sâmbătă, mai 15, 2021

Hai să schimbăm sistemul de vot pentru europarlamentare (2)

Unele State Memebre (SM) ale Uniunii Europene (UE) permit candidaturi independente la Parlamentul European (PE), altele nu. Dintre cele care permit, Romania are cele mai drastice condiții: raportându-ne la nivelul de participare la alegerile europarlamentare din anul 2009, un candidat independent a trebuit să strângă 100.000 de semnături și ar fi avut nevoie de doar 120.000 de voturi (coeficientul elctoral) pentru a a deveni  europarlamentar. Adica ai nevoie a convingi 100.000 să-ți dea semnatura și de 20.000 în plus să pună ștampila pe numele tău în ziua votului. Evident, acesta este o aberație logică, procentul de semnături necesar pentru a participa ar trebui să fie mult mai mic raportat la numărul de voturi necesare.

Fără un aparat de partid în spate, misiunea unui independent este aproape imposibilă. Nu este niciun secret că independenții noștri, Elena Băsescu și Laszlo Tokes, au beneficiat de sprijinul PDL și, respectiv, UDMR la alegerile europarlamentare din iunie 2009.

Este știut faptul că grupul independenților din PE nu are mare influență și că un Membru al Parlamentului European (MPE) nu este foarte eficient dacă nu se afiliază unei familii politice.  Dar discuția capătă o altă dimesiune și semnificație în România, tara cu unul dintre cele mai restrictive condiții de a face politică dacă ne uităm la barierele impuse constituirii unuor noi partide și la filtrele (inclusiv pecuniare) pentru depunerea candidaturilor.

În ceea ce privește barierele în depunerea candidaturilor practica SM este cât se poate de diversă. Există state care nu impun niciun fel de condiții (Suedia) și state care impun condiții extrem de restrictive, cum este România. În România, pentru ca un candidat independent să-și depună candidatura are nevoie de 100.000 de semnături!!! Un partid politic pentru a-și depune lista de candiadați are nevoie de 200.000! Cele mai multe state membre (dintre cele care permit candidaturi independente) nu impun astfel de limitări sau dacă o fac, solicită 3.000, 5.000 de semnături.

Pragul electoral

Pragul electoral este folosit pentru a evita o mare dispersie a voturilor. Deoarece afectează proporționalitatea voturilor, nu este acceptat un prag electoral mai mare de 5%. O treime (nouă) din Statele Membre practică pragul electoral maxim admis (printre care Germania, Franța sau Polonia), în total 12 SM impun praguri electorale de peste 3%. De remarcat că majoritatea –  15 Statea Membre – nu practică pragul electoral. Danemarca, Ungaria si Italia sunt printre statele cu cele mai restrictive condiții.

În tabelul de mai jos cele mai restrictive condiții la depunerea candidaturilor.

Stat Membru Semnături necesare depunerii candidaturilor independente Semnături necesare partidelor Număr de locuitori
România 100.000 200.000 19.000.000
Danemarca nu permite independenți » 71.500 5.600.000
Ungaria 20.000 20.000 10.000.000
Italia 30.000 nu solicită 60.000.000
Spania nu permite independenți 15.000 47.000.000

Vezi aici Hai să schimbăm sistemul de vot pentru europarlamentare (1)”

Centrul Roman de Politici Europene a publicat un raport cuprinzator si o situatie comparativa a sistemelor de vot folosite in UE. Raportul ”România are nevoie de sistem electoral competitiv pentru europarlamentare” poate fi descăract de aici.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. In conditiile votului pe lista, in care pentru a obtine un mandat ai oricum nevoie de 3,3% din totalul voturilor (la 30 de mandate), pragul electoral ar trebui eliminat. Oricum, e aberant sa impui prag electoral independentilor, in masura in care nu se admit liste de independenti.

    Precizare: Tokes a candidat pe lista UDMR. Independent a mai fost Pavel Abraham.

  2. As ataca prevederea cu cele 100.000 de semnaturi invocind normele de protectie a datelor cu caracter personal. Candidatul independent nu are practic raspundere legala pentru ce urmeaza sa faca cu datele personale ale sustinatorilor. Semnatarii sunt astfel expusi pericolului de a li se folosi datele personale de catre grupurile de criminalitate organizata.

    Va sfatuiesc sa apelati la AvP pentru a indrepta legea. Iata modelul:
    http://wp.me/pKahb-gX

  3. Domnule Ciucu, dupa lectia pe care am primit-o la aceste alegeri mai aveti vreo speranta? Nu zic ca PDL-ul este perfect, nici candidatii nu au fost perfecti dar, din cei cativa oameni curati, fara ani de furtisaguri in spate, s-a ales vreunul? Poate nu stiu eu. Prin cele cateva locuri in care PDL a venit, timid, cu niste candidati curati si noi (vezi sectorul 4), acestia au pierdut cu brio in fata unor oameni harsiti in rele si in ipocrizie. Deci, nu inteleg de ce vreti sa-i oferiti poporului roman ceva ce nu-si doreste. Eu v-as propune o alta tema. Presupunand ca n-ar exista Uniunea Europeana sa ne puna conditii, este poporul roman suficient de matur astfel incat democratia sa supravietuiasca prin forte proprii fara sa esueze in dictatura? Este poporul roman deranjat de coruptie? Impresia mea este ca, in general, coruptia cam place. Nu le place cuvantul dar o practica cu spor aproape toti. Isi doreste poporul roman sa nu existe o casta deasupra legii? In conditiile in care, asa cum se pare, ne dorim o elita suprema propun sa se legifereze in mod cinstit acest lucru.

  4. Un drum de o mie de li începe cu primul pas… Independenții îs prea puțin influenți în Parlamentul European pentru că-s prea puțini. Păi hai să le sporim rândurile atunci! Și, până la urmă, dacă cei doi europarlamentari ai Partidului Piraților ce reprezintă Suedia reușesc să miște Parlamentul European împotriva unor chestii neplăcute precum ACTA și legea „three-strikes”, de ce nu ar putea și un independent mai înfipt?

    În plus, e de necrezut că în ultimele două decenii niciun candidat independent n-a reușit să câștige un loc de parlamentar ori europarlamentar în România. Cred că acest lanț de slăbiciuni trebuie rupt unde e veriga cea mai slabă, la europarlamentare. N-am pus-o la socoteală pe Elena Băsescu, nu era un candidat independent veritabil.

  5. Este un decalaj demn de luat in seama in ce priveste nr de semnaturi ce sunt necesare unui partid in romania pentru europarlamentare _ 200 000 ! De ce in SPANIA , tara cu 47 000 000 locuitori e nevoie de doar 15 000 de semnaturi , iar in Romania , tara cu nici 20 000 000 locuitori e nevoie de … 200 000 semnaturi !? Exemplele pot continua _ ITALIA nici nu cere semnaturi ! Oare om fi noi mai caposi ?!?! Eu cred ca , dimpotriva _ suntem mai idioti !!

    • NU, nu noi suntem mai idioti ..ci partidele noastre prevazatoare ..daca ar da liber la alegeri s-ar umple in primul rand parlamentul nostru de independenti si cine ar mai vota cum cere partidul!?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucuhttp://www.crpe.ro
Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Politici Europene

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Încălzirea globală, acidificarea oceanelor și moartea peștilor tropicali – acuzații de fraude științifice de mari proporții

Pe 6 mai 2021, revista Science a publicat o amplă anchetă intitulată Acidificarea oceanelor modifică comportamentul peștilor? Acuzațiile de fraudă creează o...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

Ierusalim. Există conflicte fără soluții sau doar conflicte pentru care soluția încă nu a fost găsită?

Rezumatul în 10 puncte: Începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (7/8 mai), în...

Îl mai poate salva războiul/Hamas pe Netanyahu de pierderea funcției de prim ministru?

Știm, teroriștii de la Hamas au atacat iarăși Israelul iar statul Israel are tot dreptul să se apere. Niciun dubiu în această...

Capcana dilemelor tranziției sau cum să faci omleta fără să spargi oul

"Faceți calculele și apoi trageți linie pentru a ajunge la propriile voastre concluzii, aceasta este rugămintea mea. Pentru că dacă decideți...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro