vineri, martie 29, 2024

Noua economie, noua normalitate? Wendy Harcourt – Opinii Alternative

Intre 19 si 22 Aprilie 2012 a avut loc la Istanbul Forumul Asociatiei pentru Drepturile Femeilor in Dezvoltare (Asociation for Women’s Rights in Development) . Tema centrala a Forumului a fost distributia puterii economice si impactul asupra relatiilor de putere din societate. Interesat de o perspectiva alternativa la paradigma economica actuala am pus patru intrebari lui Wendy Harcourt, Senior Lecturer la Institutul de Studii Social, Universitatea Erasmus, Haga si Editor al Jurnalului Development. Opiniile din interviu apartin evident celei intervievate. Public raspunsurile pe contributors cu intentia de a prezenta una din multiplele viziuni alternative curente, in contextul in care multi economisti si finantisti in momentul de fata sunt angajati in incercarea de definire a unei “noi normalitati” in ceea ce priveste modul in care gandim despre cresterea economica. Un articol in The Economist (15 Aprilie) releva faptul ca noua “normalitate” ar putea insemna o crestere economica undeva in jurul cifrei de 2% si o mai mare concentrare pe indicatori de bunastare sociala. Mai explicit este acest articol al lui Craig Calhoun in care autorul vorbeste despre necesitatea masurarii performantei economice si prin luarea in considerare a parametrilor sociali.

Alexandru Balasescu: Forumul AWID din acest an de la Istanbul are ca tema centrala impactul distributiei puterii economice asupra vietii femeilor. Aveti un sentiment de urgenta in necesitatea transformarii modului de distributie a puterii economice? Si care ar fi, dupa dumneavoastra, directiile din care aceasta transformare ar putea emerge?

Wendy Harcourt: Multi dintre noi impartasesc acest sentiment in ultimele decade vazand cum inegalitatea a crescut vertiginos in sistemul neoliberal. Odata cu criza din 2008 din ce in ce mai multi oameni simt aceste inegalitati si in Europa. Ce m-a frapat la acest Forum este faptul ca atunci cand am inceput sa lucrez in “dezvoltare” vorbeam despre dezvoltare ca si cum ar fi relevanta doar pentru Sudul global – nordul era vazut ca dezvoltat si progresand catre o mai mare avutie distribuita, un stat puternic si un sentiment generalizat de bunastare. Acest sentiment nu mai este atat de prezent nici la oamenii care traiesc in nord si multi realizeaza ca otrava dezvoltarii – exploatarea oamenilor si a naturii – a infestat in egala masura economiile si societatile. Acest sentiment al inegalitatilor structurale in interiorul sistemului capitalist si criza rezultanta a dus la sentimentul de urgenta simtit la Forumul AWID. Conversatia s-a centrat pe necesitatea ca aparatori ai drepturilor femeilor sa faca mai bine auzita perspectiva lor asupra functionarii puterii in institutiile si procesele economice care in momentul de fata pur si simplu nu mai functioneaza pentru majoritatea oamenilor. Deci, unde sa cautam democratia? Drepturile Omului? Unde in structurile politice si economice actuale asiguram siguranta si viziunea unui viitor comun?

AB: Cand Drepturile Omului si justitia apar in conversatie, se pare ca mult mai des ele apar in opozitie cu paradigma economica dominanta. Traiti acest lucru ca un paradox, sau ca un indicator al esecului economiei curente? Sau poate ambele?

WH: Daca ma intrebi personal daca traiesc acest paradox, raspunsul este da. Sunt o femeie educata, alba, apartinand clasei de mijloc si care beneficiaza de sistemul actual in sensul in care am o casa confortabila, mancare, haine la moda, un sentiment clar de speranta in viitor, asistenta medicala si sansa de a calatori si de a ma bucura de viata. Dar acet mod usor de a trai vine sip e cheltuiala altora. As vrea sa renunt la aceste privilegii? Probabil ca nu. Dar nici nu pot accepta usor pozitia mea privilegiata deci viata mea este traversata de contradictii. Asa cum este si cazul persoanelor participante la acest forum. Ne-am intalnit intr-un spatiu elitist complet constienti de contradictiile unui sistem care ne-a permis san e adunam din 140 de tari, sa comunicam instantaneu prin noile tehnologii, san e bucuram de magia Istanbulului si in acelasi timp sa vorbim despre saracie extrema, inegalitate, injustitie si lipsa drepturilor omului. Deci suntem parte din sistemul pe care dorim s ail schimbam muncind impreuna. Solutia nu este o revolutie ci munca in cadul posibilitatilor oferite de sistem pentru propria schimbare eventual radicala, in directia respectului culturii, naturii si societatilor si deci si a schimbarii stilului de viata al elitelor.

AB: Recent in randul analistilor socio-politici si economici exista preocuparea ca de fapt inegalitatea este radacina esecurilor si sparturilor din sistem. Cum credeti ca ar trebui sa adresam aceasta tema? Credeti ca pana acum a fost “interpelata” intr-un mod semnificativ? Si din ce directii?

WH: Am fost inspirata recent de criticii din America de Sud care vorbesc de “buen vivir”, a trai bine cu oamenii si natura. Punand deci impreuna mediul si justitia, ceea ce inseamna dintr-o perspectiva feminine recunoasterea diverselor valori culturale si valorizarea a ceea ce este de obicei asociat cu feminitatea, adica grija fata de familie si fata de Pamant. Vad oameni care incep sa fie grijulii, sa repsecte mediul mult mai serios si sa vada acest respect ca nucleu al necesitatii schimbarii institutionale – astfel incat justitia economica sa includa valorizarea naturii si a tuturor formelor de munca, nu doar a cresterii economice si a muncii salarizate. Desigur sunt foarte multe moduri creative in care economiile comunitare incearca sa rezolva inegalitatile, multe femei si barbati lucreaza pentru justitie sociala “local”, ceea ce da speranta ca o schimbare de jos in sus a sistemului economic va putea avea loc.

AB: Ati participat activ la 5 paneluri diferita, fie ca vorbitor, fie ca mediator. Ati putea sa imi descrieti sumar gandirea dumneavoastra asupra posibilitatii existentei justitiei economice? Avem nevoie de o schimbare de paradigma economica pentru a obtine acest lucru? Ce tip de actiune aveti in minte in acest sens si are ea loc in timp ce discutam?

WH: Cred ca exista deja multe moduri de a aborda economia si este necesar sa construim pe baza lor pentru a avea o alternativa la paradigma economica actuala. Am mentionat deja “buen vivir”, dar exista si economii ale solidaritatii, economii indigene, comunitati care lucreaza fara bani, si mii de economii informale. Atat economisti cat si antropologi sau sociologi au documentat, discutat si analizat aceste “economii vii” si eu imi trag propria inspiratie din acest corp de cunoastere. Sunt foarte interesata de dialogurile interculturale care ne ajuta sa ascultam si sa invatam din paradigme economice si stiintifice non-vestice pentru a construi o lume in care putem trai mai simplu, mai bine si mai “intreg”.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Cum arata rezultatele capitalismului neoliberal acolo unde el functioneaza? Sa vedem niste statistici din SUA (tara cu economia cea mai puternica din lume) aparute in articolul din iulie 2010 (dupa administratia de dreapta a lui Bush) intitulat „Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema” („The Middle Class in America Is Radically Shrinking”), articol aparut pe „Yahoo Finance” cu date statistice preluate de pe „Business Insider”:

    http://finance.yahoo.com/tech-ticker/the-u.s.-middle-class-is-being-wiped-out-here%27s-the-stats-to-prove-it-520657.html

    – 61% dintre americani traiesc de la un salar la altul.
    – 50% dintre americani detin mai putin de 1% (unu) din bogatia natiunii.
    – 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA este detinut de 1% din populatie.
    – Raportul dintre salariul mediu al managerilor si salariul mediu al angajatilor „de rand” este de pana la 500 la 1.
    – Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente („food stamps”, asigurate de stat, nu de societati comerciale) pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri mici sa-si cumpere alimente.

    http://www.ssa.gov/pubs/10101.html

    – Aproximativ 21% dintre copiii din USA traiesc SUB LIMITA SARACIEI !!!
    – 43% dintre americani au contribuit (economisit) cu mai putin de 10.000 dolari pentru pensie (au alt sistem de pensii).
    – In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un „procent enorm” („whopping percent”) de 16%, ajungand la 7.8 milioane (milionarii reprezinta 2,5% din populatia SUA, care este de 308 milioane).

    Aceste date arata ca regulile „jocului” economic si social nu sunt corecte. Cu un alt set de reguli am avea alte rezultate. Discrepanta uriasa dintre cei putini si bogati si cei multi si saraci nu se datoreaza diferentei de valoare dintre aceste categorii ci este un rezultat al regulilor incorecte ale „jocului” economic si social. „Scara valorilor” a fost si ea distorsionata (de cei care doresc mentinerea statu-quo-ului), pentru a justifica aceasta situatie (banul a devenit masura valorii omului). Un singur exemplu: „Bogatia furnizeaza un mecanism important de transmitere a inegalitatilor la generatiile urmatoare. Cam jumatate dintre oamenii cei mai bogati din America au mostenit averea”. (Gilbert, Dennis. The American Class Structure in an Age of Growing Inequality . N.p.: Wadsworth Publishing;, 2002)

    http://en.wikipedia.org/wiki/Wealth#Sociological_treatments

    Dar nu au mostenit doar averea ci au mostenit si regulile „jocului” care au favorizat discrepantele economice uriase.
    Avem deci doua aspecte importante ale problemei:
    1. Regulile „jocului” economic si social nu sunt corecte, mentinind in zona saraciei un procent mare din populatie.
    2. Cei care sunt dezavantajati de aceste reguli nu pot sa le schimbe (este evident, nu sunt masochisti), deci sunt condamnati la saracie.
    Este un cerc vicios din care cei saraci nu au cum sa iasa.
    Avand in vedere ca 61% dintre cetatenii americani traiesc de la un salar la altul, este evident ca trebuie schimbate regulile „jocului” economic si nu trebuie admis ca piata sa decida singura soarta oamenilor. Clasa de mijloc este mai afectata de actualele reguli de „joc” (neoliberalism, autoreglementarea pietei), dupa cum se vede si din articolul „Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema”, din care am citat mai sus.

  2. Buna ziua
    citind articolele dvs, am observat ca sunteti un teoretician desavarsit. Cu practica cum stati?ce ati facut practic pt Bucuresti? a discuta despre problemele bucurestiului, a propune planuri etc este una, a face cu adevarat ceva pt bucuresti este cu totul altceva.Iubiti Bucurestiul sau doar ideea unui Bucuresti ideal? este foarte important. Imi cer scuze dar nu am stiut unde sa va adresez aceasta intrebare drept urmare am scris aici in speranta ca voi primi un raspuns din partea dvs.
    Multumesc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Balasescu
Alexandru Balasescu
Alexandru Balasescu este antropolog. A obtinut doctoratul la Universitatea din California, Irvine si un masterat in etnologie la Universitatea din Lyon. A predat in California, la Paris, Bucuresti si in Bahrain. Este autorul cartilor "Paris elegant, Teheran incitant" si "Voioasa expunere a ordinii mondiale", editura Curtea Veche. A fost director adjunct al Institutului Cultural Roman, Istanbul.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro