joi, mai 19, 2022

Etica guvernamentală

Eșecul etic al actului guvernamental recent a determinat manifestarea prin protest în spațiile urbane din România a unei părți semnificative a electoratului, de fapt, o activare a conștiinței civice care a acuzat uriașa breșă în etica și integritatea guvernamentală. De fapt, a acuzat lipsa normei etice și abandonul comportamentului integru.
Protestele din această iarnă au indicat, între altele, înălcarea flagrantă a unor norme în etica actului guvernamental. Mai grav: ne(re)cunoașterea lor. Relația partidul câștigător al alegerilor-guvernul instalat de către acest partid nu numai că a fost arbitrar sau dictatorial impusă de partid, dar, mai grav, a fost la originea neîncrederii unei părți a electoratului în etica actului guvernamental. Spus scurt: neîncrederea că guvernul va face ceea ce trebuie așa cum trebuie, că va face bine ceea ce trebuie să facă corect. „The good thing, the right way.” Sau: „the right thing, the right way”. Electoratul care a votat partidul câștigător poate fi creditat (dacă?) cu aprobarea modului în care a procedat guvernul recent instalat. Dar, cum spunea odată Theodore Roosvelt, „un vot e ca o pușcă; utilitatea lui depinde de caracterul celui care îl folosește.” Dacă, însă, partidul câștigător are dreptul să operaționalizeze programul de guvernare cu care intrase în cursa electorală, el nu are dreptul să înșele electoratul prin modul în care o face: prima sa operațiune importantă este una neînscrisă în acest program și ea a fost realizată discreționar, amatoristic, pe furiș, arogant și sfidând sfera publică românească. Eșecul etic al actului guvernamental a determinat manifestarea prin protest în spațiile urbane din România a unei părți semnificative a electoratului, de fapt, o activare a conștiinței civice care a acuzat breșa în etica și integritatea guvernamentală. Efectul acestei activări a trecut acum de la cererea de abrogare a unei ordonanțe și demiterea unui ministru (culmea, al Justiției!), la demisia guvernului. Faptul că guvernul nu și-a asumat deschis greșeala care a produs antagonizarea unor părți ale electoratului, scăderea capitalului său de încredere pe plan intern și extern, a agravat consecințele derapajului etic. Pe de altă parte, e de observat și cum instituția președintelui sau alți actori instituționali au respectat o etică a intervenției în sfera publică în raport cu ce prevede cadrul legislativ. Or, acesta reflectă într-o slabă, ineficientă măsură, și operațional, normativul etic și de integritate.
Cât am putut urmări, acțiunile de comunicare ale guvernului nu au fost credibile. Nu a fost vorba de o „comunicare proastă”, deși a fost și așa ceva. Guvernanții români, cu extrem de puține excepții, nu au cultura vorbirii în public. Când un guvern pune pe seama unei inabilități tehnice (comunicarea defectuoasă), o greșeală de fond (înșelarea încrederii prin lansarea unei priorități nejustificate de programul de guvernare), e limpede că acel guvern e, în continuare, în afara sferei etice. Nu vrea să recunoască și să își asume greșeala. Astfel, continuă un pe un drum unde adevărul și norma etică sunt borne zdrobite de vehiculul electoral câștigător. Un drum care duce spre ce?
Cred că e necesară crearea unui Birou al Eticii Guvernamentale. Cel american ar putea fi un model, dar nu numai. E necesară existența unui organism autonom care, în conjuncție cu practicienii eticii din mediul universitar, de afaceri și economic, să consilieze și, mai ales, să prevină conflictele de interese și breșele de integritate în sfera actului guvernamental.
Iată cum sună Viziunea și Misiunea Office-ului american:
„Vision – To achieve a high level of public confidence in the integrity of executive branch programs and operations.
Mission – Provide overall leadership and oversight of the executive branch ethics program designed to prevent and resolve conflicts of interest.”
Cred că acest guvern și cele care vor urma pot să recalibreze etica actului guvernamental prin consecventa transparență, consultare și dialog cu beneficiarii consecințelor sale. Paradoxul face că, în această perioadă, dacă România e văzută ca indicator al corupției prin derapajul guvernamental recent, în același timp, prin protestele din orașele țării, prin efervescenta activitate din online, România este credibilă pentru efortul de a determina ca justiția să nu mai fie una de partid, ci una autonomă. Unde s-a mai văzut ca sute de mii de oameni să spună răspicat că nu mai vor hoție și înșelăciune în țara lor, în actul de guvernare a ei?! O voce uriașă strigă răspicat acest lucru. Eșecul democratic, prin neparticiparea unei mari părți a electoratului la ultimele alegeri, poate fi văzut, cum s-a mai întâmplat în istorie, ca un autism provizoriu. Important e că un act greșit (modul de acțiune al guvernului și fondul problemei) a scos la lumină un potențial de înnoire a României prin cerința protestatarilor de substanțiere etică a comportamentului unui guvern. Un guvern legitim fără vertebre etice și de integritate este un minor actor de partid. O păpușă mecanică care „joacă” pe o scenă, a națiunii, unde un număr semnificativ de cetățeni consideră că, prin această nevertebrare, România este trasă înapoi. Conștiința identitară a unei națiuni ar trebui să aibă, în actul și filosofia guvernamentală, un generator de încredere care să facă acceptabile diferențele și să instaleze în societate necesare cadre morale, etice și de integritate. În absența acestora, „steagul” partidului fâlfâie mereu în fața unei armate rămasă în carcera votului dat și care vede că democrația s-a terminat la un minut după închiderea urnelor. Când un guvern nu construiește cinstit, corect, profesional dialogul cu societatea, el e condamnat la negarea a chiar votului care l-a adus în scena democrației.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Frumos text, multumiri!
    Modelul american este exemplar, insa nu stiu cat de mult ar folosi un Birou Etic in conditiile in care sunt incalcate legi care si ele au fost scrise cu un ochi la ciocoii vechi si noi.
    Inainte de a gusta din delicatetele democratiei trebuie sa ne asiguram ca mancarea de baza nu este stricata. Autocontrolul (comisii de etica) merge in tara unde hotul prins isi indreapta faptele, si nu se stropseste la justitie ca i-a stricat imaginea in timp ce isi ascunde furaciunea.
    Guvernul nu s-a sinchisit de CSM, magistrati, etc …
    Este drept insa ca societatea civila trebuie sprijinita de profesionisti in drept care sa consilieze acolo unde legile facute cu dedicatie submineaza societatea (inclusiv Constitutia si Codul Penal).
    Sunt curios ce parere aveti despre demersurile M10

  2. Va multumesc!

    Justitta nu trebuie sa fie una de partid – exista RULE OF LAW – si am face bine fiecare, de la cel mai mare la cel mai mic si, vice-versa, de la cel mai mic catre cel mai mare in stat si in putere, sa respectam legile tarii.

    Dar mai trebuie ceva!
    Ar fi extraordinar daca am pastra democratia si am termina acum jocul asta in care se mimeaza – vezi cum s-au desfasurat discutiile in parlament referitoare la buget – daca am respecta ceea ce nu se prea respecta – adica legile tarii – si daca am spune adevarul cand de fapt se poate constata usor – vezi faza cu elefantii de la guvern – se minte de ingheata apele…

    Daca discutam despre respectam legea atunci trebuie sa ne aducem aminte ca

    1 Parlamentul este singurul organ abilitat sa purceada in elaborarea legilor – ca o face bine sau mai putin bine , asta este treaba lui si de care ar trebui sa raspunda pentru a reglementa in cadrul Constitutiei si pe langa…

    2. Guvernul se ocupa de executie si atat – nu face legislatie in regim de urgenta ca asa doreste dansul si asa l-a ingaduit Parlamentul excedand cadrului stipulat prin Constitutie…

    Jocul asta in care se mimeaza THE RULE OF LAW in Parlament si in Guvern trebuie sa inceteze. Justitia de bine de rau este un pic mai avansata ca urmare a pasilor anteriori efectuati.

    Daca discutam despre respectul pe care il avem fata de democratie cred ca ar trebui sa ascultam activ ceea ce partile implicate in discutarea bugetului, de exemplu, ar avea de spus – AM vazut ca unii vorbeau, altii taceau si anulau fara nici o explicatie profitand de o majoritate pe care o intrunesc… Era un joc de mima acolo – trist este ca se joaca cu viitorul tarii…

    Si cum bine zice autorul chiar acum SA NE INTOARCEM INAPOI?
    Cui serveste aceasta intoarcere in timp?
    Pe mine personal NU ma ajuta aceasta intoarcere impusa de actualul guvern si parlament.

  3. Vai domnule Profesor! De parca n-ati sti ce fauna e gata sa ocupe orice bucatica de institutie in Romania: un „Birou al eticii guvernamentale”! Imediat se vor gasi /oferi Toni Grebla, insusi Ciordache, militzianul din Jibou, si el devenit avocat, Paul Abraham, Birchall cu doctoratul la Yale in doi anisori si multi multi altii care vor face din etica ce-au facut din actul de guvernare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Marian Popescu
Marian Popescu este profesor al Universității din București, expert independent în comunicare, artele spectacolului și politici culturale.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro