Iată că a venit vremea ca N. Dan, noul președinte al României, să-i laude pe moldoveni cât sunt de culți, de buni, de importanți. Aflat vineri în vizită la Iași, N. Dan a spus în esență lucruri corecte: Iașul cultural, Iașul academic, Iașul antibiotic; problema e că vorbele sale s-au înscris în lungul șir al ‘gesturilor fără conținut’ al politicii dâmbovițene față de regiunea noastră.
În mai bine de 35 de ani, politicianul de București s-a perfecționat în a-i vinde moldoveanului obiecte din propriile buzunare. Atâtea câte sunt, calitățile îi sunt lăudate una câte una, apoi puse la loc, spre satisfacția generală. Moldoveanul a aflat din nou ieri ce importantă e istoria locului, obiceiurile locului, oamenii locului, adică acele lucruri la care politicianul de la București nu are vreo contribuție. În schimb, discursul pe care-l așteptăm e: dragi moldoveni, am venit să inaugurez A8, să salut instituirea liniei de apărare militară strategică pe Prut și noua Divizie a Moldovei, darea în folosință a magistralei de Big Data cu noul hub de la Iași, mutarea Curții de Conturi aici, noul spital regional ieșean, instituirea unui Fond național de dezvoltare regională pentru Moldova etc.
Suntem în situația antropologului uimit ce oază de cultură a găsit în acest ‘bon sauvage’, cum poate el supraviețui doar cu paie, natură, tradiții și superstiții. Nu că moldovenii nu ar fi – ca toți românii – pricepuți în a externaliza responsabilitatea pentru criza în care se află regiunea. Problema e, printre altele, că refrenul „leagănul culturii românești”, odată internalizat, duce pe mulți moldoveni la a crede că acest lucru este mai important decât e. Ei bine, de fapt toate regiunile românești sunt „leagănul culturii românești”, așa cum toate regiunile italiene sunt importante pentru Italia, regiunile franceze pentru Franța ș.a.m.d. Consemnăm aici ceea ce e evident: pseudoadularea Moldovei conduce pe termen scurt la anestezierea moldovenilor și pe termen mediu-lung perpetuează dependența lor de centru, menținând regiunea într-o poziție periferică, împiedicându-i emanciparea social-economică.
Pe de altă parte, strategia flatării anestezice nu e o premieră moldoveană. E în fapt parte a unei retorici naționaliste prezente pe mai multe meridiane, care are rolul de a masca inegalitățile dintre regiuni și de a anestezia revolta regiunilor sărăcite.
Pe teritoriul italian, atât Berlusconi cât și Matteo Renzi obișnuiau să facă vizite de lucru în Sicilia în care nu economiseau laudele la adresa patrimoniului cultural local, deși problema principală a sudului era lipsa investițiilor centrale în infrastructură și șomajul ridicat (peste 20%). Sicilia era pentru aceștia „inima Italiei”, „patrimoniul etern” al țării ba chiar al umanității ș.a.
Lăudarea ritualică a regiunilor periferizate din vestul Țării Galilor și din nordul Angliei a fost cunoscută în anii 1980. Pe fondul unei de-industrializări masive, Guvernul britanic obișnuia să mascheze nerespectarea promisiunilor privind linia de mare viteză HS2 spre Nord și în general eșecul investițiilor în aceste zone prin promovarea compensatorie, la nivelul discursului oficial, a farmecului istoric al orașelor din Nord, a frumuseții Parcului Snowdonia.
Să amintim și de Andaluzia, cea mai săracă regiune din Spania. Regele Juan Carlos, precum și premierii spanioli, vizitează des Andaluzia pentru festivaluri culturale (ex. Feria de Abril), lăudând flamenco-ul și arhitectura maură ca „sufletul Spaniei”.
Nord-estul Braziliei cunoaște o poveste similară. Președinți brazilieni precum Fernando H. Cardoso laudă muzica samba și arhitectura colonială, guvernul federal nu pierdea nicio ocazie pentru a celebra Nordeste ca „inima autentică” a Braziliei, prin muzica sa vibrantă (forró), prin dansuri și bogăția culinară. Astfel, în gura celor responsabili, sărăcirea regiunii Nordeste rezultă a fi mai degrabă o problemă naturală decât un rezultat al falimentului propriilor politici centraliste.
Un bilanț. Pe de o parte avem în aceste țări probleme structurale persistente în economia regiunilor periferizate, pe de altă parte vedem cum politicieni centraliști vizitează regiuni defavorizate pentru a celebra evenimente simbolice, mai ales culturale, lăudând excesiv și compensator patrimoniul local. Asta nu duce însă prea departe. Aşa cum studiile arată (v. printre alţii, Cerniglia şi Saraceno [2020], „A European Public Investment Outlook”), cel puțin în Europa politicile de promovare a patrimoniului ca soluţie de regenerare regională până acum s-au dovedit a avea efecte nule atunci când nu au fost însoțite de intervenții masive ale statului în zonele periferizate. Așa stând lucrurile, până când Moldovei nu îi va fi dedicată o strategie națională de dezvoltare pe termen lung care să răspundă la problemele sale structurale, gesturi goale de conținut precum vizita de ieri a președintelui N. Dan la Iași nu fac decât să dezamăgească și mai mult cetățenii din regiunea Moldova și să rarefieze și mai tare coeziunea comunitară de care România are nevoie.
Un articol de excepție.
Felicitări!.
Parca vad reacția violenta a intelectualității dâmbovițene: how dare you?
Nu exista intelectuali damboviteni, cum nu exista intelectuali martieni! Intelectuali sunt sau nu sunt. Cine nu stia asta e din categoria : mai de graba nu.
Exista o specie de intelectuali, si nu putini, care deși nu sunt născuți în București, s-au identificat cu spiritul valah, levantin.
Cei care nu recunosc asta fac probabil parte din ea.
Intelectualitatea damboviteana? O ho ho! Nicusor e ardelean. Johannis-ardelean si neamt. Basescu jumate moldovean.Constantinescu-basarabean.Ilici-Holtenita. Ceausescu-Scornicesti.Dej-berladnic. Practic din 7 sefi de stat cam 3 sunt din Moldova. Destul de ok.
Nici unul din cei de mai sus nu sunt intelectuali. Cel mult Constantinescu, dar cu mare îngăduință.
Cum ziceam cei care nu le au cu cartea sa nu se apuce sa discute pe aici.
Emil Constantinescu-prof.univ. la Univ.Bucuresti,rector al Univ. Bucuresti e cu ingadinta intelectual. Ce o un intelectual dupa pararea lui Bush? Unul care sta in cafenea ,fumeaza si scrie pe la gazete,si apare seara la tv si isi da cu parerea?
Poate n-ati aflat ca rector este în România o funcție administrativa și, mai ales, politica.
Exista o intelectualitate tehnica, specialiști intr-un domeniu, și intelectuali care sunt preocupați de aspecte mai largi ale societății, au o cuprindere mai vasta. Domnul Constantinescu face parte din prima categori. Andrei Pleșu sau Gabriel Liiiceanu din cea de-a doua.
Deși nu sunt moldovean consider că Moldova nu este numai inima sufletului românesc ci și locul de unde a plecat și a început înfăptuirea Statului român( prin Unirea de la 1859). Fără tenacitatea și altruismul moldovenilor poate că azi Statul român nu ar fi existat.
Dar da, autorul are dreptate, Statul român a făcut puțin pentru Moldova, rămasă în urma dezvoltării economice și sociale față de alte regiuni ale țării( doar o parte din Oltenia și sudul Munteniei „concurează” în sărăcie cu Moldova). Dar, în fine, parcă și în Moldova încep să se miște lucrurile în sens pozitiv. Pentru a găsi o scuză voi zice că așa s-au mișcat capitalurile, de la Vest spre Est. Acum a venit vremea Moldovei și a Basarabiei. Fiindcă,vai, Basarabia este tot Moldova și împreună România.
Iată, din nou, Moldova+Basarabia sunt subiectele istorice ale Renașterii naționale. Fiindcă pentru Viitor Soarele va răsări tot dinspre Moldova+Basarabia….
Așa că trebuie să facem tot ce este posibil, inclusiv sacrificiile necesare, pentru ca Moldova și Basarabia să devină din nou inima sufletului românesc.
Suntem construiți pe ipocrizie. Pe ipocrizie s-a dezvoltat o întreagă literatură de idealizare satului și a binecunoscutului personaj „țăranul român”. Dar câți dintre acești iluștri scriitori nu au răsuflat ușurați când s-au văzut instalați la oraș, devenind mari povestitori ai satului? Poate exista ipocrizie mai mare? Așa e și cu politicienii. Acuma, nu l-aș judeca chiar acum pe Nicușor Dan. Are patru luni de Președinție. Ce să faci în patru luni? De abia a trecut de perioada de probă la angajare. Nici nu dispune de o majoritate din partidul lui.
Câteva cuvinte de complezență sunt în general necesare la inaugurări; de bine de rău, autostrada Moldovei *este* totuși un proiect de infrastructură care ar trebui să contribuie cu o câtime în plus la bunăstarea regiunii, la fel cu celelalte subiecte menționate. Ideea corectă este că Moldova are nevoie esențialmente de fapte concrete nu de vorbi dulși, pe de altă parte, critica la adresa discursul actualului președinte nu se bazează pe o argumentație prea solidă. $0.02
In linii mari asa e, doar cu privire la Cardoso as spune ca nu e chiar intemeiata critica. Cardoso si sotia au fost foarte activi in filantropie si initiative sociale. Nu de alta dar l-am si intilnit odata la o inaugurare a unei fundatii in numele sotiei …
Nu vă convine situația? Atunci de ce nu promovați un model al unei Românii federale în locul unui stat unitar?
E o idee, să facem o Federație cu Hungaria! Vorba poetului, „să ne unim pe veșnicie într-un fantastic carambol”!
Mai cititi ceva istorie. Romania nu are cum sa devina federatie. Pe intreg teritoriu are aceiasi limba oficiala si aceiasi limba vorbita. Iar minoritatea maghiara este pulverizata in cateva judete, unde nu este majoritara si compacta. Federatie a fost fosta RSF.Iugoslavia ce a inclus Serbia, Croatia, Slovenia, Muntenegru, Bosnia- Hertegovina, Kosovo. Prin urmare, in Romania nu se poate sustine asa ineptie.
Nu este chiar o inepție. Dacă nu izbutim de ani de zile să promovăm autonomia locală, atunci federalizarea ar putea fi o opțiune. Aceeași limbă vorbită nu este un motiv bun pentru a susține un stat unitar. Federalizarea ar fi cea mai puternică metodă de a forța descentralizarea puterii. Sunt dezavantaje, de acord cu dumneavoastră.
Iuliu Maniu a fost federalist. Din păcate, deși a militat pentru unirea Transilvaniei cu România pe un model federal, propunerea a fost respinsă de Ionel Brătianu, care negociase intrarea României de partea Antantei în schimbul anexării Transilvaniei. Dar, vedeți dumneavoastră, despre aceste fapte nu se vorbește deschis la istorie.
De aceea este foarte ușor să respingem astfel de soluții, fără a folosi argumente de substanță. Pentru cei mai mulți ideea unui stat român neunitar este pur și simplu de neconceput. Vă rog să treceți dincolo de disconfortul emoțional provocat de idee și să cântăriți atent avantajele și dezavantajele.
Cu regret, dar incurcati notiunile. In dreptul administrativ, federalizarea este la nivel macrostatal, si se cere un referendum national si analiza pentru siguranta nationala a unui stat. La nivel de orase si comune autonomia locala se face prin lege organica pentru mai buna gospodarire ale resurselor de pe teritoriul lor. Iar o noua organizare administrativ teritoriala poate reduce numarul de 41 de judete. Polonia, Bulgaria, Ungaria si Cehia dupa 1990 au regandit organizarea teritoriului dar nu ca federalizarea tarilor ci reducerea numarului de voievodate, judete, etc. Nu este o abordare emotionala ci una juridica. Pe ce lume traiti de aveti asemenea idei marete?!!! Ceea ca a fost acum 100 de ani nu mai este viabil azi. Cititi la nivel de UE sistemul de Nuts 1-4 teritorial.
Eu aș vrea ca Hungaria să se federalizeze în trei părți: până la Tisa sub control românesc, între Tisa și Dunăre sub control sârbo-slovac și dincolo de Dunăre sub control austriac.
Corect
Am tot așteptat la rând noi, moldovenii!
Priviți șoselele din Ardeal! Priviți diferența de infrastructură cu restul țării!
Acum, în loc să recunoașteți urmările dezvoltării inechitabile și să acceptați cheltuielile uniformizării, să ne lăsați pe fiecare ,,după potențial „???
Șî noi, când?
E normal ca infrastructura să se dezvolte începând din vest, pentru că s-a dorit conexiunea cu occidentul. Logic, nu se putea începe dinspre est pentru că ar fi servit foarte puțin. Moldova e în mare măsură victima geografiei.
Acum a venit și rândul Moldovei și Basarabiei. Marea bătălie a României este în Est, cu Moldova cap de pod și Basarabia+Transnistria obiectiv.
@Fair Play – ”Dacă nu izbutim de ani de zile să promovăm autonomia locală, atunci federalizarea ar putea fi o opțiune. ”
Așa credeau și armenii despre Nagorno Karabah 😀 dar lucrurile s-au terminat fără succes pentru ei, în ciuda sprijinului rusesc. Ai destulă autonomie, îți alegi primarii și președinții de Consilii Județene pe care-i vrei tu, nu ți-i impune nimeni de la București.
Pe vremea când ai anexat Transilvania de Nord, ai oferit vreo opțiune de federalizare? Ai anexat-o militar, pur și simplu, fiindcă erai pe cai mari, împreună cu Germania. După care România a fost împinsă până la a declara război Statelor Unite, la 12 decembrie 1941.
După cum s-a demonstrat, nu ai fost capabil să păstrezi Transilvania de Nord prin forța armelor. Trupele românești au ajuns din nou la Budapesta în 1944-1945, la fel ca în 1919, așa că Transilvania de Nord a revenit în componența României, acolo unde îi este locul.
Dacă n-a mers anexarea prin forța armelor, acum vrei federalizare? 😀
Prostii.
O regiune se dezvolta datorita capitalului și investițiilor proprii.
La venirea comunismului, .Moldova , Oltenia, Dobrogea erau zone subdezvoltate.
In aprox. 100 de ani de la unire, capitalurile .Moldovei au fugit. Nu este. Bucureștiul de vina.
Ci oamenii de afaceri moldoveni, care nu au investit. Sau au investit doar in Galați .
Comuniștii au avut 2 perioade. In a doua, au format județele și au încercat o dezvoltare egală în teritoriu. După 89……. Dumnezeu cu mila.
Acum, aveți un capital important. De ce nu l investiți în Moldova?
De ce nu cereți privatizarea construcției și exploatării autostrăzilor, cf, porturilor și aeroporturilor?
Statul nu mai investeste. Trebuie sa va capacități oamenii de afaceri sa investească acasă. Și și atrageți oamenii de afaceri străini.
Ce vina are Bucureștiul că sunteți,comunisto-kgbisti? Faceți reforma, și voi!
Vad ca acest domn e nemultumit de politica damboviteana . Doriti o strategie națională de dezvoltare pe termen lung pentru Moldova? Eu vreau una pentru Romania!
Inainte de a cere ceva presedintelui Nicusor Dan sa vedem ce a facut autorul pentru Moldova. O carte despre regionalizare ,h index 0 (zero), adica nimic ,a big nothing!
Priviti ce a facut Nicusor Dan pentru Romania! A salvat de exteremism o tara in care a rabufnit nemultumirea fata de partide , fata de coruptie, nepotism si saracie. Singur ,fara nici un partid mare in spate ( cu exceptia USR care in ultimul moment a tradat-o pe Lasconi si care cu cativa ani in urma l-a dat afara pe Nicusor care a infiintat acest partid!), a castigat alegerile.
Pana acum, e cel mai normal politician al Romaniei care intelege ca alianta de partide corupte ,fara viziune cum sunt ele,sunt singura alternativa la Aur si Georgescu.
Si se trezeste nu stiu cine, ca sa il critice. Domnule autor inainte de a critica pe Nicusor Dan, gandeste ce ai facut dumneata pentru Moldova, daca nu pentru Romania, si o sa vezi ca e putin, aproape zero!
PS De atatea strategii grele ,atat primarul Iasului,cat si pres CJ Iasi,sunt dati in judecata de DNA pentru coruptie si cati altii din aceiaisi regiune. Strategia pe termen lung a Moldovei este scrisa in cateva randuri. Stop coruptia ,furturile, si mafia academica din Iasi si o sa va mearga bine!
Felicitări pentru revelarea acestei strategii manipulatorii utilizate pe scară largă, intenționat sau nu: când ai de ținut un discurs oamenilor dintr-o comunitate cauți lucruri frumoase despre care să le vorbești.
Atenție însă la confuzia permanentă care se face (intenționat sau nu) între prerogativele diferitelor puteri.
Politica de investiții și strategia de dezvoltare economică este a primului ministru și a guvernului, nu este a președintelui. Pârghiile sale sunt limitate, indirecte, mai ales când acesta nu provine din rândul partidului (partidelor) aflate la guvernare.
Nu Moldova era zona ce vota cu toate miinile, picioarele si galetile si sticlele de ulei FSN, PDSR, PSD? In curind, urmeaza AUR? Intreb pt un prieten
Atunci cand faci 6-7 ore pentru a ajunge de la Iasi la Cluj (distanta de circa 300 kilometri btw) gandurile tale se indreapta spre neispravitii care ne buzunaresc de vreo 25-30 de ani. Vocabularul folosit e divers, contine trimiteri laice dar si conexiuni religioase interesante(majoritatea nefiind de post). Strategia de dezvoltare a Moldovei e simpla: autostrada peste munti si cea spre Bucuresti. Restul vine de la sine. Restul e doar gargara(cum bine subliniaza elegant autorul) asa cum a fost vizita actualului presedinte, asa cum au fost vizitele celor care l-au precedat si dupa cum vor fi probabil si ale celor care vor urma. Nu o Romanie federala e solutia ci o Romanie unita prin infrastructura. Daca nu reusim asta se vor ocupa altii de federalizarea noastra(pont: nu va uitati spre est).
exista si avioane, elicoptere, aeroporturi……..
cati oameni de afaceri moldoveni au investitr in asa ceva?
”Atunci cand faci 6-7 ore pentru a ajunge de la Iasi la Cluj (distanta de circa 300 kilometri btw)”
Numai de la Iași la Tg.Mureș sunt 320 de kilometri, prin Borsec și Reghin. De la Tg.Mureș la Cluj mai sunt încă vreo 110 și este autostradă. Acum se lucrează la tronsonul de autostradă de la Tg.Mureș la Miercurea Nirajului, asta va favoriza traseul prin Sovata, dar tot cam 320 km sunt și pe-acolo, între Iași și Tg.Mureș.
Lamentările permanente sunt tipic moldovenești. Mistificând și distanțele, ca să sune cât mai dramatic. Nu sunt ”vreo 300”, sunt 430 km. Se discută pe-aici de ani întregi despre soluții alternative pentru a reduce durata traseului Iași – Tg.Mureș, dar nu vrea nimeni 50 de kilometri de șosea de centură la Borsec și Toplița, care ar scurta traseul cu o oră. Nuuu, noi vrem neapărat autostradă cu zeci de tuneluri pe la Grințieș și pe la Ditrău, că problema reală e patriotismul local, nu durata traseului Iași – Tg.Mureș.
Nu sunt mai mult de 4.000 de mașini pe zi la Petru-Vodă (și probabil sub 500 de camioane pe zi) iar pentru asta ajunge și o singură bandă pe sens. Dar nu se pot cheltui 5 miliarde de euro pentru 100 de kilometri pentru o singură bandă pe sens, așa că se vor face tuneluri și de la Pașcani la Iași, ca să se poată îngropa bani la nesfârșit.
”Restul vine de la sine.”
Da, o să-și mute BMW uzinele de la Debrecen la Pașcani imediat ce e gata autostrada, joi după Miercurea Ciuc. Chiar și atunci când va fi gata (nu înainte de 2035, poate chiar 2040) distanța Iași – Viena tot 1.100 de kilometri o să rămână. Viena nu e nici ea în inima Europei Occidentale, mai sunt încă vreo 700 de kilometri până la Frankfurt. Iar de la Cluj la Debrecen încă nu e gata autostrada și va avea inevitabil prioritate aceea.
Acești 1.100 de kilometri de la Viena la Iași tot durează și costă, indiferent că e sau nu autostradă.
Bucovina are un potențial turistic de excepție care valorificat prin agroturism, poate crește substanțial capacitățile economice ale zonei.
Oare hidrocentrala de la Bicaz nu este printre primele din țară? Săvineștiul nu a fost primul producător de fibre sintetice din țară? Industria petrolieră nu spune nimic ? Combinatul de țevi de la Roman unde e ? Cel mai mare combinat siderurgic din România nu e în Moldova ?
Desigur, trebuie să fiu de acord cu tizul meu în privința potențialului turistic existent în Bucovina.
…De fapt, este impropriu numit potențial, pentru că potențial este acela care poate fi fructificat, care îndeplinește toate condițiile pentru realizare. Or, în cazul aflat în discuție (ca și în multe alte cazuri în România) vorbim despre RESURSE. Corect este să spunem că Bucovina are bogate resurse naturale care ar putea deveni potențial turistic dacă ar exista premisele/condițiile de a fi valorificate. Dar nu există, din păcate…
Impedimentele fructificării resurselor turistice (și nu doar) din Bucovina și Moldova de-a lungul istoriei au fost legate în primul rând de vulnerabilitatea geostrategică. Spre exemplu, frecvența năvălirilor străine dinspre Est pe parcursul întregului Ev Mediu și chiar mai târziu.
Astăzi, investițiile sunt sub potențialul estimat în Moldova, la fel ca în întreaga Românie, deoarece România este în prezent un stat neatractiv pentru investiții. Cauzele sunt cele bine cunoscute și mult discutate…
1. corupția generalizată (practic România este un stat eșuat, guvernat de peste 36 de ani de o cleptocrație de sorginte comunisto-securistă);
2. lipsa de independență a Justiției (vedem decizii halucinante, unele inclusiv ale CCR);
3. impredictibilitatea legislativă (spre exemplu, într-un an, în România au existat peste 300 de modificări la legislația fiscală), ceea ce face imposibilă realizarea unor planuri de business serioase, pe termen mediu și lung;
4. instabilitatea politică (coalițiile de guvernare cunosc numeroase conflicte, iar prim-miniștrii se schimbă la 2 ani);
5. lipsa infrastructurii rutiere, feroviare etc. (România are practic o singură autostradă, în sens propriu, care unește două orașe importante, A2, iar viteza medie de deplasare pe calea ferată este astăzi mai mică decât era în România în urmă cu 50 de ani);
Șamd…
Iar cu cât o regiune este mai săracă, cu atât factorii menționați își accentuează efectele. Iar Moldova este o regiune istoric mai săracă, din motivele enunțate. Este un cerc vicios care poate fi rupt doar prin intervenția guvernamentală. Însă la guvernare se află PSD-PNL (în esență) care au fost și în legislatura precedentă, după alegeri care tocmai au avut loc, și care au guvernat după cum simt și cetățenii și arată instituțiile internaționale, prost. Dar PSD rămâne partidul cel mai votat în România.
Dacă tema articolului e pe deplin justă aș avea câteva observații în planul concret. De pildă, președintele (ales de câteva luni) nu are cum veni cu autostrada în portbagaj, lipsa ei e o nerealizare a președinților anteriori, ultimul din ei măcar se poate lăuda cu niște contracte semnate și chiar cu loturi deschise.
Celălalt exemplu iar e problematic: hai să ne gândim că la următorul meci al naționalei tactica lui Lucescu va fi: „nu permitem nici unui adversar să intre în jumătatea noastră de teren” . Oare ar funcționa? Apărarea de o invazie se face în funcție de posibilități și de situația din teren, nu pe considerente simbolice. Oare Ștefan cel Mare a dat toate bătăliile pe Nistru sau adânc pe teritoriul Moldovei?
România a fost mereu un stat supercentralizat pe modelul Franței, ceea ce a permis în prima fază recuperarea decalajelor prin construirea în București de instituții puternice. Acum însă am ajuns la un nivel la care probabil modelul își arată limitele: fără concurență, Bucureștiul, trup sfânt și hrană sieși, se autodevoră. Deci un model descentralizat ar fi probabil potrivit pentru actuala etapă de dezvoltare. Mă miră că nici un partid nu a încercat până acum să speculeze acest potențial. Am și eu un exemplu simplu: nu avem nici un post de radio sau TV de nivel național care să nu aibă sediul central în București. Țin minte, în anii comunismului, că uneori taică-meu mai asculta radio Iași: „îmi place vorba lor moldovenească” zicea (presupun că am spus deja la toată lumea că eu sunt oltean, deci acțiunea se petrecea în județul Dolj). Cred că nu era doar vorba moldovenească, era și un loc unde erau alți oameni, cenzura diferită – că exista și aici o relativitate – și deci era „altfel”. Presupun că din considerente economice, puterea economică a Bucureștiului face mai ușor de obținut publicitate și mai ușor de găsit oameni, dar eu îmi doresc în continuare un post de radio cel puțin, dacă nu de TV, la care prognoza meteo să nu se raporteze strict la București :) Dacă tot trăim în „economia de piață” măcar acolo unde e posibil vreau să avem concurență, altfel Bucureștiul funcționează ca o gaură neagră în care se pierd toate energiile țării. Și, apropo de autostradă, Craiova e la 200km doar de Capitală, tocmai de asta nu a mai produs nimic în plan cultural și științific poate de 100 de ani, pentru că în mod sistematic oamenii pleacă acolo unde cred că se pot realiza. Așa că pe măsură ce distanțele scad trebuie să facem în așa fel încât oamenii să poată găsi oportunități acolo unde sunt, altfel fenomenul nu face decât să se accelereze.
Radio Iași avea un emițător de 1.000 kW la Uricani, noaptea se recepționa și în Africa de Nord. Însă Radio București avea un emițător de 1.500 kW la Tâncăbești, noaptea se recepționa și în Africa de Sud 😀
Epoca posturilor naționale de televiziune e depășită, oamenii se uită la podcast-uri și la documentare pe internet. În plus, diaspora românească e imensă, unii au pachetele de programe prin satelit chiar din România, pentru ei e nerelevant dacă acele posturi au sediul în București sau în Cluj. Însă încasările din publicitate ar fi mult mai reduse pentru un post non-bucureștean.
Descentralizarea ar trebui să o înceapă chiar Bucureștiul: nu există niciun motiv pentru care Apele Române sau Romsilva să aibă sediul central în București. Iar DRPCIV (permise de conducere și înmatriculări auto) ar putea avea sediul central oriunde în țară. Numai că lor le place să fie polițiști bucureșteni, deci asta nu se va schimba prea curând. Chiar dacă munca lor nu are nimic de-a face cu munca de poliție, iar în Germania și în UK nu poliția se ocupă de permise și înmatriculări.
”Centralismul democratic” al lui Ceaușescu se vede și astăzi în organizarea și birocrația statului român, iar actuala generație de politicieni nu va schimba asta.
Atât de mult adevăr. Eu sunt suceveanca iar pt noi cei din Bucovina, nordul Moldovei ne gratulează cu peisajul, munții, mâncarea buna ce- i drept, etc, etc. Dar… abia chinuim un aeroport absolut necesar, o autostrada inexistenta, un drum spre Ardeal nerealizabil si as avea atâtea de enumerat. Din păcate se pare ca e un mecanism ce funcționează… si mergem așa mai departe.. tare dezamăgitor …
luptati pentru privatizari in domeniu!
la stat merge doar cu ordin (depinde al cui) si mita
foarte adevarat, bucovina, maramuresul au ceva aparte, oameni harnici cu inima mare, insa nu se pot conecta cu restul prin lipsa infrastructurii rutiere.
ps : ca nu se pot conecta cu Bucale (acolo unde puricii umbla intoliti de firma si paduchii sar in frunte) poate i un avantaj!