joi, februarie 13, 2025

Foile de parcurs și acei „30 de înțelepți” care-l ajută pe ministrul Burduja. Ar putea face oare cineva o prognoză privind curba intensității energetice pentru următoarele decenii?

„Avem posibilități, avem realizări, avem proiecte viitoare. Sistemul economic românesc este strâns legat de sectorul energetic. La momentul actual, sectorul energetic funcționează în paralel, dar are un scop final și anume o stabilitate economică. Când spun stabilitate economică, mă gândesc la cetățeni în primul rând, la mediul privat, la industrie, la un tot unitar, și anume statul român.”[1]Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei

Cu această analiză revin la tema cvadrilemei energetice a României formulând din nou întrebarea: în prognozele de dezvoltare pe termen mediu și lung, guvernanții fac corelațiile necesare între strategia / planurile de dezvoltare energetică și cele de dezvoltare economică? Părerea mea este că: (i) nu există o corelație între viziunea asupra evoluției viitoare a sectorului industrial, respectiv a sectorului energetic și (ii) nici viziunea asupra dezvoltării generale – economică și socială a României pentru următorii 50 de ani, nu are un corelativ în politicile sectoriale în domeniul energiei, altele decât cele pe care este musai să ni le asumăm în context unional.

Poate că mă înșel și îmi lipsesc informații esențiale la nivelul premiselor de analiză, nu neg o atare posibilitate. Nu ar fi chiar o tragedie, cel mult mă compromite ca superficial în documentare. Ce ne facem însă dacă nu mă înșel, dacă planurile – Foaia de Parcurs privind dezvoltarea sectorului energetic în România – sunt complet decuplate de la viziunea holistică asupra viitorului țării din diverse motive (bine de elucidat care, evident)?; caz în care nu este limpede cum au fost / sunt construite politicile publice aferente.

La forumul Climate Change Summit – București 2023, fostul ministru al economiei, actualmente consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului României, Florin Spătaru, a afirmat în cadrul unei dezbateri moderată de Ligia Munteanu că în orizontul anilor 2040 România își va crește de patru ori PIB-ul (atacând, deci, plafonul de 1.000 de miliarde de euro). Un PIB mai mare presupune și un consum mai mare de energie? Intuitiv, așa ar trebui să fie, adică la modul ideal (dincolo de preocuparea privind creșterea eficienței energetice), un anumit spor al intensității energetice[2] trebuie să fie asociat cu procesele care contribuie la multiplicarea PIB-ului, dacă ne referim la un proces sănătos.

Cu ajutorul lui Cosmin Păcuraru și pe baza datelor Transelectrica și ale Băncii Mondiale, am construit o diagramă simplă care pune în aceeași imagine evoluția PIB-ului României între anii 2010 – 2022 (inclusiv), consumul și producția de energie electrică, în încercarea de a înțelege dacă există astfel de corelații sau, dacă nu, care ar putea fi cauza. Rezultatul: avem o anumită pantă ascendentă a PIB în acești 13 ani, în timp ce producția / consumul de energie electrică marchează mai degrabă o linie orizontală; cele două tendințe fiind greu de corelat.

Evoluția PIB și variațiile producției / consumului de energie electrică în România

Fără îndoială că sunt explicații ale lipsei de corelare, unele ne vin în minte imediat: motorul principal de creștere al PIB a fost consumul, nu producția industrială, nu construcțiile, nici sectorul serviciilor. Intensitatea energetică asociată proceselor de creștere a PIB-ului s-a redus unitar și a rămas constantă la nivel de ansamblu. Diagrama involuției emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) susține și ea că s-a petrecut o dezindustrializare[3].

Ponderea pe industrii a reducerii GES. Sursa: energy.ec.europa.eu

Folosind o diagramă Amazing Maps, Economedia publica recent informația că PIB-ul României a avut între anii 2000 și 2022 cea mai accentuată dinamică a PIB-ului de pe continentul european, crescând cu 788%, de la 37,28 de miliarde de dolari.[4] Doar în cei 13 ani urmăriți în prima diagramă PIB-ul a crescut cu 80%, de la circa 170 miliarde USD la circa 300 miliarde USD.

În tot acest timp, economia noastră a fost nevoită să renunțe la multe din industriile sale energo-intensive, dar și absolut ineficiente, rămase (din tot felul de motive, nu toate obiective) fără piață, precum și la o bună parte din capacitățile de producție energetică (bazate pe cărbune sau păcură), fără să se resimtă un dezechilibru între producție și consum la energia electrică, în timp ce la gazele naturale nu a fost nevoie să se importe mai mult de 10% – 15% din necesar (și aici avem nuanțe, legate de lipsa investițiilor în dezvoltarea producției și interesul pentru importurile de gaze rusești).

Deducem de aici că dacă – cine știe? – predicțiile consilierului de stat Florin Spătaru ajung să se împlinească până în 2024, la un PIB de patru ori mai mare consumul de energie este posibil să crească mult mai discret, poate cel mult să se dubleze, ajungând la 100 – 110 TWh anual[5]. Ca să putem face o prognoză mai apropiată de realitate, ar trebui ca planificatorii să știe cărui model de consum se vor adresa, în economie și în societate în general.

Altfel spus, cineva trebuie să fie capabil să ofere o prognoză despre cum ar arăta, în trei scenarii – pesimist, realist, optimist – curba intensității energetice pentru 2030, 2040, 2050, 2060 și 2070.

Cine ne poate scoate din încurcătură: Comisia Națională de Strategie și Prognoză? Guvernul? Academia Română? Cine știe cum va arăta economia noastră în următoarele două, trei, cinci decenii? Cum vor arăta orașele și satele noastre, gospodăriile noastre? Cum va arăta Uniunea Europeană peste 20 de ani și care va fi locul nostru în arhitectura unională?

Nici măcar în familiile noastre nu ni se recomandă să luăm decizii de investiții pe termen lung fără ca în prealabil să avem un plan care să justifice rațional acele decizii, atât cât este posibil. Cu atât mai mult când vine vorba de o țară! Mai ales că în viitorul deloc îndepărtat, pe măsură ce Uniunea se va extinde, ne vom transforma din beneficiar net de fonduri europene într-un donator care va sprijini integrarea Ucrainei, Moldovei, Georgiei, Armeniei și Balcanilor de Vest.

DISCRETUL MECANISM AL CONSTRUIRII VIZIUNII PENTRU VIITOR

Astăzi sunt la modă „Foile de Parcurs”: „Foaia de parcurs pentru emisii zero” a Agenției Internaționale pentru Energie[6], „Foaia de parcurs pentru noul sector nuclear” a Agenției Nucleare Europene[7]; Foaia de parcurs 2050 pentru tranziția energetică a Comisiei Europene, revizuită și redefinită ca „Delivering the European Green Deal”[8] și așa mai departe. Și noi avem o Foaie de Parcurs (sau mai mult de atât), așa cum a definit ministrul Sebastian Burduja angajamentele de politici publice din domeniul energetic incluse în PNRR:

PNRR este o șansă de dezvoltare a României care nu trebuie în niciun caz ratată. E nu numai o foaie de parcurs, este un program de țară, care include reforme și proiecte — ambele componente sunt vitale. Așa cum am procedat la ministerul la care am fost anterior, una dintre principalele mele priorități este îndeplinirea la termen a jaloanelor și țintelor din PNRR.[9]

Mai există și PNIESC, un instrument guvernamental de planificare privind tranziția climatică pe termen mediu, până în 2030 sau, așa cum îl definește un Memorandum aprobat în Guvern:

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) reprezintă angajamentul României de a contribui la îndeplinirea ambițioaselor obiective europene stabilite pentru anul 2030 în domeniul energiei și climei, prin stabilirea unor (i) ținte naționale privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final de energie, îmbunătățirea eficienței energetice în toate sectoarele economice și creșterea gradului de interconectare a pieței interne de energie electrică la piața europeană de energie, precum și a unor (ii) politici și măsuri pentru atingerea respectivelor ținte.

Politicile și măsurile necesare îndeplinirii țintelor și obiectivelor stabilite în PNIESC au fost stabilite, în perioada 2018-2020, în cadrul unui grup de lucru interinstituțional format din 17 autorități și instituții publice, coordonat de Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în baza documentelor de politică publică aferente fiecărui sector economic.

După cum este cunoscut, PNIESC a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1076/2021, iar conform Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, până la 15 martie 2023 și, ulterior, la fiecare doi ani, fiecare stat membru are obligația de a raporta Comisiei cu privire la stadiul punerii în aplicare a planului său național integrat privind energia și clima, prin intermediul unui raport național intermediar integrat care acoperă toate cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, instrument care asigură monitorizarea progreselor fiecărui stat membru și evaluarea gradului de îndeplinire a țintelor naționale.[10]

Am auzit un zvon că, după ce ministrul Sebastian Burduja a preluat portofoliul energiei, a adus în noul minister experiența sa anterioară de la cercetare (inovare și tehnologie), organizând un Consiliu Onorific[11], cu scopul de a oferi recomandări de politici publice ministrului energiei, în vederea îndeplinirii obiectivelor din… și după punctele de suspensie nu știu ce să mai completez, pentru că aproape că nu am găsit nici informație publică privind această structură afiliată Ministerului Energiei.

Prin aproape îmi ofer prilejul să consemnez că am găsit totuși textul Ordinului 1420, emis în ultimele zile ale lunii octombrie ac. de ministrul energiei, care prevede înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Onorific pentru Energie, unde la art.1, alin.(2) se specifică scopul, iar la art.2 obiectivele. Iar scopul este ca membrii respectivului consiliul să facă recomandări ministerului, sprijinindu-l astfel în conceperea strategiilor și planurilor pentru viitor și în construirea de politici publice.

Extras din Ordinul 1420/2023. Sursa: Ministerul Energiei

Este foarte bine în principiu, nu mă feresc să o afirm, dar vin cu două observații. Prima: Ordinul de constituire al organismului este din ultimele zile ale lunii octombrie, dar se pare că structura funcționează de la începutul lunii și a avut deja cel puțin o reuniune în plen, cu participarea ministrului Sebastian Burduja. Nu s-a anunțat public nimic, nu a fost prezent acolo nimeni de la presă, nu a apărut niciun comunicat ulterior. Mă întreb de ce?

A doua observație: Consiliul Onorific al Ministerului Cercetării etc. avea 24 de membri. Consiliul Onorific al Ministerului Energiei are, se pare, mai mulți, 30 sau peste (33?). Cine vor fi fiind, cum au fost selectați și ce anume i-a recomandat să facă parte din grupul de înțelepți? Întrebare justificată, zic eu, pentru că, potrivit Ordinului 1420, la rândul lor cei 30 sau 33 vor face recomandări de strategii, planuri, politici de care ministerul se obligă să țină seama.

Dar unii sau alții dintre cei 33 pot fi – de ce nu? – în incompatibilitate sau în conflict de interese, așadar pot promova acolo nestingheriți interese de grup, de business sau chiar ale unor clici ori puteri străine din regiune care abia așteaptă astfel de oportunități.

Cred, prin urmare, că Ministerul Energiei, ministrul însuși, pot ridica vălul de mister publicând lista celor 30 sau 33, deschizând sesiunile Consiliului pentru presă sau chiar pentru public în general și oferind presei câte un comunicat la finele fiecărei sesiuni, atunci când minutele conțin recomandări ale Consiliului pentru Minister. Fair and square: totul la vedere! Niciun control asupra actului de guvernare nu funcționează mai bine decât controlul public!

CVADRILEMA, BAT-O VINA!

Mă gândeam la începutul articolului dacă nu cumva cvadrilema, adică trilema energetică plus decuplarea planurilor de dezvoltare ale sectorului energetic de cele ale dezvoltării economice și sociale de ansamblu ar fi o falsă problemă inventată de mine, dar se pare că – fără voia domniei sale, desigur – domnul secretar de stat Pavel-Casian Nițulescu vine să îmi susțină temerile declarând public la a cincea ediție a Forumului Economic Român că, deși sistemul economic este strâns legat de cel energetic, la momentul actual sectorul energetic funcționează în paralel.

Arhitectura de producție energetică a viitorului. Sursa: diverse declarații oficiale

Curat „paralel”, observ și eu. Am construit o diagramă însumând declarațiile oficiale și datele existente privind structura posibilă a arhitecturii capacităților actuale și viitoare de producție energie electrică – fără pretenții de acuratețe ridicată, doar pentru a sublinia un principiu – și am ajuns la rezultatul ce poate fi observat în figura de alături. Desigur, cărbunele nu l-am mai pus la socoteală. Rezultă că am putea avea capacități instalate de peste 24.000 MW, din care, grosso modo: 41,35 în regenerabile (vânt, solar, puțină biomasă); 17,73% pe gaze naturale; 14,45% nuclear și diferența hidroenergetice – 26,47%.

La randamentele cunoscute, având în vedere că bate vântul sau nu, avem apă sau nu (cine mai știe, cu clima asta dată peste cap?), luăm gaze din producție internă sau mai și importăm (pentru că, între timp, ne-a venit mintea la cap și folosim gazele naturale mai ales pentru petrochimie, îngrășăminte sau noua industrie a hidrogenului) și așa mai departe, probabil că am putea produce zilnic circa 14.500 – 15.000 MWh.

Foarte frumos! Exportăm maxim 20% (că mai mult nu ar avea sens, zic eu) și rămân pentru intern 11.600 – 12.000 MWh. Este mult, este puțin? Cine poate spune? Am tras cu ochiul pe site-ul Transelectrica astăzi: producție la ora prânzului – 5.850 MWh, consum – 6.110 MWh.

Revin. Nu am inclus în diagramă – în ideea să trec prin analiză pas cu pas, să o fac cât mai inteligibilă – producția domestică de energie, adică prosumatorii, despre care nici operatorul de sistem și nici distribuitorii nu mai au o părere bună, acum că au ajuns să reprezinte cam 8% din total producție de energie. Nu este vina nimănui dintre prosumatori că am ajuns în această situație și am ajuns aici pentru că nu am planificat corect, pentru că statul a stimulat montarea de panouri solare și atât și nu a luat în calcul consecințele.

Eu sper că în viitor producția de energie în gospodării va continua să crească, poată să adauge încă un 15% din total producție, doar că, firește, după un cu totul alt model decât cel șchiop aplicat în ultimii ani. Statul trebuie să încurajeze – finanțând, aprobând standarde, norme, completând legislație – UAT-urile să se asocieze cu distribuitorii de energie și apoi să oferteze cetățenii să investească împreună, în asociere, pentru producția locală de energie verde, stocarea de energie și încălzire iarna; toate menite să le scadă facturile atât vara cât și iarna. Alternativa – adică situația de astăzi – este mult mai costisitoare și ineficientă, alimentând în plus și unele tensiuni sociale.

Ajung și la marile proiecte de stocare. Plecând de la diagrama de mai sus, cred că este nevoie de proiecte mari, de sistem, pentru stocare de minim 3 GW putere instalată, optim undeva la 4,5 GW putere instalată. Așa cred eu, așa mi-a dat mie estimarea. Cine mă contrazice o poate face cu argumente tehnice și sunt gata să le accept; ce este sigur, nu mai poate fi vorba de amânarea acestui tip de investiții.

Oricum, sistemul energetic național se confruntă cu provocări extrem de serioase, așa cum avertizează tot mai mulți specialiști, iar investițiile care să permită adresarea vulnerabilităților mai vechi sau viitoare, pentru a ține pasul, trebuie să fie deja gândite, proiectate, gata să fie finanțate și puse în operă. Mâine este târziu.

Mai este nevoie și de creșterea gradului de sofisticare a sectorului. Producătorii deja arată, prin proiectele promovate, că nu mai pot ține pasul cu piața dacă: (i) nu își modernizează politicile manageriale și nu își dau șansa unui leadership de calitate; (ii) nu își diversifică portofoliul de producție, adăugându-i în plus și alte tipuri de activități cu care pot accesa piața și câștiga bani; (iii) dacă nu ies în piața financiară cu emisiuni de acțiuni, cu obligațiuni, cu emiterea de alte (noi) instrumente financiare interesante pentru investitori; (iv) dacă nu se asociază regional țintind alte piețe naționale din Uniune și din afara sa.

Dacă ministerul și-a oferit șansa celor „30 de înțelepți”, dar nu așteaptă de la acest Consiliul Onorific propuneri cu care să abordeze (măcar) lista scurtă a provocărilor pe care le-am enumerat – cu puținele mele mijloace de analiză – mai sus, atunci totul este formal și inutil. O formă fără fond. Tot o Mărie cu aceeași pălărie. Și ar fi păcat. Dacă ar fi să fie așa, nici măcar nu mă mai mir de ce Consiliul Onorific s-a născut și a început să funcționeze discret, departe de ochii opiniei publice.


Note:

[1] https://www.economica.net/nitulescu-ministerul-energiei-renuntarea-in-mod-etapizat-la-sursa-de-carbune-nu-se-va-face-fara-sa-punem-altceva-in-loc_702877.html

[2] Intensitatea energetică exprimă consumul intern brut de energie în relație cu economia națională (cantitatea de energie necesară pentru producerea unei unități de PIB). Reprezintă consumul intern brut de energie (calculat în tone petrol echivalent – tep) raportat la PIB.

[3] Aș vrea aici să aduc o precizare: nu vorbesc despre dezindustrializare neapărat în cheie negativă, pentru că este clar că profilul industrial moștenit din dictatură suferea de o decuplare crasă de la trendul evoluției piețelor internaționale și de la cererea internă și trebuia să sufere o amplă restructurare.

[4] https://economedia.ro/imaginea-zilei-cresterea-economica-de-aproape-800-a-romaniei-intre-anii-2000-2022.html

[5] De crescut, consumul de energie va trebui să crească, chiar dacă vorbim de consum tot mai eficient – fie și implicit, prin simpla idee de electrificare, conform Green Deal -pentru că altminteri se presupune că nu vor exista motoare de creștere economică, deci cvadruplarea PIB-ului ar fi doar un vis frumos.

[6] https://www.iea.org/news/the-path-to-limiting-global-warming-to-1-5-c-has-narrowed-but-clean-energy-growth-is-keeping-it-open

[7] https://www.oecd-nea.org/jcms/pl_83368/roadmaps-to-new-nuclear

[8] https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal/delivering-european-green-deal_en

[9] https://energie.gov.ro/ministerul-energiei-va-implementa-ultimele-solicitari-si-observatii-ale-comisiei-pentru-finalizarea-jaloanelor-129-si-133-conform-termenelor-prevazute-in-regulament/

[10] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/04/MEMO-1.pdf

[11] https://www.old.research.gov.ro/uploads/comunicate/2022/omcid-nr-21665-_2022.pdf

Distribuie acest articol

26 COMENTARII

  1. Dilemele autorului(și ale altora) sunt îndreptățite. Mie mi se pare că „planificatorii” încă nu au înțeles pe ce lume se află și, mai ales, nu înțeleg/anticipează cum va arăta viitorul Lumii. Adică ei gândesc viitorul extrapolând trecutul, respectiv situația din cea de-a doua Revoluție Industrială. Numai că deja suntem în cea de-a treia Revoluție Industrială și urmează a patra (cea a IA și geneticii).
    Se bate monedă pe energia verde, dar această soluție este de moment și nici nu rezolvă problema. Singura soluție (eu aș zice Unica…) ar fi energia pe baza reacției de fuziune controlată, ce ar produce o cantitate de energie inepuizabilă și curată (nepoluantă).
    Dar nici asta nu ar rezolva situația de fond, respectiv pericolul de a muri înăbușiți pe propria planetă. Am mai zis și o mai zic: Omenirea nu a reușit să se dezvolte tehnologic suficient de repede încât să nu dispară sufocată pe propria planetă. Deja este nevoie de a accelera proiectele de deplasare a civilizației umane către alte habitaturi. Or pentru aceasta este nevoie de alte surse de energie. Altfel, adio.

  2. Stimate,
    d-le Felea,
    1.Consider ca ati pus ,,punctul pe i” in problematica dezvoltarii economice-industriale si agricole, cind va intrebati cum poate exista o ,,prognoza a intensitatii energetice”, in lipsa unui proiect/program de tara macar pe termen scurt!
    Tot ceeace prezinta comisiile, guvernul, analistii, etc. drept evaluari si calculele de ,,prognoza” energetica nationala pe diverse termene sint maculatura birocratica!La fel si la UE!
    Comitetele si comisiile respective sint modalitati formale de a arata ca guvernul lucreaza in beneficiul tarii!
    In vederea sustinerii acestei afirmatii – arat ca dezvoltarea energetica, industriala, agricola, a stiintei, educatiei, etc. sint ,,parti – componente” ale procesului national de dezvoltare economica si generala a Romaniei care nu pot fi evaluate, realizate independent, punctual – si inafara procesulului concret al acestei dezvoltari nationale!Ele evolueaza si se imbunatatesc in raport direct si nemijlocit cu dezvoltarea economica pe care o sustin, care le orienteaza, le stabileste dimensiunea, le finanteaza.Cum sa construiesti ,,obiective energetice clasice sau de energie curata”, fara sa se STBILEASCA/PROGNOZEZE prin ,,proiectul de tara” viitorii/potentialii consumatori, cind energia este ,,nedepozitabila”?Sa o vinzi pe gratis inafara tarii si sa devii dependent de altii cu bunurile tale ENERGETICE?
    2.Intensitatea energetica poate fi prognozata numai pe baza unui proiect national de dezvoltare economica-industrla si agricola care schiteaza, apoi elaboreaza liniile tehnice si obiectivele consumatoare (industriale, private, ale populatiei, bugetare,etc.) de inceput ale acestui proces.Mai departe, energetica – cu prognoza intensitatii sale – devine motorul acestei dezvoltari si ea este edificabila STRICT in pas cu necesitatile si cerintele reale, concrete de consum!Odata cu proiectul de tara, poate fi stabilita perspectiva fiecarei modalitati de producere a energiei electrice, aflindu-si locul potrivit si posumatorii!
    Fara reindustrializarea tarii, nici nu poate fi vorba de o constructie energetica robusta si moderna,ci doar de prognoze SF pe diverse termene…

  3. Din experienta acumulata comunicarea si colaborarea dintre ministere este una formala. Fiecare minister cu feuda lui. Sutele de strategii elaborate in ultimele doua decenii fie pentru Romania fie pe domenii economice au ramas doar simple hartii de birou. Foarte putine lucruri au fost modernizate. Actualul ministru al energiei venit de la ministerul cercetarii nu cunoaste domeniul ci doar ce ii servesc consilierii din subordine. Nici in cercetare nu a facut nimic. Si a bifat cateva scheme de minima digitalizare si a aprobat zeci de noi angajari anonimizate. Nu am reusit sa rezolvam reactoarele 3 si 4, hidro Tarnita este o problema veche dinainte de 1990. Nu am modernizat cate mine de carbune, la nevoie folosesti carbune. Gazele din Marea Neagra mai au de asteptat. Romania nu stie nici acum care sunt domeniile pe care vrea sa le dezvolte cu prioritate. Nu am avut si nu avem coerenta si continuitate in strategia economica, fiecare guvernare a venit cu altceva. Privatizarea sectorului energetic nu a dat rezultatele asteptate. Ex. Enel nu a reusit sa instaleze contoare inteligente in casele romanilor decat in mica masura. Iar de trecere de la un sistem difazat la cel trifazat nici vorba. Contractele de privatizare nu au fost respectate decat partial si nimeni nu este tras la raspundere. Aceasta este Romania reala.

  4. Mda, odrasla de securist atasat de rusii de la Alro pus dupa epoleti prin sistemul financiar. In afara de: m-am intalnit, am vazut, am consultat, am fost si m-am plimbat cum a facut la digitalizare nu veti vedea altceva nici la noul minister. O sa se plimbe prin alte 5 ministere in urmatorii 20 de ani, ca are minister pe numele de familie. Vai de capul nostru!

  5. Si el in vârful piramidei, nr 33, ca asa e la masoni, se folosesc de banii noștri să-și dea slujbe si resurse intre ei

  6. Sper că nedumeririle autorului nu sunt reale. Experiența de viață a domniei-sale și textele publicate anterior îndreptățesc cititorii să considere articolul ca fiind, sper că nu sună foarte rău, „de umplutură”. Să explic pe scurt…

    Desigur, evoluția PIB este irelevantă pentru consumul de energie în România, poate că este mai relevantă pentru producerea energiei. Știam asta. Relevantă ar fi producția industrială, dar dezvoltarea acesteia nu este cuprinsă în politicile celor care guvernează pe termen lung „pentru stabilitate, pentru liniștea noastră”.

    Dacă autorul crede că înființarea unei noi agenții guvernamentale ar fi spre binele cetățenilor, este fie naiv (puțin probabil), fie ironic. Aceste noi agenții se înființează pentru sinecuri și-atât! Adică, pentru sifonat/ extras rente din resursele publice.

    Ce care suferă din pricina independenței energetice a României (independență la care nimeni nu se prea aștepta, sperând la creșterea producției industriale și a consumului de energie implicit) ar dori o legătură cât mai strânsă cu furnizori precum Rusia.

    Astfel, de vreo 30 de ani România nu reușește construirea a celorlalte două reactoare de la Cernavodă. Orice specialist energetician ar fi întrebat, zice că da, sunt utile, cum nu?! Iată, Bulgaria vecină construiește numeroase reactoare etc. În realitate se tot amână, iar proiectele sunt ba făcute ba desfăcute, cu speranța factorilor de decizie de a face România dependentă de furnizori externi de energie. Domnule, ăștia sunt hoți și atentatori la siguranța statului, trădători, ce nu se înțelege?!

    …Doar că România, paradoxal, așa încet și prost cum se dezvoltă, nu are nevoie de [mult] mai multă energie, prin urmare, în ciuda guvernanților actuali cleptocrați și a „factorilor de influență”, refuză să devină dependentă energetic de Rusia și alții. Pur și simplu, natural.

  7. După cum văd eu lucrurile, consiliul ăsta ar avea cam 25% consilieri care lucrează pentru Austro Ungaria, 25% de-ai rușilor, 25% reprezentanți de-ai aliaților strategici și 25% colegi de unitatea de-ai lu’ taica Marinel Burduja, care stau cu ochii pe ceilalți să nu fure mai mult decît ei și veghează la bunul mers al dijmuirii șpăgilor. Nu este exclus ca printre ei să fie și vreo doi-trei rătăciți care știu să schimbe o siguranță fără să se curenteze, dar mă cam îndoiesc. După cum bine a intuit autorul ”Consiliul Onorific s-a născut și a început să funcționeze discret, departe de ochii opiniei publice”, exact ca în regulamentele băieților cu șorțuleț, ciocănel și compas. Nea Vergilică Popescu a organizat perfect furtișagurile, acum schemele de jaf care și-au dovedit eficiența și viabilitatea trebuie atent supravegheate de oameni competenți și hîrșiți în trebușoare d-astea și așa s-a născut conciliul ăsta secret. Băietul Burduja a fost împins p-acolo doar în scop de vizibilitate electorală, omu’ are vise mari hrănite de Secu și chiar dacă nu se vor împlini, nu putea scăpa ocazia de a mai face oleacă de cheș. Ideea că jmekerașii ăștia care se plimbă pe la conducerea ministerelor au de gînd să facă vreo treabă serioasă pentru țară e de-a dreptul hilară.

    • bre nea cetațene turmentat, eu sunt, cred eu, mai degraba din pacate decit din fericire, unul din cei 2-3 rataciti (al 3-lea !) intre inteleptii aceia si declar deschis, pe proprie raspundere, ca stiu sa schimb lița la siguranțe pentru ca mi-am luat d-alea dăștepte cu protecție diferențială, de mi-a luat o juma de zi să descopăr unde era o punere la pamint, in vara asta…pina sa descopăr ca niste furnici, si-au facut musuroi intr-un popic de iluminat in curte si…iaca punerea la pamint !
      …deci, le am p-astea, deci, sper sa ma calific la stocarea intre rataciți in memoria matale !?

      printre altele eu sustin ca un rezumat al minutei discutiilor din consiliu sa fie facuta publica (NB. pina acum, nu a avut loc decit 1 intrunire ”de deschidere”, in care m-am zvircolit – si am reusit – sa conving necesitatea elaborarii de urg a unei strategii energetice a româniei, fara de care vom fi in continuare in bataia vintului…si la propriu si la figurat)
      sa vedem ce-o fi mai departe, personal, voi incerca sa fac / spun /recomand ceea ce am invațat si cred ca e bine…si, ma angajez sa ma supun criticilor constructive ale stimatilor contributors…ne fear no shame…this what the contributors are for !?…right ?

      • wow, nea Catalin, esti tare, sunt mindru ca avem si noi unu de al nostru bagat pe acolo.
        Ai grije ce faci ca suntem cu ochii pe mata, ca pe butelie. Nu ne lasa in intuneric!

  8. la 5-7 Gwh consum regenerabilele pot fi conectate 100% in SEN, cu echilibrare pe hidro, incat investitorii pot recupera in zile favorabile ce nu incaseaza in zile nefavorabile; daca insa regenerabilele vor depasi 7Gwh putere instalata, iar asta se va intampla destul de curand, in cativa ani (deja sunt investitii majore in derulare sau in faza lansare, iar capacitatile actuale sunt apropiate de puterea consumata), oare pe cine va deconecta SEN in zilele favorabile, turbina lui nea Vasile sau a lui nea Ion ? ca despre astia cu panouri pe casa nu cred ca mai incape discutie; si nici despre perioadele nefavorabile;

  9. Nu prea exista creștere economica fără creșterea consumului energetic. Pentru simplul motiv ca economia este energie transformata. Asta de când omul s- sedentarizat si a început sa facă agricultura, transformând energia musculara într-un produs necesar si schimbabil/vandabil. Cine n-a înțeles asta nu are ce cauta in luarea de decizii la nivel de tara mica sau, mai grav, la nivel de trai sau comunități economice mari, fie ca ele se cheamă EU, USA, UK, etc.
    Este drept ca tarile foarte dezvoltate au o curbă a creșterii consumului energetic ceva mai lenta, ce tinde spre aplatizare, in special când este acest consum este raportat ca procent din PIB. Ca România sa ajungă la nivelul mediu din EU va trebui sa treacă multa apa pe Dâmbovița si sa consume mult mai multa energie. Politicile arbitrare spre net zero vor duce la scăderea consumului energetic si inevitabil la scădea PIB in majoritatea țarilor din EU. Pana si partizanii cultului net zero admit asta, e drept cam cu jumătatea de gura.

    • „Nu prea exista creștere economica fără creșterea consumului energetic.”

      Asa numita „crestere economica” e socotita in bani, dar inflatia joaca un rol insemnat la calculul acesteia. La o inflatie galopanta, cum a fost in ultima vreme, nu numai in Ro, ci in toata lumea, mai peste tot a crescut PIBul, chiar si-n Germania, dar daca socotesti tinind cont de inflatie PIBul a scazut cu 0,8%.
      Daca ai socoti energia in bani tabloul ar arata altfel.

      • În mod normal ar trebui sa folosim (in romengleza) real domestic product, nu gross domestic product. In românește, cred, produs intern real. PIB-ul real este amendat pentru rata inflației, dar este raportat foarte rar, din motive pe care le-ati menționat chiar dvs. Ce întra în PIB e alta problema, acest subiect ar merita un articol separat. De câteva ani eu diminuez sistematic PIB-ul, nu mai merg la frizerie, ma tunde soția.

    • @Alex din Bush _”Nu prea exista creștere economica fără creșterea consumului energetic.”

      …Dacă creșterea economică este rezultatul creșterii producției industriale. În cazul în care se dezvoltă sectorul bancar, sau turismul, nu văd de ce ar trebui să se consume multă energie.

      • Când se dezvolta doar sectorul bancar nu se cheamă creștere economica, e un fel de renta extrasă din alte activități economice sau din alte tari. Ca o ilustrare a ceea ce spunea mai sus Neamțu Țiganu, anul acesta consumul de energie al Germaniei a scăzut, si foarte probabil si produsul intern real.

  10. „Primii membri ai Consiliului Onorific sunt, în ordine alfabetică: Gheorghiță Agafiței, Daniel Apostol-Bîrzu, Alexandru Valeriu Binig, Corneliu Bodea, Mihnea Cătuți, Minodor Teodor Chirica, Dumitru Chisăliță, Andrei-Silviu Covatariu, Claudiu Crețu, Daniela Raluca Dărăban, Cătălin Dragostin, Radu Dudău, Sorin Elisei, Claudiu Floroaie, Liviu-Lucian Floroaie, Florian Gaman, Adina Georgescu, Ioan Dan Gheorghiu, Virgiliu Ivan, Andrei-David Korberg, Alina Laszlo-Orth, Cătălin-Ioan Lungu, Florin Mârza, Mihai Alexandru Moia, Corina Murafa, Teofil Mureșan, Dan Pantilie, Mihai Petre Peia, Petru Rușeț, Aura Săbăduș, Cristian Șteț și Dragoș Tâlvescu.”
    https://www.juridice.ro/713246/consiliul-onorific-pentru-energie.html
    Printre ei, o veche cunostinta de aici, Catalin Dragostin. :-)

  11. Daca ar fi si nici nu ni s-ar povesti iaca intrebarea ?Consiliul „Inteleptilor” este doar la inceput de drum.Sa dam girul nostru acestei structuri semistiintifice si sa observam cu atentie care sunt pasii si caile identificate ce ne duc intreaga Economie spre dezvoltare .Economia Romaniei si partea de Sistem ce tine de Energie este vizibila ca parte a unui Intreg numit dezvoltarea natiunilor ce fac parte, acum si cele ce vin spre noi in viitor , din UE.Cresterea PIBului nu vine ca un dar al divinitatii .Cresterea PIBului este parte a unor decizii luate de comun acord cu UE si NATO si care au in sparte a anume forma a cunoasterii si care poseda si stiinta necesara atasata .Resurse exista .Stiinta punerii in valoare a acestora este parte si a cunosterii dezvoltarilor viitoare de tehnologie ce fac ca aceste zacaminte sa fie extrem de rentabile pe intreg parcursul lor de la extragere la vinzare .Occidentul a pariat de multa vreme pe rentabilitatea oferita de ceea ce noi numim acum o noua Revolutie Industriala .Cei care au pariat pe extragerea unor zacaminte si pe vinzarea acestora ca factor ce declanseaza cresterea PIBului sau cei care au pariat pe exploatarea „ furnicilor „ si au furat tehnologie invechita sau nefunctionala (exemplele sunt multiple) sau cei acolo unde Coruptia a facut mari dezastre (exmplele cu saritul de pe la etaj sunt si ele multiple ca si cele cu milioanele de habitaturi nevindute si niciind posibil de vindut ) au pierdut deja partida .Romania se afla in grafic .PNNR obliga .Imediat dupa Alegeri se va intra in forta spre a se reconfigura tara iar sistemul Energetic are deja cunoscute si planificate prioritatile .In spate exista o munca titanica a nostra si a celor din UE ce deja in anumite parti ale UE au realizat ceea ce noua acum tocmai ni se propune .

  12. M-a fulgerat o emotie pozitiva citind informatia potrivit careia Presedintele Klaus Werner Iohannis a reprezentat interesele Romaniei in domeniul dezvoltarii cooperarii internationale in scopul comercializarii unor reactoare nucleare de mici dimensiuni SMR .
    Protocolul cooperarii intre cinci entitati a fost semnat la Brussel impreuna cu Alexander De Croo ( Open VLD).
    Acordul face referire la colaborarea intre Centrul belgian de studii nucleare SCK CEN , italienii de la ENEA si de la Ansaldo Nucleare, gigantul Westinghouse -USA si romanii de la RATEN.
    Informatia relatata de presa belgiana nu precizeaza daca Presedintele Iohannis a fost insotit de specialisti de la Institutul de Fizica Atomica Horia Hulubei sau calitatea acestuia de ex profesor de fizica si inspector scolar a fost suficienta in asumarea responsabilitatii semnarii acordului stiintifico-tehnico-comercial care se va concretiza, mai mult decat sigur, dupa incheierea mandatului sau.
    Intotdeauna am apreciat modul in care Presedintele ales si cu votul meu, imbina in calatoriile bine gerate de consilierii sai, utilul cu placutul.

  13. Splendid articol, complet și tehnic.
    Am și eu o întrebare: Dacă în România există specialiști adevărați, ca domnul Felea, cum am putea înfrâna diareea asta de specialiști necunoscuți și de „doctori” cunoscători de nimic care umplu ministerele doar pentru a-și burduși buzunarele?

    • Pentru ca ministerele cu zeci de directii sunt niste locuri ocupate prin sistemul pcr. Rar se mai gasesc 2-3 profesionisti. Dar ideile lor rar sunt luate in seama. De cele mai multe ori propunerile vin pe linie externa UE, desi solutiile nu sunt mereu aplicabile pentru fostele tari socialiste. Chiar ideea cu micile centrale atomo electrice a venit prin consilieri de ambasada. Profesionistii nostrii o sterg in alte tari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro