joi, mai 19, 2022

Gambitul lui Putin. Ce va sacrifica Rusia pentru a marca un mare câștig?

„Cei care iubesc pacea trebuie să învețe să se organizeze
la fel de eficient ca și cei care iubesc războiul” ― Martin Luther King Jr.

Ce răspunsuri avem după 2 luni de criză generată de Rusia?

Pe fondul declinului demografic, a unei economii austere și nevoii de supraviețuire a regimului Putin, Moscova folosește Ucraina și Europa pentru a ieși din izolare geopolitică. În timp ce utilizează Ucraina ca factor de presiune psihologică, Vladimir Putin se pregătește pentru o miză mai mare și vizează rivalitatea sistemică dintre SUA și China cu scopul de a demonstra că Rusia ar putea fi o putere relevantă în competiția SUA-China.

Faptul că Moscova a depreciat atât de mult dialogul strategic în raport cu Vestul reprezintă un indicator al declinului său și scăderea capacității reale de balansare în cadrul sistemului relațiilor internaționale. În consecință, Rusia utilizează singurele cărți avute la îndemână, armata și hidrocarburile, în încercarea iluzorie de a justifica multipolaritatea globală. Această realitate o face mai agresivă, nicidecum mai temperată, dând semne vădite de nervozitate și dezechilibru. Dar, trebuie să recunoaștem că puține țări au capacitatea de a mobiliza forțe militare impresionante într-un timp scurt precum Rusia.

Ambiția lui Vladimir Putin de a nu accepta că Rusia se îndreaptă galopant spre statutul unui actor geopolitic periferic, iar lumea o ia în altă direcție, îl determină să caute pârghii compensatoare, trimițând semnalul că este dispus să lupte cu tenacitate pentru jocurile și mizele sale, obiective la care va renunța ușor.

În această regiune se resimte acut comportamentul neliniștit al Rusiei, fiind în același timp greu de previzionat unde sau când se va opri această agitație. În timp ce China nu pare dornică să se alinieze cu Putin, dar profită conjunctural de Rusia atunci când este în beneficiul agendei sale, Rusia se ferește să devină și mai dependentă de China, percepând ascensiunea Beijingului ca o amenințare pe termen lung. Cu toate că Rusia și China împărtășesc viziuni comune în chestiunile Crimeea și Taiwan, interesele lor se află deja în opoziție în Africa, în Afganistan – unde China mizează pe rolul Pakistanului, în timp ce Moscova are propria sa abordare asupra talibanilor; blocaje din partea Rusiei pe traseul Belt and Road, etc.

Acest tablou, întregit de mitul eroului salvator și cultul imperialist promovat de Putin, ne determină să anticipăm că în lipsa unor compromisuri din partea Occidentului, Kremlinul va continua să genereze noi puncte de tensiune, respectiv să crească presiunea, și își va „înfige steagul” prin amplasarea unor efective militare în diverse locuri pe glob. Problematizând proiecțiile actorilor dominați, Putin speră să redevină o variabilă indispensabilă în noua ecuație geopolitică, cu scopul de a rămâne în prim-planul agendei internaționale pentru o perioadă cât mai lungă.

Jaap de Hoop Scheffer, fost Secretar general al NATO, afirma recent că odată cu prăbușirea Cortinei de Fier și a Uniunii Sovietice s-a prăbușit și lumea lui Putin. Practic, Putin încearcă să atragă societatea transatlantică într-o lume utopică, cu solicitări inacceptabile, total rupte de realitatea prezentului. Într-o notă mai malițioasă, am putea spune că nu ne-ar surprinde să ceară Alaska înapoi Statelor Unite.

Cu toate acestea, Putin nu trebuie subestimat cu privire la abilitatea de a provoca situații problematice.

Mișcarea începută de Moscova cu două luni în urmă poate fi încadrată în două mari ipoteze de lucru: operație psihologică și/sau pregătire pentru un război.

Cu aceste vehicule Putin a obținut o scenă publică, fiind oarecum în câștig pe fondul agitației din Vest. De altfel, este cunoscut faptul că obișnuiește să calculeze atent fiecare pas și dorește să coordoneze fiecare stadiu al unei crizei sau al unui conflict. În continuare, el își poate planifica mișcările în funcție de coeziunea și determinarea Occidentului, utilizând orice rezultat, oricât de slab, în folosul agendei sale publice. În aceste două luni, Moscova a cules date și percepții privind disponibilitatea politică a Vestului față de solicitările și acțiunile sale, conturând în cele din urmă calcule și mișcări tactice ale Kremlinului.

Este un succes al diplomației de la Kremlin că extinderea NATO a devenit o temă centrală în schimbul invaziei în Ucraina și desființării tratatelor de către Rusia.

Deși majoritatea analiștilor spun că nu pot descifra ce gândește președintele Putin, observăm că el vrea să ne convingă asupra faptului că amplitudinea comasărilor militare trebuie luată în serios, transportând brigăzi de infanterie și mecanizate în Belarus tocmai din Vladivostok, de pe coasta de est a Asiei, oraș aflat aproape de granița Coreei de Nord sau echipamente medicale și rezerve de sânge la granița cu Ucraina. Toate aceste mobilizări ne arată interesul lui Putin pentru a genera noi zone tampon în raport cu Vestul și a stabili zone de influență rusă pe modelul anilor 40.

De ce SUA nu au voie să renunțe a Ucraina, Georgia și Republica Moldova în discuțiile cu Moscova?

Datorită unui răspuns slab din partea Occidentului și existența unor pauze lungi între acțiunile Rusiei, lipsite de o reacție consistentă, care să atragă consecințe reale (spre exemplu: atacarea Georgiei în 2008 sau doborârea avionului de pasageri MH17), Putin a înțeles că poate tatona din nou poziția Vestului. Sub pretextul sferelor de influență, Kremlinul a dezvoltat convingerea că poate confisca în mod discreționar suveranitatea statelor, iar acest comportament nu poate fi tolerat de societățile democratice. Cu atât mai mult, o cedare din partea SUA în fața Rusiei ar putea fi interpretată ca un semn de slăbire a puterii sale în relațiile internaționale, fiind invocat un precedent de către China în Taiwan. Pe de altă parte, o cădere a Ucrainei ar atrage un val suplimentar de noi pretexte false din partea Kremlinului de a confisca suveranitatea Georgiei și Republicii Moldova.

Pe baza acestor considerente, Ucraina, Georgia și Republica Moldova trebuie să primească susținere și garanții pentru a-și afirma neîngrădit aspirațiile suverane de a-și alege partenerii și organizațiile din care vor să facă parte.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a dezvăluit gândirea Kremlinului când a afirmat: „națiunile eliberate de căderea comunismului în 1989 și sfârșitul Uniunii Sovietice în 1991” – nu libere, nu suverane – ci „teritoriu” (nu țări) …care se aflau în subordinea unui stăpân.

Punând aceste elemente cap la cap, înțelegem că obiectivul cheie al lui Vladimir Putin îl reprezintă schimbarea regimurilor din așa-zisa sferă de influență invocată de Rusia, care în viziunea Kremlinului poate fi obținută fie prin negocieri cu Occidentul în urma unei presiuni psihologice, fie printr-un act de ocupație militară.

Cu toate acestea, un război decisiv purtat împotriva Ucrainei poate fi costisitor în termeni de imagine și economie pentru Rusia.

Ucraina și minim trei scenarii posibile

1. Continuarea unui război fragmentat pe model hibrid (forțe speciale, sabotaj, acțiuni subversive, utilizarea separatiștilor și a mercenarilor, atacuri cibernetice, dezinformare, șantaj energetic, etc.) – tip de agresiuni care, cel mai probabil, nu vor atrage un angajament unitar la nivelul UE, deoarece nu vor fi considerate ca un atac propriu-zis de toți membrii. Aceste eforturi din partea Rusiei se vor concentra pe schimbarea unui regim la Kiev.

2. Autoproclamarea republicilor separatiste / declararea independenței Donetsk și Luhansk, care pentru Putin pare mai facilă, însă în urmă cu 2 luni părea un obiectiv îndepărtat în ochii Occidentului. Menținerea presiunii pe Ucraina pentru a continua tatonarea avansată în raport cu Vestul, posibile incursiuni la scară mai redusă spre Nipru și realizarea unei conexiuni terestre Crimeea-Rusia. Trebuie menționat că Ucraina și Occidentul nu vor acorda concesii pentru crearea de noi precedente din partea lui Putin pe formula acestui scenariu.

3. Un război la scară largă prin invadarea Ucrainei – ar legitimiza atacul Rusiei, întărind coeziunea UE-NATO care va declanșa un tsunami economic și o întărire a Flancului Estic al NATO. Acest scenariu aduce mai multe pierderi Moscovei, confruntându-se cu o Ucraina profund anti-rusă, încurajând curente naționaliste aproape imposibil de controlat. Rusia ar putea înregistra pierderi militare, deloc de neglijat într-un astfel de război, și ar atrage dezaprobarea/boicotul comunității occidentale, cu efecte dure în planul imaginii internaționale. Chiar și în viziunea Moscovei este greu de prioritizat acest scenariu, pentru că un război la scară largă în Ucraina aduce mai multe pierderi, decât câștiguri pentru Putin, iar situația actuală pare mai favorabilă Rusiei pentru negocieri, comparativ cu ce ar obține printr-o astfel de invazie. Totuși, nu putem exclude această opțiune, pentru că simbolistica contează, iar la sfârșitul lui 2022 se vor împlini 100 de ani de la înființarea Uniunii Sovietice și Putin dorește să rămână un reper în cronologia Rusiei.

O tactică avansată mai nou Moscova constă în încercarea de a reduce negocierea și dialogul la scară bilaterală. Acest format nu îl avantajează pe președintele Zelenski, riscă să îl agite și să sustragă Ucraina din formula negocierilor Rusiei cu Occidentul. Putin este extrem de abil la întins capcane, are capacitatea de a utiliza planuri bine gândite în avans și mijloace de propagandă pentru a-i slăbi credibilitatea politică a președintelui ucrainean. Formulele multilaterale asigură calibru, credibilitate și planuri de rezervă pentru a evita o prindere în menghina Kremlinului. În practica hegemonică, dialogurile cu interlocutorii puternici pot duce la supunere sau demoralizare, iar în acest caz compromisul nu va putea fi atins.

Gambitul lui Putin. Ce va sacrifica Rusia pentru a marca un mare câștig?

Va sacrifica Putin stabilitatea economică a Rusiei și se va acomoda cu ideea consolidării NATO în regiune, doar pentru a marca simbolismul celor 100 de ani de la înființarea URSS? Va risca Moscova înfruntarea unui boicot internațional și o prăbușire implacabilă a imaginii sale în plan extern?

Greu de spus… Totul va depinde de fermitatea Occidentului și de analizele cost-beneficiu ale Kremlinului; Putin a respectat mereu interlocutorii puternici.

Luând ca reper afirmația lui Martin Luther King Jr. de la începutul articolului, nu putem spune că Occidentul s-a organizat extrem de eficient și prompt în gestionarea crizei generate de Moscova, fiind sătul de amenințări și mobilizări militare. Totodată, este adevărat că Vestul uită repede, se întoarce la rivalitatea sistemică internațională și agendele sale economice, la lupta parcă nesfârșită cu pandemia, clima și populismul, însă acest episod este diferit și a ridicat miza la un nivel care nu poate fi ignorat, rămânând obiect de reflecție și preocupare pentru multă vreme. Revenirea Rusiei lui Putin se produce pe model sovietic și reaprinde memoria rece a statelor din centrul și estul Europei, care au sperat și luptat pentru a ieși din transa subjugării de către Moscova. Acest (re)sentiment nu este nesemnificativ, el a fost doar depozitat într-o uitare conștientă din dorința de a savura libertatea autentică.

Remarci de final

Agitația Moscovei a condus și la greșeli tactice:

1. a inversat 25 de ani de scădere a prezenței militare americane în Europa, iar astăzi, datorită lui Putin, vorbim despre creșterea și consolidarea acesteia;

2. a împins în mod decisiv Ucraina spre vest ca aspirații societale.

În planul efectelor, putem înregistra pe termen lung o instabilitate crescută în vecinătatea estică și nordică a României (Republica Moldova, Ucraina, Georgia), situație la care România nu poate rămâne indiferentă. În funcție de nivelul escaladării pot fi anticipate valuri de imigrație.

Dacă pe agenda euroatlantică, pentru o vreme îndelungată, Marea Mediterană și Marea Baltică au reprezentat priorități strategice, acum România poate avansa abordări practice în cadrul Noului Concept Strategic al NATO și Busolei Strategice a Uniunii Europene cu pivotarea agendei spre Marea Neagră și Vecinătatea Estică a UE.

În condițiile descrise mai sus, Bucureștiul poate explora oportunitatea unui tratat comprehensiv România-Republica Moldova care să vizeze capitole de energie, economie și securitate.

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

  1. Un articol bine structurat,bine scris,echilibrat,fara lungimi.
    Pronosticul cititorului:
    Dupa Olimpiada de iarna din China (motiv pentru care Putin,ca sa traga de timp, se preface ca negociaza) va izbucni un razboi hibrid,ce evita implicarea NATO,pentru schimbarea regimului de la Kiev.Chiar daca Putin nu reuseste aceasta, el va compensa cu regiunile separatiste, care prin plebiscit (vezi “cazul Crimeea”) vor intra in componenta Rusiei.Un scenariu elegant,ca o teorema de matematica.
    Dar… nu se stie ce planuri are cu adevarat Putin. El poate are vise mai mari!

  2. Nu cred că va fi război, nimeni nu are nevoie de așa ceva, nici măcar Rusia. Apoi, Occidentul are nevoie de Rusia și Rusia are nevoie de Occident. Vor fi niște compromisuri rezonabile…sau mai puțin rezonabile…ca la Yalta… Malta… și gata…
    Dar da, Romania poate ciuguli și ea ceva din chestia asta.

  3. a fost vreodată Rusia sau URSS un stat civilizator?
    evident, nu!
    Se aseamănă cu mongolii care invadau și prădau, nu au capacitate de a produce ce au nevoie și trebuie să înghită ceva. Tezaurele din România, Spania, Germania, Venezuela, Siria se află la ei și le-au luat pe rând ca o pradă salvatoare a dezastrului. Au jefuit Germania de fabrici cu totul și au luat sclavi pe 10 ani în Siberia. Au jefuit tările excomuniste și le-au ciuntit și din teritorii.
    Viclenia lui Putin stă într-un întreg sistem bazat pe manualul bolșevicului care acționează și intern și extern.
    Ce e de făcut cu o țară care are nevoie de bir și e superinarmată, inclusiv cu arme nucleare?

    • @nick
      hai sa nu exageram, zau. Noi romanii datoram, cumva, independenta razboiului ruso-turc. Ca sa nu mai vorbim ca Dobrogea era refuzata, la acel moment, de politicienii romani in favoarea sudului Basarabiei. Dar n-a fost sa fie asa ptr.ca s-a opus Rusia. Lucrurile nu sunt simple.
      Buna parte a influentei occidentale in Principate se datoreaza prezentei armatei ruse unde in randul ofiterimii lb.fr.era regula. Pana si Tolstoi a fost incartiruit la Bucuresti pe la 1854 cu ocazia razboiului Crimeei, by the way.
      Semnul egalitatii intre Rusia si URSS e nu doar incorect dar si daunator unei intelegeri normale a istoriei/timpurilor istorice.

      • Am mai putea adauga ca :
        – Regulamentele Organice ,de fapt primele Constitutii,implementate de generalul Conte Pavel Kiseleff (avem o strada care ii poarta numele si nu degeaba ) in cele doua tari Moldova si Muntenia ( Tara Romaneasca ) au fost cele care au facilitat Mica Unire a celor doua principate prin similitudinea lor.
        Si sprijinul sau direct in calitate de Ambasador al Rusiei la Paris a contribuit la Unire.

        -In August 1917 s-a desfasurat Batalia de la Marasesti la care a participat Armata a-I-a Romana si Armata a-IV-a Rusa care au luptat impreuna impotriva Armatei a-IX-a Germane.
        -Pierderile in randul Armatei Romane au fost de 5125 de morti,12467 raniti,9818 disparuti dintr-un total de 27410 soldati
        -Pierderile in randul a Armatei Ruse au fost de 7083 de morti,10400 de raniti,8167 disparuti dintr-n total de 25650 soldati.
        Din cate se observa contributia armatei ruse a fost aproape egala cu a armatei romane.
        Batalia a fost o victorie tactica romano-rusa care a condus la castigarea marei batalii de la Marasesti impotriva invadatorului !

        Ar trebui sa-i mai spunem baiatului dinainte ca Tezaurul Romaniei a fost dus in Rusia de Guvernantii Romani de la acea vreme desi au avut optiunea sa-l duca in Anglia.
        Revolutia bolsevica a dat peste cap un intreg sistem de organizare.
        E posibil (asa cum s-a intamplat si in Romania dupa Revolutie cu cei care au profitat) ca o gasca intreaga de nemernici sa-si fi insusit bunurile tariste inclusiv Tezaurul Romanesc.
        Asa ca prinde corbul scoate-i ochii.
        In ceea ce priveste Tezaurul Spaniol,am mai scris despre treaba asta ,o parte a fost dat URSS ,prin semnatura ministrului de finante spaniol de la acea vreme pentru plata armamentului furnizat de rusi iar o alta parte a fost vandut Frantei pe bani cash.
        Celelalte povesti cu Venezuela ,Siria sunt pure nascociri .
        In ceea ce priveste utilaje,fabrici luate din Germania este un lucru real si s-au constituit in despagubiri de razboi pentru distrugerile provocate de nazisti in Rusia.Distrugeri care n-au putut fi negate de nimeni.
        Ca o concluzie ,cand nu cunosti istoria si esti vreun hater irational poti debita tot felul de povesti !

        • @sile1
          Intr-o anumita masura impartasesc pct.dvs.de v…… Omisesem chestiunea cu Kiseleff. Aveti dreptate.
          Dar ca „tezaurul” ar fi fost matrasit de niste pezevenghi aflati pe-acolo ma indoiesc. Sincer va spun. Sustinerile ulterioare ale bolshevicilor insisi contrazic aceste presupuneri. Dar una e Rusia si alta URSS.
          Guvr.Ro avea optiunea trimiterii tezaurului in UK doar la modul teoretic. BG era aliat al puterilor centrale, Turcia la fel. Deci stramtorile erau inchise…. Pe unde sa ajunga, in siguranta, in UK?!?

          In ceea ce priveste tezaurul spaniol acolo lucrurile sunt clare. Guvr.spaniol comunist si ministrul spaniol de finante (un comunist nenorocit) nu au vrut ca aurul Spaniei sa ajunga/ramana in Spania. Protelatriatul mondial/lupta de clasa si patria proletarilor din toata lumea erau mai importante. Asta e comunismul, astia sunt comunistii. Nu e vorba despre nicio plata. Sa fim seriosi. Dar tot tu are nicio treaba cu Rusia. E vorba despre URSS. Insist asupra acestui aspect deoarece URSS era un stat construit pe ideologia comunista cu tot ce insemna ea in practica: de la revolutia mondiala pana la represiunea cea mai crunta. Nici Rusia tarista si nici Rusia de astazi nu au legatura cu asa ceva, cu astfel de scopuri. Evident ca nu stim ce ne rezerva viitorul, dar in lipsa unui cataclism politico-social comunismul cred ca e exclus in Rusia.
          Dupa ww2, cat de indreptatite au fost despagubirile de razboi din DE, RO, etc e greu de spus. Am unele dubii, dar e nerelevant.

          Culmea, datoram reintregirea Ardealului lui Stalin. Avea el calculele lui politice, dar fapt e ca el a decis. Valter Roman, consultat de comisia sovietica de analiza a acestei problematici, a spus ca Ro.nu merita Transilvania…… Parere impartasita si de acea comisie, dar s-a opus Stalin. Repet: Stalin avea planurile lui. Nu-l banuiesc sa se fi constituit in vreun aparator al dr.Ro.

        • Istoria scrisă de cine?
          Regulamentele organice au fost arse public la revoluțiile de la 1848, de ce progresiste erau. Ele erau progresiste pt Rusia și pt tine, dar pt țările ceva mai la vest, nu, cu certitudine!
          Ești pe dinafară complet cu istoria! Citește istoria tezaurului României și de ce nu au putut să-l trimită în Anglia.
          Despre tezaurul Spaniei, chiar nu ești documentat deloc, decât cu fake-uri bolșevice.
          Despre Siria și Venezuela chiar nu ești informat sau dezinformezi intenționat? În criză s-au format coloane de avioane rusești care au adus omuleții verzi și pe retur au încărcat bunurile dictatorilor, ca să fie salvate de revoluție și acolo au rămas. Chiar nu ai citit despre asta? Te rezumi la manualul de istorie de clasa a IV scris pe vremea lui Ceașcă? Sau le ai în limba rusă?

          • Daca te-ai abtine de la comentarii prostesti (gen te rezumi la manualul de istorie de clasa a IV…etc ) poate ai avea timp sa citesti si niste articole de pe Wikipedia care nu este tocmai un manual de clasa IV.
            Uite un exemplu de astfel de material care iti prezinta situatia aurului spaniol dat Moscovei.
            https://en.wikipedia.org/wiki/Moscow_gold_(Spain)
            Interesant este capitolul : -USAGE OF FUNDS-
            Ai sa vezi acolo ca se spune ca in schimbul aurului sovieticii au livrat arme si alimente Spaniei si au solicitat si plata unor comisioane pentru serviciile efectuate. Desigur ca ,in spiritul unei echidistante ,articolul prezinta si pozitii ale unor cercetatori care afirma ca acest lucru nu s-a intamplat.
            Subiectul fiind foarte controversat fiecare alege ce doreste.

            „With the Spanish gold deposited in Moscow, the Soviets immediately demanded from the Republican government payment for the first deliveries of war supplies, which had apparently arrived as a gift to combat international fascism.[81] Stashevski demanded from Negrín US$51 million in accumulated debt and expenses for the transport of the gold from Cartagena to Moscow. On the Nationalist side, German and Italian aid also had to be compensated; however, the Germans and Italians allowed Franco to satisfy his debt once the war came to an end. Authors such as Francisco Olaya Morales,[82] and Ángel Viñas[83] criticized the actions and behaviour of the Soviets.

            Pe de alta parte :
            Historians that have had access to the „Negrín dossier” believe that the Soviets did not abuse their position nor did they defraud the Spanish in their financial transactions. Nevertheless, in the words of María Ángeles Pons: „nothing did the Republicans obtain for free from their Russian friends”, as all types of expenses and services had been charged to the Government of the Republic

            Intr-o prezentare a cartii lui Francesco Olaya Morales,cel de mai sus, se spune ca :

            „Further inquiries led Olaya to records from Turkish customs and cargo checks (by a French secret agent) of shipping that passed through the Dardanelles en route to Spain with foodstuffs and war materials. Olaya lists this information in an appendix to his book.”

            Oare ce nave treceau prin Dardanele catre Spania altele decat cele rusesti ?

            In ceea ce priveste Siria si Venezuela pune niste link-uri care sa confirme afirme afirmatiile tale pentru a fi credibil .In caz contrar ele pot fi considerate doar propaganda pura !

            In ceea ce priveste tezaurul ,Romania a avut la indemana doua variante una proasta si alta si mai proasta ,dupa cum s-a dovedit.
            Prima varianta era trimiterea in Anglia cu riscul capturarii lui pe apele controlate de Puterile Centrale.
            A doua varianta era trimiterea in Rusia ,care Rusia era deja intr-o fierbere interna.
            In ciuda acestui lucru Regina Maria care era fiica Marei Ducese a Rusiei ,unica fiica a tarului Alexandru al-II-lea al Rusiei accepta sa fie trimis tezaurul Romaniei la Moscova. Putea sa nu o faca dar legatura dinastica a fost mai puternica !
            Prima transa pleaca pe la inceputul anului 1917 iar cea de a doua transa in vara lui1917 cand tulburarile erau in toi in Rusia. A fost varianta cea mai rea din cate s-a vazut .

            Comentam azi urmarile unei decizii luate sub presiune, acum 100 si ceva de ani in urma, si o soarta a Tezaurului care a trecut printr-o revolutie bolsevica urmare a careia care s-a ales praful din el.
            Probabil vom mai discuta 100 de ani cu acelasi rezultat.

            Eu ,ca sa fiu sincer,as prefera sa stiu care au fost cei care au produs o paguba Romaniei estimata la 250mld de $ prin distrugerea industriei dupa 1989 si ce masuri s-au luat impotriva lor .Asta pentru ca n-au trecut inca 100 de ani !!

            • Glumești cu wikipedia? Asta e manual de clasa a III-a!
              Sper că vrei să te documentezi, nu ești trompeta sputnik pe aici.
              Citește cu atenție următoarele cărți:
              Stephen Koch – “ Sfârșitul inocenței”
              Arhiva Mitrokhin
              Vladimir Bukovski “ Judecată la Moscova”
              Thierry Wolton “ O istorie mondială a comunismului” 3 volume
              Victor Suvorov – “ Spărgătorul de gheață”
              Leon Casio – “ Rusia și bazinul dunărean”
              AD Xenopol – “ Războaiele dintre ruși și turci”

              Atenție sunt mai mult de cele 100 de cuvinte din Wiki, scrise de cine?

            • Intetesant e că nici măcar din wiki nu ai înțeles nimic, pt că este exact ceea ce susțin toți acești autori citați mai sus.
              Poți să traduci următoarea frază: “ According to Orlov, Joseph Stalin celebrated the arrival of the gold with a banquet attended by members of the politburo, in which he was famously quoted as saying, „The Spaniards will never see their gold again, just as they don’t see their ears,” an expression based on a Russian proverb”
              Sau știi numai rusa?

      • Noi românii datorăm Franței și Angliei totul (unirea, crearea statului și independența) pt că în 1856, și-au dat seama că rușii vor înainta către vest până dau de ocean. Și ne-au creat ca stat tampon expansiunii.
        Și turcii le datorează tot lor, că altfel acum erau RSS Turkmenă. În 1878 rușii erau la porțile Constantinopolei, noroc cu flota britanică care a apărat orașul.

        • @Nick
          Si credeti ca flota britanica/politica UK a facut vreun act extraordinar ca s-a opus rusilor care erau la portile Constantinopolelui?!? OMG!! Au avut ei acolo vreun interes/vreun castig tactic pe termen scurt. Dar strategic, pe termen lung, a fost/este o mare eroare. Mare!!
          Pe fond se poate pune intrebarea: care e legitimitatea Turciei pe teritoriul Imperiului bizantin?!?

          Dar da, aveti dreptate noi datoram mult FR&UK. Dar in primul si in primul rand FR. Indiscutabil!!!
          Dar daca nu era razboiul ruso-turc 1877 independenta mai astepta. UK (guvr.Disraeli) sustinea Turcia, totusi.

          Aveti o imagine deformata despre Rusia istorica. Dar e o problema curenta aici la noi in Ro. Multi ani am fost si eu in aceeasi eroare, recunosc.
          Rusia a avut, ca mai toate popoarele Europei de est, o istorie grea. Un inceput foarte lent, intarzieri semnificative fata de occident. Cand lucrurile se indreptau, rapid, catre calea cea buna au venit bolshevicii. Rusii sunt cei care au sufeit cel mai mult, cel mai crunt represiunea comunista, privatiunile teribile, etc. Bolshevicii s-au „razboit” in primul rand cu popoarele URSS.

  4. Ipoteze bine documentate si argumentate. Se crede ca Putin face doar un joc de imagine este greu de crezut. A nu se uita ocuparea Crimeii si baza militara dezvoltata si intarita, ce exista si inainte de 1990. Oricum Putin doreste sa isi pastreze sfera de influenta in zona si nu va ceda. Pana la urma este o dilema care ar trebui sa si-o discute in detaliu, F.Rusa di Ucraina si sa isi spuna deschis ce vor unii si altii si sa isi rezolve disputele. Nu cred ca daca intervin alte tari europene se va solutiona pe termen lung disputa Ucraina-F.Rusa. Chiar daca Putin nu va mai fi presedinte, cel care va veni in loc va avea aceiasi viziune. Din educatie, scoala, mass-media sunt crescuti cu ideea ca Mama Russia este atotputernica.

  5. Da, o analiza destul de obiectiva, totusi as adauga cateva idei. Nu cred in scenariul refacerii URSS si cred ca nici Putin nu crede. Cred ca altul e scopul acestor mutari ale lui Putin si anume: pastrarea Federatiei Ruse macar la dimensiunea actuala, adica impiedicarea pierderii unor alte state sa iasa din sfera sa, cum ar fi Belarus, Kazastan si altele. De aceea e foarte important ca Ucraina sa nu fie un MODEL de succes pentru ele, sa nu vada in ea un posibil viitor al lor. Pentru Putin Ucraina trebuie tinuta dezbinata, in tensiune, preocupata doar de aparare, nu de economie, izolata de occident, ca sa nu performeze economic si sa ajunga un magnet si pentru celelalte state din safera rusa. Iar pentru asta nu va recurge la scenariul maximal 3., nici macar la cel mediu 2., ci cred ca va merge pe scenaiul minimal 1., hartuind la nesfarsit Ucraina prin omuletii verzi si localnicii rusi din Donbas, mai ajutati putin de elemente spetnaz minimale. Astfel Ucraina nu va putea sa se dezvolte economic si nici sa fie admisa in NATO. Ea va fi pusa in situatia de sah nesfarsit pana cedeaza psihic ori va cere remiza cu Rusia. Occidentul nu o va putea ajuta in acest scenariu minimal asa cum nu a ajutat-o nici pana acum. Va trebui sa se ajute singura si va fi tot mai dificil daca nemultumirile populatiei ucrainiene sau o parte din ea, cea rusa, cresc si preseaza guvernul de la Kiev. Deci cred ca nu vom avea razbel, ci doar hartuiri ca si pana acum si un BALET diplomatic din partea Rusiei si Occdidentului, ca sa para ca se preocupa de pace si stabilitate in zona, dar, de fapt, fiecare parte isi vede de interesele proprii.

    • Rusia are şi ea dreptatea ei. Dacă stă ca până acum, pierde. Dacă iese la luptă, pierde. Singura salvare a Rusiei este un compromis cu Occidentul. Care Occident are şi el nevoie de Rusia, Europa de Vest ca să se extindă şi SUA ca să-i fie aliat contra Chinei. Deci, ACUM este momentul unor compromisuri favorabile tuturor….

    • In raport cu Occidentul, analogia jocului de sah e utila, dar in raport cu Ucraina, as merge pe sportul preferat al lui Putin – judo. Putin probabil vrea o dezechilibrare a adversarului prin eforturi minime.
      Cel mai simplu si logic pas pentru Putin ar fi o tradare la nivel inalt in Ucraina: reactivarea unor agenti ascunsi, pentru a crea o diversiune interna, gen Iurie Rosca, fost „lider” al miscarii nationale din R. Moldova si actual director neoficial al Sputnik Moldova.
      https://www.timpul.md/articol/agentul-kgb-iurie-roca-a-primit-o-interdicie-de-3-ani-pentru-a-intra-in-romaniaa-166094.html

  6. Ce faci cu armata in timp de pace? O misti de colo colo sa nu se plictiseasca, daca o masezi in zone critice se numeste pastrarea capacitatii de lupta. Si, cum zice si autorul undeva, e f bine pt vest, ii mai stimuleaza sa investeasca in inarmare, ca altfel am ramine cu gradinitele si cresele din cazarmi.

    Germania a contribuit deja cu cele 5000 de casti la intarirea armatei ucrainiene, acum le va trimite si pantaloni maro si pamparsi.

    Daca rusii vor veni la Deveselu e important de stiut cam citi vor fi si cum vor fi echipati!? Presupun ca vor veni pe calea aerului. Poate cu MIGuri.

  7. Dacă Putina va invada Ucraina, își va semna sfârșitul ca dictator.
    Mai mult ca sigur oamenii de afaceri europeni vor părăsi Russia, economia
    încet, încet se va prăbuși și restricțiile economice ale Europei și USA vor fi drastice.
    În plus eu unul aș expulza toți studenții și oamenii de afaceri ruși din Europa, SUA
    și Canada. Interdicția navelor comerciale și avioanelor de pasageri/marfă în porturi și pe
    aeroporturile europene și americane. Renunțarea la gazul și petrolul rusesc. Sunt numai câteva
    din multe alte restricții care se pot adopta. Cred că Putina își va blestema ziua în care s-a născut.

  8. Daca tot incepe articolul cu un citat din Martin Luther King Jr. propun sa continuam si cu alte citate care ar fi mai potrivit de aplicat in situatia actuala in relatia dintre Ucraina si Rusia.

    “Darkness cannot drive out darkness: only light can do that. Hate cannot drive out hate: only love can do that.”

    “I have decided to stick to love…Hate is too great a burden to bear.”

    “We must live together as brothers or perish together as fools.”
    ― Martin Luther King Jr.

    Desigur aceste citate nu puteau fi utilizate ca motto pentru articolul de mai sus pentru ca ele nu serveau modului in care autorul doreste sa prezinte relatia Rusia-Ucraina-Occident ( in special cu SUA )

    „O tactică avansată mai nou Moscova constă în încercarea de a reduce negocierea și dialogul la scară bilaterală. Acest format nu îl avantajează pe președintele Zelenski, riscă să îl agite și să sustragă Ucraina din formula negocierilor Rusiei cu Occidentul.”

    Vizavi de citatul de mai sus unii zic ( nu propaganda ruseasca ) ca de fapt Zelensky a propus negocieri directe cu Rusia (oferindu-se sa se duca chiar la Moscova) care au fost respinse de aceasta afirmandu-se ca situatia din regiunea Donbass este o problema interna a Ucrainei si ea trebuie rezolvata in conformitate cu intelegerile avute in cadrul formatului Normandie ( Germania-Franta-Rusia-Ucraina ) care au dus la semnarea Acordului de la Minsk.

    In continuare citez cateva fragmente din interviul dat de Dl J-Y Le Drian acordat BFM TV, interviu care poate fi gasit la adresa:
    https://uk.ambafrance.org/Minsk-accords-the-only-basis-for-lasting-solution-in-Ukraine-Minister
    si care mi se pare destul de rational !

    Russia-Ukraine – Statement issued by M. Jean-Yves Le Drian, Minister for Europe and Foreign Affairs Paris, 5 January 2022

    „I have spoken with my counterparts in Germany, Ms Annalena Baerbock, Italy, Mr Luigi Di Maio, and Poland, Mr Zgibniew Rau, the latter Chairman-in-Office of the OSCE since 1 January, as well as with the High Representative of the European Union for Foreign Affairs and Security Policy, Mr Josep Borrell, to discuss the current tensions with Russia and the Ukraine issue. I stressed the responsibility of the Europeans to contribute and participate actively, through tangible proposals, to preparing and conducting these talks with Russia in which their own security interests are at stake. Demanding dialogue with Russia, based on parameters that we deem to be in line with our collective security interests, is useful and necessary to enhance strategic stability in Europe.”

    „I discussed France’s continued efforts within the Normandy format to achieve de-escalation of tensions in and around Ukraine and to move forward towards the implementation of the Minsk agreements, which remain the only agreed basis for a lasting solution to the Ukraine crisis. Our efforts alongside Germany to achieve that remain total and will continue in the coming days and weeks./”

    „Personal, cred ca actuala criza va fi depasita fara consecinte grave pentru ca nimeni nu e dispus sa-si asume riscul unui mare razboi.”

    Nu o spun eu ci o spune Nicholas Dima, Dr. Geograf si fost analist la Vocea Americii, Decembrie 2021 .
    Eu, doar subscriu !

    • Am citit scurta prezentare a traseului profesional al domnului Nate. M-a lovit depresia. Fara astfel de oameni, nu avem nici o sansa sa pozam in cetateni liberi.
      Unitatea Strategică a primului ministru Tony Blair
      Centrul pentru Cooperare Internațională și Studiul Păcii
      Vom Lupta pentru Pace pina NU VA RAMINE Piatra pe Piatra.

  9. Intrebarea poate fi pusa si altfel, ce va sacrifica occidentul pt a iesi din impas ? Deocamdata tabloul arata altfel, Rusia este in ofensiva, occidentul in defensiva.
    Rusia a ocupat Crimea si pe care n-o va ceda, are sub control teritorii din est, problema Donbasului putand fi solutionata numai impreuna cu Ucraina, autonomia acestui teritoriu intr-un stat federal ucraenian fiind o solutie care exista dar care nu este pusa pe agenda unor discutii serioase.
    Rusia are masata o forta impresionanta la granita cu Ucrainam occidentul trimite cativa mii de soldati in est, o masura simbolica.
    Boris Johnson este de alta parare, doreste o masare masiva de trupe NATO la granita estica a aliantei, crede ca Putin va privi fara reactie ?
    Putin are controlul livrarilor de gaze in mana, occidentul precum state din estul aliantei depind in mare masura de el.
    Deocamdata gazul curge conform contractelor incheiate, livrarile nu sunt sistate, ca pe vremea Razboiului Rece, cu alte cuvinte, occidentul finanteaza masinaria de razboi ruseasca intr-o mare masura.
    Rusia nu poate fi eliminata din marele joc geostrategic, aste prea mare si dispune de arsenale nucleare infricosatoare. Poate deveni daca doreste cea care poate inclina balanta intr-o parte s-au alta intre China si SUA, und sunt 3 jucatori pericolul ca unul sa se alieze cu altul impotriva unuia fiind mare.
    Occidentul n-a venit ca ceva concret, despre ce s-ar putea negocia, in afara unor amenintari cu sanctiuni economice n-am auzit mare lucru.
    Nu stim defapt ce se intampla, nu stim ce se negociaza cu usile inchise, nu cunoastem detalille diplomatiei ascunse, speculatiile devin tot mai mari, impresia mea, toti asteapta cu sufletele trase sa porneasca o data razboiul si sa fie material de comentat.
    Presedintele Selenskyi indeamna populatia la calm, viata in Ucraina , la Kiew decurge normal, nu sunt tancuri pe strazi si nici nu marsaluesc trupe la vedere, oamenii n-au inceput sa sape transee.
    Presedintele Ucrainei stie ce le poate capul rusilor, probabil are destui informanti care pot trimite informatii destule de dincolo de granita, presupun, nu stiu, dar ar fi normal sa fie asa.
    Stiirile sunt contradictorii, fostul cancelar german, Schröder, bun prieten cu Putin indeamna Ucraina sa renunte la zanganitul armelor, o afirmatie contradictorie cu situatia din teren, ce stie dansul ?
    Chiar daca NATO incearca sa se prezinte unita, UE este divizata, ce paradox !! Insasi Germania si noua coalitie de guvernare fiind scindata, partidului social democrat de la putere fiind alaturate legaturi foarte bune cu rusii mai als pe seama Nord Stream 2.
    Cum se vor pozitiona tari care nu depind atrat de mult de gazul rusesc, Spania spre exemplu dar nu numai ? la nivelul UE se vede foarte clar, cine depinde de gazul rusesc este mai putin vocal decat cei care nu depind si cer masuri mai belicoase.
    Si totusi, raman la intrebare pusa, ce va fi dispus sa sacrifice occindetul, Putin nu va sacrifica nimic, nu are ce.

  10. Paradoxal , dar societatile (est si central ) europene , aveau nevoie de o ,, zguduiala ,, . Parca intr-adevar , venise pentru ele Sfarsitul Istoriei – cred ca un Fukuyama sau un Huntigton observa asta , dupa caderea comunismului . Se parea ca venise o epoca , asa , irizata in culori si nuante ale curcubeului , o noua Belle Epoque – doar simfonie si dans asa , precum al elfilor … Europa , si mai ales Central si Est Europa , a uitat cam repede faptul ca la cateva sute de kilometri , sta la panda un pradator feroce , necivilizat , lenes si lacom , gata oricand sa sfartece tari , sa ucida popoare , sa fure tot ce poate fi furat . Era timpul unei redisciplinari a societatilor , de ce nu , o repunere pe tapet a chestiunii reintroducerii stagiului militar obligatoriu , a reinarmarii eficiente , eventual / si de dorit , nasterea unor noi aliante si parteneriate , aici , la poarta Eurasiei . Atunci cand ai la poarta casei un bataus ,, care nu a avut jucarii cand era mic ,, , faci rost de un ciomag sanatos – filozofia si dansul si cantul , le lasi pe mai tarziu , altfel bestia te va face sa plangi cu lacrimi de sange si iti va lua cu japca codrul de paine , obtinut cu sudoarea fruntii . Noi romanii o stim , o stiu si polonezii , si finlandezii , slovacii , germanii , o stiu si letonii , lituanienii , estonii , iranienii , turcii , georgienii , armenii , japonezii ; o stiu si cecenii , tatarii crimeeni , cerkezii , baskirii , mongolii , coreenii , chinezii .

  11. Analiza e destul de buna, fiindca autorul nu tine cont de doua aspecte esentiale:

    1. Rusia e un stat corupt si mafiot. Mafia e format din oligarhi care cotizeaza la Putin care de facto conduce KGB sau FSB ca propria lui armata personala. Acest stat mafiot ucide ziaristi si opozanti politici. Lumea a uitat cazul Boris Nemtov?Daca interesele oligarhilor vor fi afectate de masivele embargouri economice ,atunci si cota pe care acesta o ia de la oligarhi va fi afectata, viata in Rusia va deveni ca cea din 1989-magazine goale, criza de alimente. Pe termen lung razboiul e deci costisitor nu numai finaciar cat si politic, deci Putin va trage ce foloase poate din amenintari, actiune specific mafiota.
    Si va trage foloase, fiindca acum USA este perceputa de Rusia ca slabita, dupa retragerea penibila si dramatica din Afganistat, cand dupa 50 de ani de la retragerea din Saigon, din nou au aterizat pe ambasada USA elicoptere sa ia personalul blocat inauntru si sa il evacueze. Piloti buni americanii astia, au aterizat ei si in Piata Charles de Gaule asta vara!
    2. De ce SUA nu au voie să renunțe la Ucraina, Georgia și Republica Moldova?,se intreaba autorul. Ei bine ,au si renuntat! Deocamdata se trimit niste ajutoare de fatada la Kiev pentru propaganda USA (arme!) si UE ( imprumuturi nerambursabile). Epoca biletelelor intre sefi de state s-a dus, dar asa a ajuns Romania in comunism, printr-o insemnare facuta pe o bucata de hartie : Churchill a scris-o, Stalin i-a dat o bifa cu creionul rosu. Si de data asta s-au scris biletele : Rep. Moldova si deci Romania are in coaste un mic stat sovietic nerecunoscut politic de nimeni in care se afla o armata a Rusiei, situatie similara in Georgia, iar in Ukraina partea de est este ocupata de rusii locului. Cand s-a luat cu japca peninsula Crimea de la Ukraina, nu s-a intamplat nimic , n-a rupt nimeni relatiile diplomatice cu Rusia , NATO nu si-a aratat muschii…s-au pus niste sanctini care se dovedesc acum fara efect.
    Deci biletelele au fost scrise si de data aceasta ,sau mai modern emailuri .

    3. Romania si Rep. Moldova au destine istorice diferite, trebuia s-o spuna cineva totusi. Rep Moldova este un stat esuat, Romania inca nu ,in ciuda incercarilor repetate ale PSD , PNL De ce ? Romania face ce i se spune de la Bruxelles, evident pe un ton amabil,dar ferm.
    Si daca politica UE ne-o cere si ne-o cere , legaturile Romaniei cu Moldova sunt mai ales sentimentale …restul politica de fatada!

  12. Componenta PIB-ului rusesc arata ca peste 40% este comert cu hidrocarburi. Care, comert, e controlat mega-moguli sustinatori ai regimului pro-Putin. Interesul lor e sa obtina cati mai multi bani din vanzarea hidrocarburilor, sa controleze de fapt tot ce se intampla pe aceasta piata. Pentru asta nu se sfiesc sa santajeze Occidentul cu parade militare la granita (un fel de amenintare cu arma la tampla a „ostatecului” ucrainean).
    O invazie in Ucraina, in oricare scenariu, inseamna razboi cu NATO si USA, in ultima instanta, pentru ca i-ar lasa pe rusi fara posibilitatea de a incasa bani din exporturi, fie si numai partial, datorita blocarii mecanismului swift (daca se va materializa, bineinteles).

    Nu cred ca Putin vrea sa ajunga pana acolo, pt ca vor fi singuri impotriva tututror. Cred ca realizeaza si ei, chiar daca nu o spun, ca fara ajutor american, nu ar fi castigat ww2. Ramane de vazut cum se va pozitiona China. Daca se aliaza cu ei, va pierde doua piete uriase: UE si SUA. Adio globalizare, adio „drumul matasii”, adio dezvoltare, adio prosperitate. Fara UE si USA, China se va intoarce la epoca Mao, cu mai putine resurse si cu mai multe probleme.

    • Fals! Proportia hidrocarburilor in economia Rusiei este in jurul a 25% Economia Rusiei este mult mai diversificata. decat sustine propaganda occidentala

      • Mai e ceva, in fostul spatiul rusesc ( URSS) exista o armata de hackeri estimata la 150.000 de tineri foarte bine pregatiti, se zvoneste ca ar fi cei mai buni si de regula cu 5 ani inaintea celor din restul lumii.
        Incep ca „gainari informatici” de regula cu furturi de bani, excrocherii informatice de tot felul, clonarea de carduri, taxe de protectie informatice, santaj informatic etc.ect pana sunt prinsi de autoritatile rusesti si pusi in fata alegerii, inchisoare ori continuarea nestingherita a activitatilor private atata timp cat nu sunt implicate persoane ruse concomitent cu punerea la dispozitia autoritatilor a cunostiintelor de IT. Astfel se creaza o situatie in care ambele parti sunt castigate.
        Este o parte a „succesului” daca il putem numi astfel a politicii externe agresive rusesti.
        In 2008 inaintea razboilului din Georgia o astfel de grupare a lansat un atac cibernetic care a blocat intrega tara.
        Atata timp cat acesti indivizi opereaza din interiorul Rusiei, ei sunt sub „protectia” autoritatilor.
        Fenomenul este urmarea lipsei de perspectiva a tinerilor, a incercarii castigarii unor sume importante de bani prin metode criminale, sistemul functionand foarte bine, tinerii fiind de regula foarte bine pregatiti.
        De ce au ajuns generatii intregi de tineri in astfel de situatii, alta discutie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Silviu Nate
Silviu Nate a urmat mai multe programe de formare academică în țară și străinătate, are pregătire în domeniile științe politice, relații internaționale și studii de securitate. Este conferențiar universitar dr. la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, fiind totodată directorul Centrului de Studii Globale din cadrul aceleiași universități și coordonatorul programului de licență Studii de securitate. Preocupările sale directe vizează elaborarea analizelor și construcția documentelor de recomandări strategice dedicate spațiului Mării Negre și securității euroatlantice.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro