa se simta bine la ei, am intalnit si din acestia, din pacate sunt o raritate.

  5. Acest articol se doreste o critica pe fata a tot ceea ce inseamna geografia turismului. Exista si una a culturii. In multe tari europene, in o serie de facultati exista asa ceva. Ca unora le sta geografia turismului in gat este alta poveste. Aceasta specializare iti arata care elemente din natura, din cele 5 invelisuri ale Terrei au si valoare turistica si ce tipuri de turism putem dezvolta in timp si spatiu. Capacitatile de suport ale dezvoltarii durabile ale turismului se face prin aportul stiintelor Pamantului.

  6. „E sfârșit de august, lumea e încă în concedii, …”

    Distorsiunile din economia românească fac nesemnificative educația și specializările tinerilor în domeniul turismului, în universități.

    Pentru a înțelege despre ce vorbesc, îndrăznesc să propun autorului să petreacă o săptămână, vara, la un hotel de 3 stele în stațiunea Costinești, să zicem (dar ar putea fi Neptun, sau alta).

    La sfârșitul sejurului, îl aștept cu o nouă analiză, iar dacă chiar se documentează, poate ieși cu ușurință o disertație, iar cu ceva mai mult efort, o lucrare de doctorat. În esență, ar trebui să fie studiată/cuantificată influența gradului de calificare a lucrătorilor în turism asupra ratei de profit a companiilor din domeniu. …Într-un context în care cererea depășește cu mult oferta.

      • Serios?!! Numai in ASE, dar si din alte facultati economice din Iasi,Cluj, Timisoara, Brasov, Sibiu au obtinut doctoratul multe sute de persoane, multe aflate in ministerul dezvoltarii si turismului sau ministerul fondurilor europene,sau prin diferite universitati de stat si private, institute si centre de cercetare, societati de turism, unitati de cultura ! Cum unii le au obtinut este alta poveste!

        • asta asa e … si pe ce baza au fost obtinute ….
          Sunt martorul direct al unei studente la o facultate exclusiva de turism in Malta, 3 ani la zi, intership in Finlanda …. spun sincer: la ce program a avut eu renuntam dupa primul an si aruncam si cu pietre dupa ei. Infernal! Si totul intr-o limba care nu iti este nativa sa fie printre cei mai buni!? Cand am intrebat-o pe cand doctoratul, s-a uitat la mine crucis si mi-a zis ca nici nu se gandeste: este total epuizata! Pentru ce pana la urma? Sa fie pusa pe acelasi nivel cu cei ce-au luat o diploma de la Universitatea SRL din Pascani

  7. Am facut doi ani de Geografia Turismului la Sibiu, la privată, in 96-98. Pe vremea aia se scoteau pe bandă rulantă cîte 200-250 de specialiști pe an. La o țară ca a noastră 300 de speciliști buni, în poziții chee, ar fi destul ca să urnească turismul românesc. Că nu orce propritar de pansiune cu trei camere și care nu declară nimic la taxe trebuie să aive facultate. Ochii trebuiesc scoși ălora din comisiile de acreditări și tuturor profesorilor plini de fumuri de geogra care înființează panaramele astea de specializări ca să primească bugete și să-și umple catedrele cu nepoate (la stat e la fel). Și mai ales, la care din facultățile românești altele decât ingineria și medicina (că aici e cu dichis nesmintit) se scot specialiști? Nu școale ne lipsesc ci școale bune și oameni serioși care să intre și să lucreze în ele. Da ce, dacă eu aș fi dedicat revigorării turismului, n-aș putea să fac o teză în cadrul facultății de management sau de economie? N-am putea noi câțiva profi de la Economie, de la Istoria Artei de la Marketing și de la Științe Europene să facem un grup de lucru, cu câțiva antreprenori interesați, un Think Tank cu grup de lobby, cu proiecte, să-l tragă de mînecă pe dom ministru? Miniștrii sunt politicieni de obicei mediocri ( în cel mai bun caz), dar schimbările vin de la oamenii isteți și interesați. Că dacă căscăm gura după miniștri, pot veni cu idei ca madama Udrea: umplem toate pădurile, toate văile munților, delta și marea cu căscioare cu câteva camere înghesuite unde li se servesc străinilor rachiuri dubioase și produse din carne, se stă la fum, și se stă la lins la gură de cătră dulăi flocoși. Păi e o durere a ochiului și a sufletului când vezi toate acoperișurile astea roșii ițindu-se stridente în blajina pădure, și la Pîrîul Rece și la Arieșeni, și pe valea Durăului și peste tot.

    • Facultatile de turism, denumite acum de afaceri, nici in trecut si nici acum nu sunt axate pe anumite specializari si se preda totul de a valma. Dar la nivel de turism.ministerul ori autoritatea cu fiecare guvernare au facut tot felul de strategii, trei masterplanuri, primul in 1994 din care nu s-a aplicat mai nimic. Doar intereselele afaceristilor din turism au contat, ei au dat pesches acolo unde trebuie ca sa construiasca cum vor ei. Nici in Apuseni, nici in Delta avem constructii de cazare si restaurante care sfideaza si polueaza natura. Nici legile din domeniul turismului nu sunt mai bune.
      Nu avem nicio veche statiune balneara in Patrimoniul UNESCO, caci multe sunt o ruina. Asa ca pariul cu turismul a fost demult pierdut.

  8. In România turismul e ca fotbalul: e atit de slab si ramas in urma incit orisicine crede ca se pricepe la el.
    Consecinta acestui lucru este ca cei care vor sa lucreze in turism trebuie neaparat sa faca o pregatire. In Occident lumea lucreaza in turism (daca prin turism intelegem doar sa duca o farfurie la masa) si fara pregatire formala pentru toata populatia are modele puternice de bune practici in turism, in aspectul atragator al localtiatilor si naturii asa de mult ca il sug odata cu laptele mamei si le intra in singe.
    In România aceste modele de urmat lipsesc aproape cu desavirsire. In schimb exista multe modele proaste care creaza populatiei falsa impresie ca sintem tari de tot la turism. Pe acestea le practica foarte multi din lucratorii de turism, de la patroni, lucratori, peisagisti arhitecti, administratia localitatilor.
    Modelul de urmat e salbaticia si haosul.
    P.S. Nu neg ca exista oameni implicati din IMM-uri care isi dau toata silinta, lupta, sint competenti si ofera turism sau orice alte produse si servicii de calitate. De toti acestia e mare pacat.

  9. Referitor la aceasta problema d-le Pop, sotia mea este ca si licentiata in turism – fara cateva saptamani ( vorbesc de facultate exclusiv pentru turism si management in turism). Vrea sa se intoarca ….. treaba ei. Mi-e teama ca va fi o incercare sterila.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

George Pop
George Pop este absolvent al masterului în Marketing Turistic la Universitatea Surrey din Marea Britanie și coordonează blogul pentru specialiștii în turism oradeturism.wordpress.com. Originar din Maramureș, George a prins de mic copil microbul călătoriilor și a decis încă din școală că turismul este cel mai bun mod de viaţă, atât în timpul liber cât şi ca meserie. În ultimii 16 ani activitatea profesională l-a purtat prin România, SUA și Marea Britanie, unde a lucrat atât în turism cât și în domenii complementare acestuia: management de evenimente și ospitalitate. Ideea de a face și publica analize structurale ale turismului românesc s-a născut din frustrarea de a vedea realitatea tristă a turismului mioritic dar și din dorința de a oferi o platformă de dezbatere puținilor specialiști în acest domeniu. Pe blogul oradeturism.wordpress.com și pe pagina omonimă de Facebook sunt publicate scurte articole care dezbat, cu o critică constructivă, subiecte actuale din turism împreună cu abordări ale problemelor structurale din acest domeniu.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Va ieși sau nu Polonia din Uniunea Europeană? Ultima decizie a Tribunalul Constituțional din Polonia reanimă această dezbatere

,,Nu există o tiranie mai crudă decât cea care se exercită la umbra legilor și cu culorile dreptății” Montesquieu

Cum tac universitățile din România despre vaccinare

Vaccinarea anti-COVID reduce de ~5 ori riscul de a transmite boala și de ~10 ori riscul de simptome grave sau de deces....

Interviu cu soprana Angela Gheorghiu. „În România am învățat o falsă istorie a muzicii, fabricată și comandată.”

Angela Gheorghiu este acum cel mai cunoscut artist român din lume. Notorietate cuantificabilă, clară, neîndoielnică. Prestigiul ei...

Ce înseamnă AUKUS?

Pentru a înţelege contextul semnării pactului AUKUS, este necesar a înţelege contextul relaţiilor dintre Australia şi China. În 2020 relaţiile dintre cele...

Pseudodemocraţie locală, iliberalism şi feudalism politic. Raport anual dintr-un fief PSD

Cu puţin mai bine de un an mă hotăram să fac pasul în politică (într-un micuţ partid local, PACT pentru Galaţi) după...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.