vineri, decembrie 3, 2021

F-22, Suedia, Finlanda si viitorul NATO

Ca să vă calmați nervii și să vă enervați în schimb dușmanii, puține lucruri sunt mai eficace decât vizita a vreo două avioane de război de tip F-22 Raptor. A cincea generație de avioane de război ale Americii este discretă, rapidă și agilă. În ultimele zile, aceste mașinării uimitoare au survolat state de la marginea Europei, precum Lituania și Ucraina, acțiunea înscriindu-se în inițiativa Statelor Unite de reiterare a sprijinului lor.

Dar mai important este probabil un raport apărut săptămâna trecută pe pagina web a Ministerului finlandez de Externe. Cei patru autori ai săi (doi finlandezi, un suedez și un francez) examinează pe larg și cu seriozitate implicațiile practice ale prezenței finlandeze în NATO.

Problema e simplă: fără ajutorul finlandez și suedez, celor din NATO le-ar fi greu să apere țările baltice împotriva unui atac hotărât al Rusiei, ceea ce ar fi o catastrofă pentru propria securitate a țărilor care nu sunt membre ale NATO. Și totuși, dacă aceste două țări nu sunt membre ale NATO, ele nu pot fi pe deplin integrate în planurile alianței.

Opiniile sunt amestecate, mai ales în Suedia, unde principalele partide de opoziție (și unii dintre social-democrații de la guvernare), vor acum să se alăture. Finlandezii sunt mai sceptici – deși, dacă cei de la conducerea țării ar recomanda aderarea la NATO, majoritatea finlandezilor ar fi de acord.

Raportul zugrăvește sumbru gravitatea situației. În fața unei Rusii revizioniste, Finlanda și Suedia s-ar simți mai în siguranță în NATO. Dar decizia de aderare ar provoca o reacție dură și, probabil, periculoasă din partea Rusiei. O astfel de situație va fi greu de gestionat.

Autorii se limitează mai degrabă la examinarea situației, evitând să facă recomandări, cu o singură excepție. Ei susțin că ar fi mult mai bine dacă Finlanda și Suedia ar adera la alianță împreună. Dacă Suedia aderă, iar Finlanda nu, atunci asta riscă să îi facă pe ruși să creadă că factorii decizionali de la Helsinki nu dispun de forță. Dacă Finlanda aderă, iar Suedia nu, asta ar crea mari probleme pentru NATO: cum poți apăra un aliat la care nu poți ajunge cu ușurință?

De ani de zile le-am tot cerut celor două țări să adere la NATO: argumentarea mea era următoarea: “faceți-o acum, câtă vreme nu este absolut necesar, pentru că, atunci când va deveni într-adevă necesar, va fi mai greu“. Mă tem că acest raport constituie un răspuns la o întrebare de ieri, și nu la una de mâine.

Dacă NATO ar fi într-o formă bună, atunci aderarea ar răspunde într-adevăr  tuturor  temerilor Europei de Nord-Est legate de securitate. Dar nu este. Avioanele F-22 sunt bune, dar America dispune de mult prea puține, iar ele încep să ducă rapid lipsă de rachete. Alte țări din cadrul NATO se află cu mult în urma Americii.

În general, bugetele apărării occidentale s-au tot micșorat ani de zile, în special în privința plicticoasei și neplăcutei probleme a apărării teritoriale. Cheltuielile NATO pentru apărare nu mai scad, dar nicăieri nu sunt destul de mari. Iar majoritatea membrilor încă își mai cheltuiesc cei mai mulți bani pe ce nu trebuie: mai mult pe salarii și pe clădiri, și mai puțin pe armament modern. Trebuie încă să ne reevaluăm adevăratele priorități în apărare. Pericolele interne și externe ne dezbină și ne distrag atenția.

Nu totul trebuie privit cu pesimism. Donald Trump nu este încă președinte și, poate, nu va fi niciodată. Congresul fierbe în fața zgârceniei aliaților europeni, dar încă mai votează cheltuieli cu bani împrumutați  pentru apărarea lor. Reuniunea NATO de la Varșovia va îndrepta din nou atenția asupra statelor mărginașe: o “bază“ americană (de fapt, un cartier general) în Polonia, plus sposorizarea bilaterală a apărării unor “națiuni-cadru“ pentru Estonia (din Marea Britanie), Letonia (probabil, din Canada) și Lituania (Germania). Arată bine, chiar dacă alianța funcționează cu rezervoare goale.

Finlanda și Suedia trebuie să se grăbească. Cu cât aderă la NATO mai curând, cu atât mai puțin vor avea nevoie de garanții de securitate. Mai mult, întărind alianța, s-ar putea ca ele să contribuie mai mult la supraviețuirea ei.

Traducerea: Mihaela Danga

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Sugestiv pentru modul de a gândi al d-lui Lucas: vizita avioanelor Raptor e bună pentru că … enervează duşmanii!
    Prea mulţi din păcate gândesc aşa: analişti, ziarişti, politicieni, militari şi oficiali NATO, simpli cetăţeni: „să le dăm peste nas ruşilor”, „le arătăm noi”, „să-i învăţăm minte”.
    Şi prea puţini sunt interesaţi de posibilele consecinţe.//
    „Ei (autorii raportului) susțin că ar fi mult mai bine dacă Finlanda și Suedia ar adera la alianță împreună.” – sau dacă ar rămâne amândouă neutre. Experţii n-au făcut recomandări, după cum recunoaşte şi d. Lucas. Ideea era ca Finlanda şi Suedia să acţioneze la fel (ori amândouă în NATO, ori amândouă neutre).//
    „De ani de zile le-am tot cerut celor două țări să adere la NATO” – şi finlandezii şi suedezii n-au dat doi bani pe ce le spune d. Lucas! E posibil aşa ceva? :)
    Din sondaje reiese că majoritatea finlandezilor doresc să rămână neutri (55%) şi că doar 22% vor aderarea la NATO.
    http://www.hotnews.ro/stiri-international-20966986-guvernul-finlandez-avertizat-intr-raport-asupra-consecintelor-unei-eventuale-aderari-nato.htm

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Edward Lucashttp://contributors
Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro