marți, octombrie 19, 2021

Evenimente extreme si activitatea economica. Schimbarea climatica poate destabiliza profund bugetele publice

Traim[1] vremuri foarte dificile, cu o suita de crize, evenimente extreme, care pun la mare incercare sistemele economice si politice, in ultima instanta cetatenii. Guvernele sunt chemate sa gestioneze cu responsabilitate si luciditate situatii extreme, provocari, ce se tin parca lant.

Imaginile cu inundatiile din acest an in orase si state din SUA au fost stupefiante, chiar daca uragane/furtuni viziteaza adesea coastele Americii. Victime omenesti au fost nu putine, iar distrugeri de case si infrastructura extinse. FEA (Federal Emergency Agency – in Romania echivalent ar fi Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta/ISU) intervine tot mai des in situatii foarte dificile, care s-au inmultit in ultimii ani. Se vorbeste despre nevoia de a mari scala dupa care se masoara forta distructiva a unui uragan –ex: Ida. Incendiile din California tin rasuflarea oamenilor.

Inalti oficiali considera ca se trec praguri critice (tipping points), ca nu mai putem intarzia cu masuri care sa incerce sa previna (cat se poate), sau sa diminueze efectele rele ale schimbarilor climatice[2], ale altor evenimente extreme in viitor.

Pragurile critice duc cu gandul la non-liniaritati, ce se pot manifesta in cazul efectelor schimbarilor climatice –cand acumulari cantitative pot declansa salturi mari ca impact negativ.

Inundatiile din Germania din aceasta vara au fost parca mult mai grele pentru populatie decat in alte dati, iar guvernul  federal a acordat un ajutor de urgenta de sute de miloane de euro localitatilor devastate. Tot in Germania s-a constituit un fond de rezerva de cateva zeci de miliarde de euro pentru situatii extreme. Incendiile din Grecia au fost mai dramatice parca decat in alti ani. Inundatii si deplasari de teren, cu mari daune, sunt si in Romania. In general in UE se intervine in momente similare, cu bani europeni. Se poate continua cu enumerarea de calamitati provocate de schimbari de clima –in China, India, alte tari ale lumii.

Schimbarile climatice sunt un eveniment extrem cu o specificitate: reprezinta o inrautatire tot mai sevara a habitatului pentru om, in larga masura cauzata de actiunea umana. Ceea ce trebuie sa facem este prevenirea si/sau atenuarea efectelor care pot fi fatale pentru omenire. Impactul schimbarilor climatice asupra economiei/societatii poate fi catastrofal; acest impact se va simti tot mai mult la nivel de bugete publice, ale firmelor, ale gospodariilor, in viata economica (sectoare economice si companii), in viata noastra in general. Aceaste impact trebuie sa fie contracarat; este vorba in esenta de limitarea stricaciunilor (damage control) si de preventie, de reducerea emisiilor de carbon, de protejarea biodiversitatii si de a realiza o economie circulara.

Tranzitia verde nu este simpla si poate afecta mai ales persoanele cu venituri mici –din cauza taxei pe carbon, cu efect direct asupra cresterii preturilor la energie; sunt afectate totodata sectoare economice, intreprinderi ce consuma mult energie poluanta. Cresterea preturilor la energie (provocate de taxa pe emisii poluante), cel putin in faza de tranzitie (pana ce vom avea surse de energie nepoluante ieftine) echivaleaza cu schimbari in preturile relative, ce au considerabile efecte distributionale si privind competitivitatea sectoarelor economice.

Cresterea preturilor la energie  cerute de tranzitia verde se impleteste cu impactul pandemiei, cu perturbatii in lanturile de productie/aprovizionare. Efectele distributionale ale acestor crize, ale tranzitiei catre energie curata si economie verde, trebuie sa fie avute in vedere de politica publica/economica pentru a fi evitate tulburari sociale majore.

Schimbarile climatice, evenimentele extreme in general, pot accentua tendinte de centralizare, autoritariste, in guvernanta publica[3]. Dar nu trebuie sa fie confundate mijloace directe de interventie publica, ce sunt normale in perioade de crize si tensiuni majore (ex: pandemie, criza economica, conflicte militare, dezastre naturale, atacuri informatice, criminalitate in proferare, etc ), cu alterarea naturii politice a unui sistem de guvernanta publica.De altfel, in lume are loc o competitie intre democratii liberale si sisteme iliberale de guvernare politica. Capitalismul trebuie sa fie mai inclusiv, sa functioneze mai echitabil, pentru a salva sistemul politic liberal[4], democratia.

Preventia, actiunea ex ante pune in relief clasica problema de actiune colectiva (collective action problem[5]), cand exista dificultati in coordonarea actiunilor din cauza unor interese divergente, desi ar trebui sa prevaleze un interes comun. Dar numeroase persoane, grupuri, nu percep acest interes comun in mod corespunzator. Problema actiunii colective apare atat la nivel national cat si la nivel international/global (este ceea ce incearca sa rezolve acorduri internationale, dar care necesita implementare, respectare.

Textul de mai jos examineaza socul pandemiei in raprot cu cel al schimbarilor climatice, ca impact asupra bugetelor publice. La inceput se face o taxonomie a unor socuri adverse puternice, ca evenimente extreme. Se fac referiri si la situatia Romaniei, inclusiv cu o sectiune dedicata.

1 Evenimente extreme

Al doilea razboi mondial a fost un eveniment extrem, o calamitate economica si sociala, care a dus la deficite si datorii publice mari. Numai revenirea economica puternica in tarile occidentale a permis stabilizarea si reducerea datoriilor publice in timp. Iar Planul Marshall a ajutat mult Vestul european sa-si revina economic.

Caderea sistemelor de comanda (comuniste) a fost un eveniment crucial la scara istoriei si un eveniment extrem prin magnitudinea necesitatii de restructurare a sistemelor economice; aceasta s-a vazut in rate de inflatie inalte si modificari de adancime in sistemele economice, dar nu simple si nu lipsite de costuri pe termen imediat. Intrucat tranformarea nu fost instantanee (nici nu putea sa fie), s-a intrat in tranzitie; a si aparut o ramura a economiei comparate: the economics of transition. S-a tiparit atunci moneda pentru a sprijini sectoare economice ce ar fi intrat in colaps. Nevoia de restructurare a sistemelor era mare in raport cu viteza posibila de restructurare (intr-un fel, tiparirea de moneda de atunci seamana cu operatiunile neconventionale ale bancilor centrale dupa 2009).

Criza financiara globala izbucnita acum mai bine de un deceniu intra in categoria evenimentelor extreme prin anvergura acesteia; ea a fortat interventii nemaiintalnite pana atunci ale guvernelor si bancilor centrale — pentru a evita colapsul sistemelor. O prabusire a sistemelor financiare putea destabiliza profund viata economica, sociala, politica –putea  ameninta chiar viata democratica (nu aiurea facandu-se analogii cu perioada interbelica din secolul trecut). Interventiile guvernelor si bancilor centrale s-au masurat in cresteri mari ale deficitelor bugetare, ale datoriiilor publice; bancile centrale au recurs la operatiuni neconventionale, la injectii masive de lichiditati in economie –practic, au fost cumparate active financiare cu moneda de baza (baza monetara) creata de bancile centrale. Nici pana acum nu se poate spune ca au fost eliminate efectele crizei financiare globale, iar bilanturile bancilor centrale au ramas incarcate cu active financiare astfel achizitionate.

Inainte de criza financiara globala au fost si alte socuri puternice ce pot fi clasificate ca evenimente extreme: cresterea brutala a pretului titeiului acum cateva decenii, ca soc pe latura ofertei si care a provocat stagflatie (stagnare economica si inflatie). Tot un soc mare, cu reverberatii globale a fost dezlegarea dolarului SUA de aur (de la paritatea de 35 USD pentru 1 uncie de aur), care a sfarsit sistemul creat la Bretton Woods. Decizia din 1971 a Trezoreriei americane a condus la cursuri de schimb flexibile mai ales in tarile dezvoltate, la o dezvoltare exploziva a pietelor financiare cu o componenta in crestere exponentiala formata de operatiuni speculative; a fost o schimbare radicala de regim de gestionare a cursurilor de schimb. Sudden stops (ingheturi bruste) pe piete financiare, cum s-a intamplat in 2009, afecteaza mai ales economii slabe, pe care iesiri masive de fonduri (resurse) le pot lesne destabiliza.

Crize de balanta de plati sunt evenimente extreme la nivel individual, al unor economii. O tara care se afla in criza de balanta de plati intra in insolventa (default), cu costuri mari de restructurare a datoriei si mari greutati in avea acces la noi finantari; fie recurge la o corectie macroeconomica a dezechilibrelor pentru a preveni insolventa. Corectia este si ea dureroasa prin reducerea drastica a deficitelor, desi poate asigura in timp sustenabilitatrea finantelor publice (stabilizarea datoriei publice) si crestere economica cu mai putine sincope. Dar consolidarea trebuie sa fie facuta cu cap si de dorit este sa beneficieze de sprijin extern.  Aici intervin finantari externe de sprijin al corectiilor macroeconomice –asa cum s-a intamplat cu tari est-europene (state membre ale UE), intre care si Romania, dupa 2009. Daca internalizezi dezechilibre externe in mod excesiv te poti confrunta cu destabilizare sociala puternica. Acordul de la Viena din 2010 a incercat sa previna necazuri foarte mari pentru economii din Europa centrala si de Rasarit, sa previna iesiri masive de fonduri. Ce fac agentiile de rating poate complica situatia unei economii cand au loc retrogradari, reduceri ale notelor de bonitate financiara.

Atacurile informatice pot da mari batai de cap atunci cand afecteaza securitatea nationala, daca provoaca stricaciuni ale infrastructurii de baza a unei tari. Atacurile teroriste reclama cheltuieli suplimentare pentru securitatea populatiei, adaptari si modernizari extinse ale unor dispozitive tehnice de securitate.

Demografia este un factor ce poate conduce la socuri; se vorbeste de mai multi ani de mari “pasive ascunse” (hidden liabilities) din cauza imbatranirii populatiei, a falimentului prefigurabil al sistemelor de pensii in numeroase state. Unde si emigratia este intensa, un soc persistent face ca atat sistemul de pensii, cat si bugetul public, sa fie mai vulnerabile; are loc si o degradare/reducere a stocului de capital uman dintr-o tara – este si situatia Romaniei.

Pandemia este de incadrat in categoria evenimentelor extreme; ea a obligat autoritatile publice sa intervina cu masuri de o magnitudine iesita din comun. Din nou au crescut din nou deficitele bugetare si datoriile publice –ca dupa criza financiara globala, iar banci centrale au recurs din nou la operatiuni speciale (relaxare cantitativa/QE). Pandemia a accentuat inegalitati in economie, in societate

2. Schimbarea climatica ca eveniment extrem, ca amenintare existentiala

Spre deosebire de alte evenimente extreme, schimbarea climatica este o amenintare existentiala.[6] Mai concret, este vorba in primul rand de incalzirea globala (efectul acumularii gazelor cu efect de sera), insotita de incendii, arsita, seceta, poluare de tot felul si alte dezastre care ar implica, in final, degradarea ireparabila a biodiversitatii.

In lumea stiintifica sunt putini cei care neaga efectele dramatice ale schimbarii climatice. Si chiar negationistii accepta ca masuri de limitare a stricaciunilor, de “damage control”, trebuie sa fie adoptate.

Studii ale unor savanti renumiti, ale principalelor organizatii internationale, ale  expertilor guvernamentali si din lumea academica, converg catre tinta de a nu permite ca efectul de sera sa conduca, in urmatoarele decenii, la o crestere mai mare de 1,5 grade Celsius a temperaturii globale raportat la nivelul din perioada pre-industriala (actualmente s-a ajuns deja la o crestere cu 1,2 grade Celsius fata de acea referinta). Este, in esenta, o mare tranzitie, transformare, ca sa folosesc titlul lucrarii lui Karl Polanyi (The Great Transformation[7]), a modului in care traim, a relatiei Omului cu Natura

Ca activitatea omului este insotita de emisii de carbon s-a vazut din reducerea acestora in timpul lockdown-ului din 2020; am avut atunci dovada clara a relatiei intre activitatea omului si emisiile de carbon.  A reduce aceste emisii nu inseamna sa ne intoarcem in pesteri si paduri. Morala esta alta: trebuie sa reducem emisiile de carbon prin tranzitia la forme de energie mai putin poluante, prin schimbari in utilizarea resurselor, in modul de viata.

Magnitudinea “transformarii verzi” este greu de surprins in cifre, fiindca ar cuprinde intreaga sfera de desfasurare a vietii umane, economia si societatea. Unele estimari mentioneaza zeci de trilioane (mii de miliarde) de dolari drept cost al transformarii[8]; cifrele pot fi aiuritoare, insa oricum sugereaza amploarea modificarilor necesare, ce au implicatii profunde pentru viata economica si sociala, pentru sisteme de guvernanta publica si private (modele de afaceri); comportamente individuale si de grup, stiluri de viata, trebuie sa se schimbe. Efectele schimbarilor de clima se cuvine sa fie judecate in dinamica lor.

Poate fi facuta o comparatie cu impactul Pandemiei, ce a bulversat lumea incepand cu 2020 si care lasa urme severe, chiar daca are loc un rebound, o redresare economica puternica in 2021 si exista acum vaccinuri eficace.

Impactul schimbarii climatice va depasi cu mult pe cel al pandemiei, poate fi de-a dreptul devastator pentru numeroase comunitati de oameni, pentru societate, daca nu se adopta masuri la timp; acest impact se va vedea in bugetele publice, ale firmelor si populatiei.

Se poate porni intr-o analiza comparativa a celor doua socuri de la impactul produs de pandemia Covid-19 asupra bugetelor publice, asupra deficitelor bugetare in lume. Cum arata graficele de mai jos, efectele au fost mari si augmenteaza preocuparea privind sustenabilitatea finantelor publice, a datoriilor publice.

Fig 1: Deficite publice/PIB %; figura 2: datorii  publice/PIB %

Scaderea ratelor naturale ale dobanzii[9] in multe economii, cu efecte asupra ratelor de politica monetara, ca si dezinflatia mare din multe economii avansate, au facut sa se vorbeasca despre un nou normal, despre un nou regim de politica monetara[10]. S-au si pus in discutie praguri de la care ar deveni nesustenabile datoriile publice –asa cum erau sugerate de Rogoff si Reinhart (in jur de 90% din PIB pentru economiile dezvoltate[11]).

Pandemia a schimbat partial datele problemei intrucat a fost nevoie de interventie fiscal/bugetara pe scara larga si de operatiuni neconventionale ale bancilor centrale. Este de observat insa ca forma specifica a interventiei guvernelor si bancilor centrale in economii, pentru a atenua efectul sever al pandemiei si lockdownului, a tinut cont si de constatarea ca ratele naturale, implicit si cele efective, ale dobanzilor au scazut foarte mult.

Figura 3: Scaderea ratelor reale ale dobanzii in lume  (1980-2015)  

Sursa: Rachel Lukasz si Thomas Smith (Secular drivers of the global interest rate”, Bank of England, 2015) care citeaza pe King and Low (2014), Consensus Economics, IMF,

Invocarea impactului economic al pandemiei are insa relevanta limitata. Pentru ca  socul pandemiei poate fi apreciat mai degraba ca fiind tranzitoriu (vezi graficul de mai jos), in masura in care se vaccineaza o mare parte a populatiei si se obtine imunitate colectiva la un asemenea soc — chiar daca rani ale pandemiei lasa urme adanci, cu sechele majore si modificari structurale in economie, fiind si o lupta de uzura cu mutanti ai virusului Covid-19, cu efecte mai putin vizibile (precum impactul asupra educatiei, sau costuri de ordin psihologic). Va trebui sa se aloce mai multe resurse pentru sistemele medicale, dar bugetele publice nu ar avea de ce sa fie destabilizate in general daca se ating niveluri ale activitatii economice pre-pandemie in mod durabil.

Tot ca soc foarte puternic, dar temporar, poate fi vazuta si criza financiara globala izbucnita in 2008 (tot in figura de mai jos), chiar daca exista sechele si efecte mai putin bune reprezentate de efectele  operatiunilor neconventionale ale bancilor centrale si exista si “capcana datoriilor publice” (debt trap) in situatia in care ar trebuie sa se inaspreasca politicile monetare in mod semnificativ (daca inflatia aflata deja pe o traiectorie ascendenta si-ar continua dinamica si dupa 2021).

3 Schimbarile climatice ne introduc intr-o alta paradigma

Schimbarea de clima ne introduce intr-o alta paradigma, in sensul ca efectele asupra activitatii economice si asupra bugetelor publice, comunitare si individuale, ale firmelor, sunt permanente si se pot amplifica (agrava) daca nu se iau masuri la timp. Este ca si cum intram intr-o perioada foarte lunga de management al unor situatii extreme.

Este de repetat, impactul este dublu: prin masuri ex post, de atenuare a suferintelor, de reconstructie; si prin masuri de preventie/ ex ante, de atenuare a unor efecte viitoare. Impactul se poate vedea in dinamica activitatii economice, in volumul cheltuielilor bugetare preconizate.

Figura 4 cauta sa ilustreze impactul schimbarilor climatice comparativ cu socul crizei financiare si cel al pandemiei asupra activitatii economice (PIB-ului). Daca facem abstractie de durata celor doua socuri mentionate, se observa o revenire a nivelului activitatii economice, a PIB (se ignora insa costuri invizibile). In cazul schimbarilor climatice, daca nu se iau masuri la timp se poate intra pe traiectorii de descrestere[12]. Traiectoria albastra punctata este o fantezie (total nerealista) intrucat presupune niciun efect al schimbarilor climatice si o rata de crestere seculara la nivelul UE de 2% anual (asa cum arata estimari ale cresterii potentiale a tarilor dezvoltate din UE). Daca am avea o schimbare a naturii/continutului dezvoltarii, progresului, s-ar putea imagina o asemenea dinamica anuala, dar nu cu datele actuale[13].

Curbele cu rate de incetinire a cresterii anuale de 0,1 pp si, respectiv, 0,2 pp din PIB incearca sa sugereze efecte distructive ale schimbarilor climatice daca nu se iau masuri adecvate, cu efecte vizibile/masurabile si invizibile. Avand in vedere orizontul lung de manifestare al efectelor schimbarilor climatice, traiectoria cu rata de incetinire mai mare (0,2 pp anual) ilustreaza, pe termen mediu, o deteriorare mai puternica a habitatului si a conditiilor economice si, implicit, si a celor sociale. Graficul din figura 4 ilustreaza evolutii liniare, dar pot avea loc discontinuitati majore, manifestari non-liniare.

Traiectoria rosie, cu rata de crestere de 1% anual pe termen lung ar ilustra masuri de combatere a efectului de sera si de realizare a unei economii circulare –ar fi o traiectorie optima, care sa nu “sugrume”activitatea economica prin masuri prea drastice si, totodata, sa realizeze o dezvoltare economica sustenabila. Poate ca de la un punct, cu schimbarea naturii/continutului cresterii, se poate reveni la o rata de expansiune a PIB de 2% anual.  Figura 4 este un simplu exercitiu, care incearca sa ilustreze amenintarea reprezentata de schimbari climatice.

Figura 4: socul pandemic si cel al crizel financiare vs. socul schimbarilor climatice

Surse: date AMECO si calcule proprii (multumesc lui Leonard Uzum pentru asistenta)

Este de presupus ca impactul asupra bugetelor publice va fi sever intrucat este nevoie de investitii publice, esalonate pe o perioada lunga de timp. Amat Bahattcharia si Nicholas Stern (coordonator al faimosului raport din 2006 al Trezoreriei britanice, care spunea despre schimbarile climatice ca nu sunt percepute, internalizate de piete, care sunt mioape[14]) considera ca la nivelul economiei globale ar fi nevoie de investitii suplimentare (legate de finantarea tranzitiei verde) de cca 2% din PIB in fiecare an[15].

O mare parte din investitiile suplimentare este necesar sa fie derulate de sectorul public. Aceasta, alte conditii neschimbate, inseamna cresteri semnificative ale deficitelor bugetare, ale datoriilor publice. Drept este ca acest impact financiar este de comparat cu beneficii viitoare ale atenuarii schimbarilor climatice – este ceea ce ar ilustra modele de echilibru intertemporal care internalizeaza schimbarile climatice. In plus, investitiile publice au prin definitie si avantajul ca ar putea stimula (prin efectul crowd in) investitiile companiilor private care, in absenta acestor cheltuieli publice, ar fi tentate sa isi amane propriile planuri investitionale.

Cresterea preturilor la energie (urmare a taxei pe carbon), cel putin in faza de tranzitie catre energia curata si ieftina, are efecte distributionale importante si trebuie sa fie avute in vedere; persoanele/grupurile care pierd mult in aceasta tranzitie trebuie sa fie compensate, ceea ce, din nou, are implicatii pentru bugetele publice, pentru viata sociala si politica. Si schimbarea modului de a obtine hrana si compozitia acesteia va avea implicatii majore de ordin economic si social.

Este de presupus ca schimbarile climatice si alte socuri adverse puternice vor obliga la modificari in regimurile fiscale, astfel incat sa fie mentinuta homeostaza sistemelor economice/sociale. Schimbarile preconizate privind impozitarea companiilor mari care practica arbitraj de jurisdictie fiscala este un indiciu major in acest sens.

Impactul asupra bugetelor publice ar trebui sa includa si cheltuieli de “damage control” cand se produc evenimente extreme, inclusiv dezastre naturale. Adica, la cele 2% din PIB cheltuieli anuale de preventie, de trecere la o alta traiectorie de evolutie a PIB, care sa tina cont de atenuarea in viitor a impactului, se adauga cat costa sa se amortizeze socul unor evenimente extreme, ce ar implica constituirea unor rezerve financiare importante de catre autoritatile publice.

Este de repetat ca socul pandemiei nu reveleaza modificari structurale de anvergura in in bugetele publice in lume, chiar daca sistemele medicale vor trebui sa capete mai multe resurse in viitor – in termeni absoluti si relativi. In timp ce, este de prezumat, schimbarile climatice vor obliga bugetele publice sa fie considerabil mai robuste, capabile sa furnizeze bunuri publice esentiale in conditii adverse extreme. Sunt cateva piste de judecare a impactului asupra bugetelor publice:

  • Nevoia de regandire/reconstructie a unor infrastructuri critice, care poate cere cheltuieli mari (NGEU al UE poate fi vazut si din aceasta perspectiva, ca si programul de investitii publice al administratiei Biden in SUA)
  • Nevoia de trecere la utilizarea de energii verzi, care nu produc efect de sera
  • Protejarea padurilor, a habitatului in general;
  • Aceasta tranzitie este costisitoare pentru tari care depind mult mai ales de carbune si, intr-o mai mica masura, de gaz (gazul natural fiind un combustibil de tranzitie, mai ales daca acesta ar putea fi combinat in tehnologiile viitorului cu hidrogen)
  • Reamenajarea teritoriului, ce in cazul Romaniei implica si sistemul de irigatii, protectia resurselor de apa
  • Sprijinirea agro-business din perspectiva probabilei cresteri a preturilor la alimente – aici se va manifesta o schimbare de preturi relative in favoarea alimentelor “curate” si a energiei “curate”
  • Resurse usor mobilizabile pentru interventie in situatii de urgenta; existenta de buffere mai mari la nivelul guvernului
  • Aplanarea efectelor distributive ale cresterii pretului la energie – cel putin intr-o prima faza.

Statele care au venituri bugetare joase au si o fragilitate/vulnerabilitate mai mare; este cazul Romaniei, care are cel mai jos nivel al acestor venituri (ca pondere in PIB) in UE –daca facem abstractie de Irlanda, care este de facto un paradis fiscal

Grafic:  Veniturile bugetare și fiscale în 2020 (%PIB, ESA 2010)

Sursa: Eurostat, veniturile fiscale includ CAS

Desi tranzitia verde se va face gradual, costuri nete importante, mai ales la inceput, sunt inevitabile. Aceste costuri trebuie insa sa fie evaluate in raport cu costurile inactiunii! Acestea din urma se vad deja in efecte ale incalzirii globale, care vor fi tot mai severe daca nu se iau masuri la timpul cuvenit, mai ales ca pot interveni non-liniaritati in manifestarea efectelor mentionate .

Ca in orice tranzitie complicata, exista grupuri de oameni, sectoare economice (ce produc sau se bizuie pe combustibili fosili) ce ar suferi in mai larga masura impactul tranzitiei. Aici avem de-a face cu o “economie politica” a tranzitiei.

In numeroase analize la nivel international se vorbeste despre sustenabilitatea finantelor publice si tot mai mai mult se aminteste de schimbarea de clima si imbatranirea populatiei (ageing)/demografie (ce priveste si migratia populatiei).

Daca imbatranirea (ca fenomen global) pune in discutie sustenabilitatea sistemelor de asistenta sociala, schimbarea de clima poate produce necazuri mai mari prin implicatii. Deoarece:

  • Ramuri/sectoare economice vor fi puternic lovite, chiar anihilate (cazul celor care produc combustibili fosili[16])
  • Somaj structural de amploare daca nu se produce o realocare a lucratorilor
  • Nevoia de a asigura venituri minime, de incluziune
  • Sisteme bancare aflate in dificultate din cauza expunerilor pe sectoare poluante
  • Taxa pe carbon, ce va afecta sever sectoare economice si va impune modificari in productie si consum.

O taxa pe carbon (ca taxa Pigou)[17] , vazuta ca optima la nivel global, pentru a diminua/limita emisii de carbon, ar fi dupa unele estimari de 75-80 USD pe tona de emisie carbon[18]. Unii experti considera ca plafonul de pret/taxa pentru economii emergente cu venituri inalte sa fie de 50 USD pe tona de carbon si sa fie de 25 USD pe tona de carbon pentru economii emergente cu venituri mai joase (lower income emerging markets)[19]. E. William Nordhaus, laureat al Premiului Nobel pentru economie si unul dintre expertii de varf in economia mediului, a afirmat la conferinta Bancii Centrale Europene din 2020 dedicata schimbarilor climatice ca peste 80% din activitatea economica nu tine cont de impactul emisiilor de carbon.

Exista insa incertitudini privind nivelul optim al taxei pe carbon. De aceea, o abordare pragmatica, preferata de guverne si banci centrale, incearca sa limiteze emisiile de carbon prin plafoane, urmata de crearea unei piete a certificatelor de emisie, ce vor fi  tranzactionate la pretul impus de raportul cerere/oferta implicat de volumul maximal tolerat al emisiilor poluante (asa numitul sistem al certificatelor de emisii, Emmissions Trading System). Desigur, in practica, se poate recurge la o combinatie intre taxa pe carbon si ETS.

Impactul schimbarilor climatice asupra activitatii economice poate fi imaginat printr-o functie de productie clasica (tip Solow) in care Q (productie/PIB) = f (K (E), L (E), E), unde K reprezinta stocul de capital, L se refera la resurse de munca, iar E denota mediul inconjurator. K si L depind ele insele de calitatea mediului incojurator, de variabila E. Alte conditii neschimbate (ceteris paribus), o deteriorare a ambientului (E) duce la scaderea lui Q. Aceasta scadere se poate observa atat pe flux , nivel al lui Q, cat si pe stoc, avutie –adica pe calitatea lui K si a lui L. Intr-o forma simplificata, se poate arata ca, de fapt, Q este functie de E, Q=f(E). Se poate interpreta aceasta inferenta si astfel: pentru fiecare unitate de produs/serviciu care satisface o nevoie a omului se va cheltui mai mult, cel putin pe termen scurt, in masura in care constientizam nevoia de a combate efectele rele ale schimbarilor climatice. Sau, pentru a nu deteriora E va trebui sa consumam mai putine resurse materiale.

Impactul asupra bugetului public este o crestere a cheltuielilor de preventie (ex ante) si de limitare (ex post) a stricaciunilor induse de impactul schimbarilor climatice; aceasta crestere echivaleaza cu o marire adeficitului bugetar in lipsa unor masuri de compensare financiara. Si datoria publica creste daca se adanceste deficitul bugetului public, bineinteles, dinamica acesteia depinzand in mod direct si de dinamica PIB.

Este necesara aici o observatie cheie: cu cat Q este mai “curat”, cu atat mai slaba este o relatie directa intre cresterea sa si deteriorarea lui E. Aceasta observatie duce cu gandul la neutralitatea lui Q in sensul limitarii emisiilor de carbon, process ce ar urma sa aiba loc in timp, de o maniera graduala. Si mai duce cu gandul la distinctia intre PIB (Q) si un PIB ce exprima calitatea vietii, ceea ce este numit GWP (bunastarea agregata)[20]; fiindca nu orice crestere de Q inseamna si crestere de bunastare agregata. In fapt, poate avea o crestere a lui Q concomitent cu o descrestere a GWP.

O alta observatie priveste “deprecierea” stocului de capital si de resurse umane de catre schimbarile climatice (dE). De aceea, K si L sunt private drept functie de E. Opereaza aici un trade-off intre dezideratul de a limita emisiile de carbon si productie, Q/PIB. Aceasta relatie trebuie sa fie privita in dinamica. Mai ales daca renuntarea la un capital poluant (murdar) este insotita si de aparitia unui capital “curat”. In figura 4 traiectoria rosie ar fi o cale magistrala prin care se inlocuieste capitalul “murdar” cu capital “curat”.

Trebuie gasita deci o traiectorie optima, care sa concilieze necesitatea de a permite economiei sa functioneze pentru a furniza bunuri si servicii de baza oamenilor la preturi accesibile cu necesitatea de a reduce emisiile de carbon[21], de a proteja biodiversitatea si de a realiza circularitatea resurselor in natura.

            Cele afirmate mai sus trebuie sa fie nuantate in functie de circumstante, fiindca economiile/societatile au nivele de dezvoltare si dimensiuni diferite, structuri de productie si consum energetic diferite. De aceea este nevoie de colaborare pe plan international si de a compensa acele tari a caror tranzitie este mai anevoioasa/costisitoare.

4 Cazul Romaniei

Criza financiara si Pandemia au suit datoria publica de la cca 15% din PIB in 2008 la peste 47% din PIB la finele lui 2020 – este drept si in contextul unor politici fiscale prociclice.

Schimbarile climatice si alte evenimente extreme vor pune presiune crescanda asupra bugetului public, in conditiile unui spatiu fiscal  foarte limitat in cazul Romaniei.

Analize ale Consiliului Fiscal, pornind de la ipoteze ale CNSP si Strategia de convergenta oficiala, arata ca o consolidare bugetara[22] cu o rata de corectie medie anuala a deficitului bugetar de cca. 1,5% din PIB ar stabiliza datoria la putin peste 50% din PIB la orizontul lui 2024. Cu un pas de corectie de 1% din PIB datoria publica s-ar stabiliza la sub 60% din PIB cu un orizont mai lung de timp –in 2026. Analiza ia in considerare diverse scenarii care depind de variabile esentiale precum rata de crestere a economiei, rata dobanzii la care se finanteaza serviciul datoriei publice, pasul de corectie a deficitului. Indiferent de scenariul considerat, datoria publica a Romaniei este proiectată sa creasca pe parcursul perioadei 2021-2024, depasind nivelul de 50% din PIB chiar și in cazul celor mai optimiste ipoteze. Raportarea la aceste valori este relevantă chiar daca Pandemia modifica contextul de judecare a situatiei și corectia dezechilibrului bugetar.

Corectia bugetara cu reducerea deficitului bugetar si tinerea sub control a cheltuielilor publice sunt esentiale pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, chiar și în condițiile în care Romania ar avea cresteri economice inalte. O situatie economica caracterizata de niveluri ridicate ale inflatiei poate genera riscuri suplimentare din prisma faptului ca ratele de dobanda sunt asteptate sa creasca pe termen mediu, ceea ce ar face ca serviciul datoriei sa puna presiuni suplimentare asupra bugetului public.

Grafic. Scenarii de evoluție a datoriei publice (%PIB)

Sursa: analiza a Consiliului Fiscal

Pentru tarile cu venituri bugetare foarte mici situatia ar fi tare complicata, mai ales daca nu se poate miza pe alte resurse. Romania are o sansa extraodrdinara din acest punct de vedere: desi are venituri fiscale/bugetare foarte joase (intre cele mai mici din UE), resursele europene (mai ales din NGEU/PNRR, ce se ridica la 29,2 miliarde euro) pot finanta tranzitia verde pe scara larga, Romania beneficiind de una din cele mai generoase alocari raportate la PIB. PNRR inseamna pe cei 6 ani de absorbtie posibila cca 12-13% cumulat din PIB-ul Romaniei; anual ar fi in medie cca 2% din PIB. Dar este de vazut in ce masura se va putea absorbi volumul acestor resurse.

PNRR trebuie sa fie vazut ca o sansa exceptionala si o cauza nationala. Este de notat ca la nivelul CE, al ECOFIN se examineaza posibilitatea ca investitii suplimentare “verzi”, care ar ajuta tranzitia economiilor, sa nu mai fie incluse in deficitul bugetar propriu zis.

Documente ale Consiliului Fiscal, rapoarte Euromonitor elaborate in cadrul BNR, alte texte de analiza, reliefeaza rolul covarsitor pe care fondurile europene trebuie sa il joace in tranformarea economiei autohtone, in atenuarea efectului contractionist al corectiilor macroeconomice ce trebuie sa fie realizate in anii ce vin.

Romania are venitul mediu/loc raportat la PIB intre cele mai joase din UE, in pofida unei cresteri semnificative in ultimele doua decenii. Persista totodata o inegalitate mare a veniturilor exprimata si de un coeficient GINI intre cela mai ridicati in UE. Cum combaterea efectelor schimbarilor climatice reclama descurajarea exploatarii combustibililor fosili –inclusiv printr-o taxa pe carbon, impactul distributional al cresterii preturilor la energia murdara este/va fi simtit mai sever de cetatenii cu venituri mici.

Este de subliniat ca tendinta de crestere pe termen lung a acestor preturi, ceruta de combaterea efectelui de sera, se impleteste acum cu impactul unei redresari economice insotita de socuri la preturile combustibililor, inclusiv ca urmare a dereglementarii de pe piata interna.

Asa cum in Europa se incearca atenuarea impactului cresterii preturilor la energie, tot astfel trebuie sa se faca si in Romania. Acolo unde exista abuzuri de pozitie dominanta pe piata trebuie sa se ia masuri drastice –inclusiv prin taxare puternica a profiturilor necuvenite (windfall gains tax), chiar plafonare de preturi o perioada de timp cand acestea o iau razna. Deci nu “caps” sine die ci avand in vedere conditii extreme,de tensiune mare/criza. Abordarea trebuie sa fie pragmatica si dezbarata de clisee rupte de realitate. Suntem intr-o perioada extrem de dificila pentru cetateni si numeroase firme, cu o pandemie ce continua si cand revenirea economica este inegala si cu efecte distributionale importante.

Vremuri extraordinare reclama masuri iesite din comun. Asa cum a fost necesar si in Pandemie pentru a sprijini cetatenii si intreprinderi (locuri de munca).

Argumentul ca nu este bine sa se interfereze cu mecanismul de piata trebuie sa fie reformulat cand exista distorsiuni puternice si periculoase in piata –in extremis se poate interveni. Iar investitori nu ar avea de ce sa fie descurajati de masuri cu caracter temporar, deoarece in domeniul energiei investitiile se fac avand in vedere orizonturi mai lungi de timp.

Unele analogii ajuta in intelegerea realitatii. De pilda flotarea controlata (managed floating) este adesea preferabila unui free floating deplin pentru regimul de curs de schimb. Si nici economiile dezvoltate, puternice, nu sunt nepasatoare fata de o volatilitate excesiva a cursurilor de schimb. Masuri macroprudentiale, ce urmaresc limitarea expansiunii excesive a creditarii, sunt un alt exemplu relevant. Sau controale asupra miscarilor de capital ce pot destabiliza economii cu piete financiare subtiri. Un salariu minim este impus in numeroase economii, din multiple ratiuni economice. Si exemple pot continua, inclusiv din perspectiva legislatiilor anti-trust (anti-monopol).

Piata energiei este una speciala prin produsul pe care il furnizeaza, nu este ca, sa zicem, piata dulciurilor; utilitatile servesc intreaga economie, societate. Iar evolutii explozive, practici speculative[23], trebuie sa fie combatute/descurajate, atenuate. Dereglementarea din acest an a preturilor la energie pe piata interna nu a anticipat consecinte nefaste, nu a fost bine pregatita. Contrar unor opinii, piata energiei nu este autentic concurentiala; este segmentata, asa cum este piata energiei in nu putine tari din UE. Aceasta afirmatie nu inseamna ca piata energiei in UE nu poate functiona mai bine.

Asa cum bancile centrale au rezerve valutare, iar guverne au tampoane (buffere) in bugetul public pentru situatii de urgenta, tot astfel trebuie sa existe rezerve de combustibili, capacitate de back up pentru furnizarea energiei (ce poate intra in functiune la nevoie). In general, guvernele ce au in minte si situatii neprevazute au grija sa beneficieze de rezerve de hrana, de combustibili, pentru situatii foarte dificile, de criza (reserve care nu se pot rezuma numai la nevoile armatei, de securitate nationala in sens limitat); sunt asa numitele rezerve strategice.

Privind dezideratul de realizare a independentei energetice, este mai corect sa vorbim despre “securitate energetica’, care implica o strategie la nivel national ce tine cont de UE si aspecte geopolitice. Aici trebuie sa fie mentionata Initiativa celor 3 Mari, care urmareste colaborarea intre cele 12 state in domeniul aprovizionarii cu energies i transporturi.

Privind o strategie nationala, nu poti cere companiilor de stat din domeniul energiei sa faca investitii considerabile daca le iei o parte substantiala din venituri in mod sistematic (dincolo de impozitele normale) –asa cum s-a intamplat in anii din urma pentru a suplimenta veniturile bugetului public. Un stat actionar majoritar la asemenea companii trebuie sa gandeasca realizarea de investitii in raport cu o strategia nationala. Aceasta priveste si tranzitia verde, ce inseamna valorificarea resurselor din PNRR.

Trebuie sa fie puse in valoare zacamintele din platforma Marii Negre, macar pentru perioada de tranzitie ecologica pe care o avem la dispozitie. Ani de zile s-a intarziat cu legea off-shore; si trebuie diversificate surse de aprovizionare.

Exista in Romania si o subfinantare cronica a educatiei publice, a sanatatii publice, care cumulat este de cca 2,5% din PIB sub media din UE. Cand judecam precaritatea bugetului public si resursele aditionale necesare pentru a face fata la socuri adverse (ex: schimbarile climatice) trebuie sa avem deci in vedere si volumul insuficient de bunuri publice de baza oferite societatii romanesti.

Tot documente ale Consiliului Fiscal mentioneaza ca este de dorit sa se ajunga la venituri fiscale (inclusiv contributii) de 30-31% din PIB in cativa ani pentru a permite amortizarea socurilor adverse, pentru a facilita corectia macroeconomica.

Schimbarile climatice sunt o cauza globala

Lumea este interdependenta si combaterea emisiilor de carbon, ca si protectia diversitatii biosferei, realizarea unor sisteme economice circulare – care sa recicleze resursele in natura sunt imperative globale.

Daca nu se va reusi in marele demers de a reduce emisiile de carbon, dereglari economice majore vor prolifera, ceea ce s-ar vedea si in anomii sociale grave – va fi afectata homeostaza sistemelor sociale din cauza frustrarii/disperarii multor oameni si a unor fenomene sociale (inclusiv migratiei masive) tot mai greu controlabile. Entropia[24] in sisteme va creste rapid in lipsa unor forte neg-entropice, care ar trebui sa fie politici publice lucide, modele de business ce raspund cerintelor combaterii efectelor nocive ale schimbarilor climatice. Hrana (cum suntem obisnuiti acum, dar pornind de la ideea ca fiinta umana se poate adapta la conditii adverse) va fi mai rara, apa de asemenea. Preturi relative se vor schimba in mod dramatic in sistemul economic, cu implicatii multiple si vaste.  O asemenea stare distopica este amintita intr-un text anterior privind “spectrul civilizatiilor hidraulice’’[25].

Combaterea emisiilor de carbon (limitarea efectelor de sera), protejarea biodiversitatii, realizarea circularitatii sistemelor, reclama colaborare, intelegere intre marii actori economici si politici ai lumii – SUA, China, UE, India etc.

In economie, societate, se cere cooperare si solidaritate. Dar acest deziderat nu este simplu de realizat; exista numeroase impedimente ce tin de interese geopolitice divergente, de rivalitati economice mari, de animozitati cu origine in istoria mai indepartata si recenta, de disonante culturale si etnice, religioase, etc. Si totusi, daca vrem ca omenirea sa supravietuiasca este nevoie de colaborare.

Unde solidaritatea si cooperarea lipsesc domina sentimente si comportamente de genul “sauve qui peut”(se salveaza cine apuca) – s-a vazut/se vede din pacate si in Pandemie, cu nationalismul vaccinurilor, cu deficitul mare de atentie si responsabiltate pe care natiunile bogate il manifesta (inca!) fata de cele sarace. Este aici o miopie clara avand in vedere ca mutantii Covid-19 gasesc mai mult spatiu de producere cu cat rata de vaccinare este mai joasa la scara globala, in diverse comunitati nationale si locale.

Sa revenim in final la chestiunea ”actiunii colective”, de loc simplu de rezolvat. Oamenii, prin excelenta, opereaza cu orizonturi de timp scurte, mai ales cand grijile cotidiena sunt coplesitoare. Sa le vorbesti de amenintarea existentiala pe care o reprezinta schimbarea climatica pare ca vine dintr-o realitate paralela –chiar daca media internationala este plina de imagini ale efectelor acestor schimbari.

Este nevoie de politicieni care sa vorbeasca si sa explice in mod persuasiv; politicieni care insa au de trecut testul unor provocarilor actuale aparent mai presante, ale pandemiei si induse de tensiuni economice, sociale acute. Iar multi dintre ei dovedesc cat de labila si failibila este natura umana, ca nu pot sa iasa din logica luptei exclusive pentru putere, pentru satisfacerea unor orgolii personale.   

Exista multa demagogie si populism in timpurile noastre, chiar in democratii avansate. Altfel spus, nu putini oameni politici nu sunt la inaltimea provocarilor, contribuie la divizarea societatii, la amplificarea nemultumirilor multor cetateni.

Viitorul nu are o determinare mecanica, cu o miscare imanenta catre ceea ce ar spune castiguri ale stiintei, ale cunoasterii moderne, in sensul ascensiunii umane asa cum era imaginata, de exemplu, de matematicianul si fizicianul Jacob Bronowski[26]. Cum au fost razboaie mondiale nimicitoare si alte grozavii in secolul trecut, tot astfel se pot comite greseli enorme prin consecinte acum si in viitor. Este de vazut daca minti luminate, lucide si care gandesc in termenii unui numitor comun (ca interes comun de bine) la scara omenirii vor putea genera o “actiune colectiva” care sa o salveze.

PS. Considerand ipoteza unora ca schimbarea de clima nu este rezultatul actiunii umane, tot ar trebui sa cautam sa rezistam, sa supravietuim – cei care vor putea. Este lesne de imaginat o viata teribila pentru cei mai multi oameni. Iar omenirea, ca specie, nu se poate salva prin solutii individuale, “a la Bezos si Musk”. Un Elysium pentru cei mai multi ar fi iluzoriu – ma gandesc la filmul cu acelasi nume cu Matt Damon in rolul principal…de altfel, un film ce porneste de la o situatie sinistra.


[1] Multumesc lui Aurelian Dochia, Bogdan Dumitrescu, Tudor Grosu, Valentin Lazea si Laurian Lungu pentru observatiile facute. Se intelege ca imi asum in intregime acest text.

[2] Antonio Guterres, secretarul general al ONU, vorbeste despre un mers catre o catastrofa (a path toward catastrophe) daca nu se iau masuri urgente, pe masura amenintarii reprezentate de schimbarile climatice (17 septembrie a.c)

[3] Am abordat aceasta evolutie in “Democratia liberal vs. democratia iliberala. De ce cresc inclinatii autoritariste?”, Contributors, 14 mai 2018

[4] Un sistem politic liberal priveste toate partidele democratice, la stanga si dreapta spectrului politic.

[5] Mancur Olson Jr., “The Logic of Collective Action”, Cambridge (Mass), Harvard University Press, 1965

[6]  Si pamantul lovit de un asteroid foarte mare mare este un eveniment extrem ce poate termina omenirea, ca si un cataclism nuclear ce ar fi provocat de minti descreierate.

[7] In timp ce Polanyi in lucrarea sa (The Great Transformation, Boston, Beacon Press, 1957) avea in vedere dinamici sociale si economice in societatea umana, Marea Transformare din anii ce vin este obligatorie pentru a combate amenintarea impactului schimbarii de clima. Drept este ca provocata de actiunea omului printr-o civiizatie industriala bazata pe combustibili fosili.

[8] Mark Carney, “A new suitable financial system can secure a net zero future for the world, Finance and Development, September 2021

[9] Care ar asigura utilizarea deplina a factorilor de productie in conditii de stabilitate a preturilor (acceptia lui Knut Wicksell)

[10] Olivier Blanchard, “Public debt and low interest rates” American Economic review, vol 109, no.4, pp 1197-1229, 2019

[11] Carmen Reinhart si Kenneth Rogoff, “This Time is Different. Eight Canturies of FinancialFollies”, Princetion, Princetion University Press, 2009

[12] Un coleg observa ca si daca se iau masuri la timp, o decelerare a activitatii economice este de anticipat avand in vedere ca se trece la un nou model de crestere – anumite industrii vor pierde si se vor comprima iar acest efect (asupra PIB) va predomina pe termen scurt in fata efectului favorabil al implementarii (dar cu efecte pe termen mediu) noilor tehnologii. Dar rata de crestere a PIB se poate mari din nou de la un punct, cand efectele bune prevaleaza fata de cele rele.

[13] Sunt economii (tarile nordice, UK) unde pare sa se fi decuplat creserea economica de consumul de combustibili fosili, dar mai este cale pana la limitarea emisiilor de carbon asa cum este dezirabil.

[14] Nicolas Stern, “The Economics of climate Change: The Stern Review”, Cambridge University Press, 2006

[15] Amat Bhattacharya si Nicolas Stern, The COP26 meeting in Glasgow may usher in a new era of sustainable development”, Finance and Develoment, September 2021

[16] Este o mare provocare pentru economiile care depind preponderent de exploatarea combustibililor fosili si ale caror bugete publice depind covarsitor de redevente si alte venituri datorate acestor resurse.

[17] Taxa pe carbon este sustinuta de mai mult timp de diversi economisti intre care William Nordhaus, Laura d’Andrea Tyson, Jeffrey Sachs, Helene Rey, etc. Si Milton Friedman a vorbit de o taxa necesara pe poluare cu decenii in urma. Gregory Mankiw a infiintat in 2006 Clubul Pigou, al celor care pledeaza inclusive pentru o asemenea taxa.

[18] Ian Parry, “Carbon pricing shows serious promise as a tool in the fight against climate change”, Finance&Development, September 2021. Pretul mediu in lume al tonei de emisie de carbon este in present de cca 3USD fata de cel de 75USD cat ar fi necesar pentru a reduce emisiile de carbon la sub 2 grade Celsius fata de nivelul pre-industrial. Dar situatia este foarte inegala (pretul este de peste 50 euro in UE).  In prezent, exista peste 60 de scheme de taxe pe carbon si ETS in lume..

[19] Ian Parry, op cit.

[20] Comisia Stiglitz Fitoussi, Sen, ’The Commission on the measurement of economic performance and progress”(2008 Report)

[21] Se poate face o analogie cu dilemma pe care au avut-o autoritatile publice atunci cand au decis inchiderea partiala a economiilor (lockdown-ul)

[22] Romania este sub incidenta procedurii de deficit excesiv, fie actiunea aceseia suspendata in perioada 2020-2021

[23] Sa ne amintim ce a facut Enron in California tratand energia ca un produs ce putea fi speculat pe piata indiferent de consecinte.

[24] Merita sa amintim contributia de pionier a lui Nicolas Georgescu Roegen la intelegerea relatiei intre procesul economic si mediul inconjurator (vezi si “The Entropy Law and The Economic Process”, New York, Pergamon Press, 1971. El este precursor al avertismentelor facute de Clubul de la Roma, al cercetarilor realizate de profesorul Jay Forrester la MIT.

[25] Daniel Daianu, “Schimbarea de clima si spectrul civilizatiilor hidraulice’, Contributors, martie 2021. A se vedea si volumul meu “Economia si Pandemia. Ce urmeaza?”’( Polirom 2021)

[26] Vezi si un serial faimos al BBC, “The Ascent of Man”, cu decenii in urma

Distribuie acest articol

44 COMENTARII

  1. Mi-a placut enorm formula Q (productie/PIB) = f (K (E), L (E), E).
    Da articolului o plusvaloare, chiar ai crede ca e o analiza serioasa, bazata pe cifre serioase. Ma asteptam ca in decursul articolului sa vad forma functiei, o fi trigonometrica, exponentiala, polinom sau cume o fi, draguta de ea. De asemenena ma asteptam sa vad undeva in ecuatie factorul (E) concretizat in cifre, numere, de ex. procentele de codoi.

    Dar, autorul ramine la speculatii, presupuneri, argumente scoase din mineca. Ramine cum am vorbit, Viitorul nu are o determinare mecanica

    PS A vorbi de aceasta tema fara a vorbi de demografie, nu are nici un chichirez.
    PPS II multumesc nevestei ca nu s-a bagat sa-mi corecteze acest text, pe care mi-l asum.

    • Pe mine algebra foarte simpla pe care o folosesc economistii in alcatuirea formulelor lor. Intr-un domeniu atit de complicat si cu atit de multe variabile, cu multe necunoscute, cu aparitii intimplatoare (sa le zic mai bine „random”?) ale unor variabile sau ale unor necunoscute noi imi inchipui ca ar fi nevoie de o matematica mult mai complicata. Poate chiar mai complicata decit cea cunoscuta deocamdata, asta presupunind ca domeniul asta chiar e matematizabil mai mult decit cu o aritmetica elementara si cu o algebra de clasa a 8 a.

      • Pt a intra la ASE nu a fost niciodata nevoie de MATEMATICA. Cel mult ceva statistica, care nici aia nu e rea si nici nu e simpla, dar e suficienta ca sa-ti ia ochii cu niste grafice colorate, care nu spun nimic.
        E un fel de app care-ti da numerele cistigatoare la loto.
        Important e sa ai o bibliografie bogata, bibliografie care arata cit de cult esti in cap, cite chestii ai citit si, cel mai important, sunt autocitarile, arata ca tu ai stiut de mult cum e treaba. Cu asemenea chesti ajungi ministru, profesor, consultant, analist, membru la academii. Nevasta va fi foarte mindra de tine!

        PS si ca povestea sa fie curata, afli ca savantul a fost educat in economia socialista, a dat cu subsemnatul pe unde trebuia. De altfel se vede aceeasi obedienta, se conjuga la liniile directoare, venite de sus, ca azi e EU si ieri era OCR, nu conteaza.

    • @neamtu tiganu
      Mda, ce bine le stiti voi pe toate. Clicla populistilor patetici de la coltul strazii (afd-isti, auristi, trumpisti, et al) etichetarile, frustrarile, barfele si schimonoseala. Noroc ca mai exista si antreprenorii care fac investitii, creaza locuri de munca si va asigura cheltuielile sociale (lefe, pensii, asigurari medicale,etc).

      https://www.youtube.com/watch?v=pg4TUKP0nzc

      https://www.youtube.com/watch?v=WPZapGhcYr8

      https://www.youtube.com/watch?v=wBFC6zAt67U

      • @Florix, baga si tu o formula ceva, sa para stiintific…

        Antreprenorii privati isi pot baga banii unde vor ei, daca au noroc cistiga, daca nu, dau faliment. Problema e cind statul baga banii nostri in prostii.

        PS Ai uitat de Stefan Gheorghiu, nu stiu cum se impaca cu Trumpistii, care sunt.
        PPS – În 1975, și-a luat licența în Științe Economice la Academia de Studii Economice (ASE) – București, apoi, în 1988, a obținut titlul de Doctor în Economie, la aceeași Academie.

        • Domnule, antreprenorii germani confirma clar- castiga bani. Din pacate insa, nu toti primesc autorizatie de constructie, a se vedea cum au fost blocati si investitorii privati si comerciali in instalatii fotovoltaice in Spania, sau cum sunt blocati dezvoltatorii de parcuri eoliene prin Germania). Blocarea dezvoltatorilor de parcuri eoliene in Ro (cu taxe aberante) este si ea demna de mentionat, ca doar linia de transmisie trebuie tinuta libera pentru Centrala de Stat de la Cernavoda, nu-i asa?

          Integrarea regenerabilelor, pe de-o parte necesita modernizarea si extinderea retelelor de transport, iar pe cealalta parte, substituirea centralelor pe carbune (si nuke) cu centrale moderne pe gaz, cu viteza rapida de reactie.

          Desigur, apar cheltuieli, spre deosebire de alte subventii insa (gen subventionarea laptelui praf, a carnii de porc, groh, groh, achizitii de tunuri si alte aiureli) stimularea investitiilor in modernizarea infrastructurii si a sistemului energetic, atrage investitii „private” pe plan local, creaza locuri de munca bine platite pe plan local, dezvoltare durabila si prosperitate. Dar deh, centralele nucleare si pastrarea vechilor centrale „de stat” prin Estul-UE sunt cele mai bune, fiindca functioneaza exclusiv cu bani publici, costa mult si sifonarea banilor la greu este asigurata pe multe zeci de ani. Administratorii companiilor de stat (numiti pe linie de partid), nu mai pot face ei pe marii ‘”oameni de afaceri”, iar „contractorii”, caratorii de carbune de colo-colo, dealerii, etc, nu mai pot suge bani de la bugetul statului si implicit nu mai pot face donatii la partid, nu mai pot da plicul politicianului, samd.

          P.S. cat despre demagogi, capcauni si patetici (Lenin, Hitler, Stefan Gherghiu, Trump, Putin, Xi, sclipitoarele Beatrice von Storch, Le Pen, Sosoaca, etc) nu este mare diferenta intre ei. Acesi Marie cu Alta Palarie! Ei reprezinta poporul, iar restul, sunt „dusmanii poporului”.

          • Florix, am impresia ca ai vrut sa comunici ceva, <i<Nu mai țin minte câte cartonașe galbene v-am dat pentru trollism și alte fapte incompatibile cu statutul comentariilor de pe Contributors. Comentariul de mai sus, ca recidivist, ar fi trebuit aruncat la coș imediat.

            Dar nici tu nu te deosebesti de : Lenin, Hitler, Stefan Gherghiu, Trump, Putin, Xi, sclipitoarele Beatrice von Storch, Le Pen, Sosoaca, etc esti mai degraba von Leyen, Greta.. e greu pt unu ca tine sa gindesti cu mintea ta, cauti, tot timpul, incadrari istorice,

            • „Dar, autorul ramine la speculatii, presupuneri, argumente scoase din mineca. Ramine cum am vorbit, Viitorul nu are o determinare mecanica” Constantin Cranganu cred ca se framanta vreo doua nopti daca ii scria cineva asa ceva;) Dar vedeti, tocmai dreptul de a posta critici pe marginea articolului /la adresa continutului / evidentiaza diferenta intre „autoinzestratii” cu harul dreptatii si cei cu gandire liberala. In fine, eu mi-am permis sa-i atrag atentia ca masa calotei la suprafata este doar o parte a monedei (o distragere a atenteiei de fapt;) trendul masei totale pe termen 20-30 ani fiind nagativ (asa cum i-a demonstrat ulterior si @Amadeus;) si hopa, am fost cenzurat si etichetat in „trollist”. Cam atat despre promotorii stiintei „alternative” in numele pluralismului intelectual si masinaria de sucit minti. Evident, improscaturile matale (ca as fi toxic, ca originile mele ar fi de natura comunistoida, etc) nu s-au lasat nici ele asteptate. Apropos, tatal meu a fost detinut politic si sunpravietuitor al lagarelor de la Aiud si Periprava. Dar ma rog, nu ma pot astepta la conversatii normale sau coerente cu simpatinzanti AfD, Trump, Le Pen et al (unde calomnia si lipsa bunului simt sunt la ele acasa).

  2. Dacă rămâne Cîțu prim-ministru încă un an, chiar credeți că datoria publică va urca doar până la 59,69 % din PIB în 2024 (și asta în scenariul pesimist – pesimist pentru noi, nu pentru Cîțu!)????

  3. Suntem în epoca deficitelor perene.
    Se aplica constant și de multi ani in USA, Japonia , unele state UE. Oricare scuza a fost folosita. Acum , cu scuza obiectivă Covid, cam toți în UE au trecut pe deficite bugetare. Mai mari , mai mici.
    Cei „antrenați” anterior ( vezi Italia , Romania) nu au făcut altceva decât să mărească nivelul împrumuturilor noi contractate an după an.
    Și trecerea la economia verde va fi o scuza pentru continuarea măririi deficitelor.
    Cazul cel mai recent , creșterea prețurilor la curent și gaz metan. Unii deja prevăd ajutoare de stat la plata facturilor. Bani de la buget.
    Cum prevăd concomitent și ajutoare bănești la achiziționarea vehiculelor electrice, instalarea panourilor solare și a morilor de vânt producătoare de curent.
    Adică pe de o parte finanțezi un progres ( cît de benefic va fi , exista doar in pdf) dar care în realitate sărăcește mase de votanți. Și atunci finanțezi și pe aceștia.
    Nirvana gandirii economice. 😀

    Greșeala comun găsită în presă, energia regenerabilă va fi ieftina.
    Nici poveste.
    Cum NU SUNT tehnologii noi și nici ieftine , raspindirea lor se face exclusiv pe baza de subvenții bugetare. Masive.
    Că dacă erau ieftine , nu se chinuia nimeni cu centralele pe cărbuni și/ sau nucleare.
    Evident că energia regenerabilă va fi ieftina doar raportată la prețul dus in sus , la stele, a alternativei ( cărbune , nuclear , metan ) .
    Prețul ultimelor umflat artificial și voit. Cum se întâmplă acum .
    ( cînd barilul de petrol era ajuns cu ani în urmă la 150 dolari , energiile alternative găseau strategii și finanțare . De la guverne . Istoria învață . )

    In rest noi ca națiune am mimat ceva reforme EXCLUSIV la presiunea altora.
    Iar o reformă fiscală nu e in planul nici măcar a viitoarei coaliții PSD-PNL. USL II.
    Poate și în cel mai optimist caz, o ipotetică reforma se va face conform tradiției românești.
    FMI cu foaia de parcurs la Ministerul finanțelor iar UE cu lista de obiective financiar bugetare de îndeplinit și obligatorii , pe masa de la Cotroceni și palatul Victoria.

    PS.
    Nimeni nu se întreabă cum va fi trecerea asta verde la mega producătorii de gaz și petrol. Ce efecte interne va produce.
    Citind lista țărilor care extrag zilnic MAI MULT de echivalentul a 4 milioane barili petrol , devine preocupantă problema.
    Trei din ele sunt și puteri nuclear militare.

    • Daca in europa am fi avut politicieni 1. ne-tradatori si 2.capabili sa calculeze 2+2:

      -ne-am fi retras toata productia din asia/china. Europa poate fi autosufienta fara nici o problema si poate achizitiona orice materie prima prin export de produse cu valoare adaugata mare.

      -am fi trecut masiv pe energie atomica pana la rezolvarea problemelor legate de regenerabile (10-20 ani)

      -renuntarea la moneda fiat, printabila dupa umorile de momement ale cui influenteaza BCE…

      -reducerea crunta a birocratiei si aparatelor guvernamentale.

      -reducerea la ZERO a imigratiei extraeuropene slab calificate si integrarea culturala / reducerea diferentelor de nivel de trai intre tarile UE. Refacerea ideii de comunitate in jurul unei identitati europene bazate pe liberalism CLASIC (nu pseudo – „liberalismul” american). Nu poti ajuta pe restul lumii daca tu insuti esti in profunda criza/degringolada. Ordine in ograda proprie si dupamai vedem.

      Desigur toate cele de mai sus cer sacrificii. Multe dintre aceste sacrificii ar fi rezervate pentru politicieni de profesie, de asta nu cred ca se vor analiza serios vreodata. Cat despre urgenta climatica & „unspeakable disease of unknown origin” sunt sferturi de adevar amestecate cu extrem de multa propaganda panicarda, totul pentru beneficiul unei paturi extrem de restranse de profitori.

      Perspectivele nu sunt deloc roz, si asta nu din cauza „urgentei climatice”.

      • OK. Si cine curata toaletele, are grija de batrani ca toti millenials vor sa fie cu titluri academice in „te miri ce”, femeile nu vor sa mai stea la cratita si sa fie doar masini de facut copii.
        „Kinder, Küche, Kirche” – a disparut chiar si in lumea in curs de dezvoltare intr-o masura care nu poate fi neglijata.
        Nu avea dreptate Basescu pe tema asta cand vorbea de lipsa de tinichigii si chelneri?
        ;)))

        • Aberatiile mileniale se trag de la prea mult bine…
          Eu personal as merge sa spal wc-uri daca as avea, de exemplu, 10-15k de dolari pe luna net. Cerere si oferta. Se incearca inducerea din partea capitalului globalist a ideii eronate ca avem nevoie de mana de lucru ieftina ca sa ne faca muncile de jos. Nimic mai fals, asta perpetueaza sclavia moderna pe salarii de mizerie. Cerere si oferta. Daca e criza de ingrijitori sau maturatori si inflatie de academicieni, piata fortei de munca cu limite geografice/politice solide va avea grija de asta.
          Printre altele prosperitatea americana de la mijlocul secolului trecut, in care un salariu deloc spectaculos iti putea cumpara casa masina si tine o familie s-a bazat, printre altele, si pe 30% versus 58% participare feminina in piata muncii 1950 vs 2010, mult mai putini imigranti ilegali, mai putin welfare, productie locala versus delocalizare si corporatism globalist, etc etc.
          Globalismul a ruinat vestul, saracind clasa de mijloc, singura capabila de a asigura progres societal.

  4. Planeta Terra are niste legitati proprii si niste limite de suportabilitate. Supraexploatarea de resurse naturale, defrisarile, hiperurbanizarea din ultimele trei secole si cresterea accelerata a populatiei isi vor arata efectele. Foarte multi nu cred, dar vom plati tot mai mult pentru a reface asezarile dupa catastrofele naturale. Acum se incearca temporizarea cu energii alternative, masini si avioane electrice, hrana modificata genetic, etc. dar nu sunt decat solutii de moment. Viitorul va duce la multe limitari de consum individual si colectiv.

  5. Am tot pus intrebarea asta: daca toata lumea trăiește pe datorie de unde vin banii care se împrumută?. Marii datornici ii împrumută pe cei mici deși nici ei nu au bani? Cu alte cuvinte exista un grup de țări care s-au auto acreditat drept creditori și un grup de fraieri care imprumuta bani care nu exista. In fomd nici marile banci nu au banii pe care-i dsu cu imprumut. Povestea cu ne împrumutam de la viitor, adică de la copii nostri, este doar un smen. Nimeni nu i-a întrebat pe cei care nu s-au născut încă daca subt de acord sa plateasca datoriile bunicilor. E poate timpul sa se revină la etalonul aur sau alta marfa cu valoare palpabilă.

  6. Apropo de destabilizarea bugetelor de pe urma schiumbărilor climatice, un banc de pe vremuri:

    Întrebare la Radio Ereven: Cât de mare e pericolul izbucnirii celui de al 3- lea război mondial?

    Răspuns: Nu e niciun pericol. Până să înceapă al 3-lea război mondial, lupta pentru pace nu va mai lăsa piatră peste piatră.

  7. Evenimente extreme au fost cutremurul din 77 și inundațiile din 1970. O săptămână toridă, 3 stropi de ploaie, 2 pale de vânt și 3 fire de brumă nu se califică. Intră la categoria fenomene banale pe care doar oamenii primitivi le punea in legătură cu demonii.

    Încălzirea globală e o speculație. Atunci când nu este pur și simplu o escrocherie. Uneori se transformă in dumă ideologică, ceva de înspăimântat, prostit și culpabilizat masele. Cam cum făcea biserica cu sexul in evul mediu. Cu tot cu indulgențele (certificate) selective (traficate), date pe bani buni.

    Bugetele sunt destabilizate de măsurile aiuritoare, liberticide ale unor guvernanți ce au evadat dintr-o bandă desenată de Ion Creangă. Cum o fi să achiziționezi, de pildă, 120 de milioane de medicamente mediocre, inutile, nesolicitate? Simplu: destabilizator pentru bugetul sănătății. Banii care trebuiau să susțină niște spitale ș-așa paradite au ajuns in laba unor producători dubioși de leacuri și afrodisiace.

    In curând bugetele tuturor statelor membre UE vor fi nu destabilizate, ci dezintegrate de politicile de mediu adoptate de Komisia Ursula, cea cu mărețul Plan Verde. Unde Ursula e o politrucă inspirată de speculațiile și basmele Elenei Ceaușescu, savantul de renume mondial ce a descoperit Codoiul apocaliptic și pionier al Încălzirii globale antropogene ce a combătut din răsputeri schimbările climatice obligând românii să circule alternativ duminicile.

    • Comentariul dumneavoastră mă lasă fără introducerea de la studiul despre criza de benzină din SUA, România şi Ungaria (1979) şi măsurile adoptate atunci în domeniul energiei. Deşi mă străduiesc să folosesc surse de informaţii americane şi româneşti doar din acea perioadă, ajung fără să vreau la compararea planurilor măreţe (şi falimentare) propuse în 1979 cu ceea ce se impune în prezent prin intermediul Comisiei Europene, condusă cu graţie de înscăunata Ursula von der Leyen şi de progresiştii ei.
      Nicolae şi Elena Ceauşescu ar fi mândri să afle că liderii Uniunii Europene de origine germană, franceză, olandeză şi nişte români rătăciţi (care au pus simbolul crucii în sigla noului Partid Comunist Român) nu i-au uitat şi se străduiesc să creeze o nouă ordine economică internaţională. Noul roşu al revoluţiei mondiale este verdele praz.

    • euNuke, n-ați citit cu atenție. Autorul nu pune accentul atât pe intensitatea evenimentelor climatice, cât mai ales pe frecvența lor: „suită de crize”, „intervenții tot mai dese”, „situații foarte dificile, care s-au înmulțit în ultimii ani”.
      Așa se face că, deși nu au fost recorduri de temperatură în vara aceasta, în Germania temperatura medie a fost cu 1,6°c mai ridicată decât perioada de referință 1961-1990. Și 30% mai multe precipitații decât în aceeași perioadă. Nu inundațiile, și ele cele mai distrugătoare după cele din 1962, au fost decisive în stabilirea acestei realități, ci frecvența ploilor. Deci speculație este negarea schimbărilor climatice.
      Cat despre inutilitatea medicamentelor, vă spun un lucru: acum vreo jumătate de an mortalitatea raportată la numărul de îmbolnăviri era foarte aproape de 3%. Azi, după ce 32% din populația globală s-a vaccinat, ea a scăzut la 2,23%. Aveți desigur dreptul de a vă urla public opiniile personale, dar este evident că ele nu corespund realității.

      • „Azi, după ce 32% din populația globală s-a vaccinat, ea a scăzut la 2,23%”
        Aceste cifre dovedesc cât de puțin eficiente sunt vaccinurile.

        Mortalitatea a scăzut pentru că:
        1) au fost îmbunătățite protocoalele de tratament.
        2) au fost descoperite efectele antivirale ale unor medicamente generice.
        3) in multe țări foarte populate din Asia/Africa/America de sud au devenit disponibile acele medicamente generice de care vorbeam (și sunt studii foarte clare de exemplu in privința ivermectinei in Africa – căutați harta distribuției suprapusă pe cea a îmbolnăvirilor).
        4) s-a renunțat la practici intruzive și distructive, de pildă la ventilarea tuturor pacienților in stare gravă.
        5) doctorii psihopați au obosit și ei de atâta măcel ori s-au plictisit.
        6) lumea s-a prins de abuzurile și stahanovismul sănătorist din spitale și a început să fugă de ele ca de ciumă.
        7) multe țări au inceput întoarcerea la normalitatea medicală, adică la tratarea acestor viroze in mod ambulatoriu. ceea ce a condus la…
        8) medicație prescrisă in fazele timpurii ale bolii.
        9) foarte multe state au relaxat regulile in privința măștii (mai aless peste vară). Cum masca este un factor agravant la orice boală respiratorie…

        Legătura dintre pseudovaccinuri și scăderea mortalității este o speculație, iară tot ce am scris eu este logică și știință medicală (punctele 5 și 6 nu sunt aserțiuni științifice, ci observații de bun simț asupra comportamentului oamenilor). Ți-o poate confirma orice medic de bună credință.

        Când s-o dovedi științific, de către o terță parte neutră și competentă (nonguvernamentală, noncorporatistă), că tratamentul ăsta experimental dă rezultate și reduce semnificativ mortalitatea o să pun la numărul 10 și acest medicament (sper că pricepeți că nu vorbim de vaccinuri adevărate).

        La fel, toate zbieretele despre încăzirea globală cauzată de oamenii și evenimentele „extreme” cauzate de încălzire sunt tot speculații (oamenii care falsifică grafice ca să le dea rezultatul dorit nu pot „produce” știință, deci din momentul in care ONU s-a compromis cu mulți ani in urmă, acceptînd cu seninătate impostura și falsul unor cercetători, orice informație ce vine de acolo este viciată).

        Și ați greșit și in privința lecturii mele, când ați presupus că eu am citit textul domnului Daianu. Atenția mea nu este oferită oricui. Dumneavoastră de pildă, ați primit 5 minute, că ne cunoaștem.. :)

        • Mulțumesc pentru cele 5 minute. Cum nu voi să vă răpesc prea multe altele, voi fi cât mai telegrafic :
          Este improbabil ca toate cele 9 „cauze” enumerate să fi apărut simultan pentru a conduce la efectul constatat. E mult mai probabil ca toate să fie efectul unei singure cauze, iar procedând eliminatoriu, aceasta nu prea poate fi alta decât vaccinarea.
          În privința schimbărilor climatice, este evident că există o componentă antropica și una naturală. Cum cea antropică determină creșterea temperaturii medii globale (tmg), întrebarea care se pune este dacă cea naturală poate compensa sau nu această creștere antropogenică a tmg. Dar niciun cercetător sau consumator de știință nu pare interesat de acest aspect, preferând „postulate” de tipul speculațiilor climatice. Diletantism programatic?
          Un weekend plăcut.

  8. Faptele vorbesc, nu gargara verde marca EUSSR.
    https://www.msn.com/en-gb/money/other/food-shortages-by-end-of-week-as-co2-crisis-grows/ar-AAODONq?ocid=winp1taskbar
    Si UE are reguli pentru sperierea animalelor inainte de sacrificare si in realitate discrimineaza prin reguli absurde care fac consumul de carne kosher sau halal o mare problema pentru cetatenii UE semiti (evrei si musulmani).
    Putinii evrei din Irlanda de Nord stiu asta pe pielea lor deja cu abordarea post-Brexit a UE:
    https://www.bbc.co.uk/news/uk-northern-ireland-57765223

    .

    • De cand exista istoria cunoscuta, civilizatiile slabe, preocupate cu prioritate de sexul ingerilor si drobul de sare au fost cucerite direct sau prin demografie de civilizatii „inferioare” tehnico-stiintific-societal dar care isi stiau bine prioritatile si nu aveau crize existentiale recurente.

  9. hai s ascundem jigodismele / securismele in „schimbari climatice”. nu domnule, nu clima a distrus / distruge Romania, ci putorile ce se nfrupta cu nerusinare din ceea ce nu le apartine. daca sinteti pentru etica si echitate, cit cistiga tutankhamonul de la bnr (monopol de stat) din leafa si pensie ? dar politrucii / militienii / securicii de la asf, anre etc etc? nu le e frica ? ca de rusine nu se ndoieste nimeni ca le ar crapa obrazul. dar de paguba de jumatatate de miliard de euro al city ului cumnatului porcului de nastase ati auzit ? in jurisdictia cui era cimpanzeul ala ?

  10. Că tot a adus vorba președintele Consiliului Fiscal despre stabilitatea economică a României, domnule Daniel Dăianu, vă rog să spuneți, când adoptă țara noastră, cu sprijinul Bancii Naționale și al instituției pe care o conduceți, moneda comună EURO?

    Aveți un grafic, o foaie de parcurs?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Daniel Daianu
Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academiei Române, din 2001, preşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al American Economic Association, membru în Societatea Academică Română.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.