marți, ianuarie 31, 2023

F-22, Suedia, Finlanda si viitorul NATO

Ca să vă calmați nervii și să vă enervați în schimb dușmanii, puține lucruri sunt mai eficace decât vizita a vreo două avioane de război de tip F-22 Raptor. A cincea generație de avioane de război ale Americii este discretă, rapidă și agilă. În ultimele zile, aceste mașinării uimitoare au survolat state de la marginea Europei, precum Lituania și Ucraina, acțiunea înscriindu-se în inițiativa Statelor Unite de reiterare a sprijinului lor.

Dar mai important este probabil un raport apărut săptămâna trecută pe pagina web a Ministerului finlandez de Externe. Cei patru autori ai săi (doi finlandezi, un suedez și un francez) examinează pe larg și cu seriozitate implicațiile practice ale prezenței finlandeze în NATO.

Problema e simplă: fără ajutorul finlandez și suedez, celor din NATO le-ar fi greu să apere țările baltice împotriva unui atac hotărât al Rusiei, ceea ce ar fi o catastrofă pentru propria securitate a țărilor care nu sunt membre ale NATO. Și totuși, dacă aceste două țări nu sunt membre ale NATO, ele nu pot fi pe deplin integrate în planurile alianței.

Opiniile sunt amestecate, mai ales în Suedia, unde principalele partide de opoziție (și unii dintre social-democrații de la guvernare), vor acum să se alăture. Finlandezii sunt mai sceptici – deși, dacă cei de la conducerea țării ar recomanda aderarea la NATO, majoritatea finlandezilor ar fi de acord.

Raportul zugrăvește sumbru gravitatea situației. În fața unei Rusii revizioniste, Finlanda și Suedia s-ar simți mai în siguranță în NATO. Dar decizia de aderare ar provoca o reacție dură și, probabil, periculoasă din partea Rusiei. O astfel de situație va fi greu de gestionat.

Autorii se limitează mai degrabă la examinarea situației, evitând să facă recomandări, cu o singură excepție. Ei susțin că ar fi mult mai bine dacă Finlanda și Suedia ar adera la alianță împreună. Dacă Suedia aderă, iar Finlanda nu, atunci asta riscă să îi facă pe ruși să creadă că factorii decizionali de la Helsinki nu dispun de forță. Dacă Finlanda aderă, iar Suedia nu, asta ar crea mari probleme pentru NATO: cum poți apăra un aliat la care nu poți ajunge cu ușurință?

De ani de zile le-am tot cerut celor două țări să adere la NATO: argumentarea mea era următoarea: “faceți-o acum, câtă vreme nu este absolut necesar, pentru că, atunci când va deveni într-adevă necesar, va fi mai greu“. Mă tem că acest raport constituie un răspuns la o întrebare de ieri, și nu la una de mâine.

Dacă NATO ar fi într-o formă bună, atunci aderarea ar răspunde într-adevăr  tuturor  temerilor Europei de Nord-Est legate de securitate. Dar nu este. Avioanele F-22 sunt bune, dar America dispune de mult prea puține, iar ele încep să ducă rapid lipsă de rachete. Alte țări din cadrul NATO se află cu mult în urma Americii.

În general, bugetele apărării occidentale s-au tot micșorat ani de zile, în special în privința plicticoasei și neplăcutei probleme a apărării teritoriale. Cheltuielile NATO pentru apărare nu mai scad, dar nicăieri nu sunt destul de mari. Iar majoritatea membrilor încă își mai cheltuiesc cei mai mulți bani pe ce nu trebuie: mai mult pe salarii și pe clădiri, și mai puțin pe armament modern. Trebuie încă să ne reevaluăm adevăratele priorități în apărare. Pericolele interne și externe ne dezbină și ne distrag atenția.

Nu totul trebuie privit cu pesimism. Donald Trump nu este încă președinte și, poate, nu va fi niciodată. Congresul fierbe în fața zgârceniei aliaților europeni, dar încă mai votează cheltuieli cu bani împrumutați  pentru apărarea lor. Reuniunea NATO de la Varșovia va îndrepta din nou atenția asupra statelor mărginașe: o “bază“ americană (de fapt, un cartier general) în Polonia, plus sposorizarea bilaterală a apărării unor “națiuni-cadru“ pentru Estonia (din Marea Britanie), Letonia (probabil, din Canada) și Lituania (Germania). Arată bine, chiar dacă alianța funcționează cu rezervoare goale.

Finlanda și Suedia trebuie să se grăbească. Cu cât aderă la NATO mai curând, cu atât mai puțin vor avea nevoie de garanții de securitate. Mai mult, întărind alianța, s-ar putea ca ele să contribuie mai mult la supraviețuirea ei.

Traducerea: Mihaela Danga

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Sugestiv pentru modul de a gândi al d-lui Lucas: vizita avioanelor Raptor e bună pentru că … enervează duşmanii!
    Prea mulţi din păcate gândesc aşa: analişti, ziarişti, politicieni, militari şi oficiali NATO, simpli cetăţeni: „să le dăm peste nas ruşilor”, „le arătăm noi”, „să-i învăţăm minte”.
    Şi prea puţini sunt interesaţi de posibilele consecinţe.//
    „Ei (autorii raportului) susțin că ar fi mult mai bine dacă Finlanda și Suedia ar adera la alianță împreună.” – sau dacă ar rămâne amândouă neutre. Experţii n-au făcut recomandări, după cum recunoaşte şi d. Lucas. Ideea era ca Finlanda şi Suedia să acţioneze la fel (ori amândouă în NATO, ori amândouă neutre).//
    „De ani de zile le-am tot cerut celor două țări să adere la NATO” – şi finlandezii şi suedezii n-au dat doi bani pe ce le spune d. Lucas! E posibil aşa ceva? :)
    Din sondaje reiese că majoritatea finlandezilor doresc să rămână neutri (55%) şi că doar 22% vor aderarea la NATO.
    http://www.hotnews.ro/stiri-international-20966986-guvernul-finlandez-avertizat-intr-raport-asupra-consecintelor-unei-eventuale-aderari-nato.htm

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Edward Lucashttp://contributors
Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro