sâmbătă, ianuarie 23, 2021

Iluzia securitatii in Europa

Europa trebuie sa-si asume responsabilitatea propriei securitati
Europa trebuie sa-si asume responsabilitatea propriei securitati

Summitul de securitate de la Deauville (Franta) este in plina desfasurare. Agenda intalnirii Merkel-Medvedev-Sarkozy este dominata de cooperarea în domeniul securităţii paneuropene. Dar sunt oare liderii Germaniei, Franţei şi Rusiei persoanele potrivite pentru a dezbate această temă presantă?

Cancelarul german Angela Merkel ia parte la summitul anual de la Deauville pentru a purta convorbiri cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cu cel al Rusiei, Dmitri Medvedev. Cei trei cauta noi modalităţi de îmbunătăţire a cooperării între cele trei state în domeniul securităţii. Liderii discuta de asemenea despre o eventuală poziţie comună la summitul G-20 ce va avea loc în noiembrie în Coreea de Sud, precum şi despre obiectivele Franţei care va prelua conducerea G-20 la următoarea reuniune şi preşedinţia G-8 în ianuarie.

Întâlnirea din Franţa are loc într-o perioadă în care relaţiile Moscovei cu blocul comunitar par a se fi îmbunătăţit, mai ales că Federaţia Rusă şi-a fixat ca prioritate ameliorarea relaţiilor în special cu fostele state sovietice care acum sunt membre ale UE. Pe agenda de securitate, cei trei lideri au avut fixate teme precum conflictul moldo-transnistrean şi cel dintre Armenia şi Azerbaidjan cu privire la provincia Nagorno-Karabakh – pe scurt: conflicte îngheţate în estul continentului.

Aceste conflicte – dar şi alte probleme de securitate – se înscriu în mod evident în vecinătatea comună a UE şi a Rusiei şi au implicaţii strategice şi de securitate cât se poate de concrete. Dar un raport publicat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) afirmă că summitul Merkel-Medvedev-Sarkozy are o agendă corectă, doar lista de participanţi ar fi greşită.

Raport: UE să acorde mai multă atenţie Rusiei şi Turciei

Documentul intitulat „Iluzia ordinii într-o Europă multipolară” afirmă că un „trialog” UE-Rusia-Turcia ar fi mult mai eficient decât actuala formulă în tentativa de a găsi soluţii la conflicte şi de a promova stabilitate în regiunile problemă ale Europei de est şi Asiei centrale.

Mark Leonard, directorul ECFR, este de părere că o nouă formulă de negociere, chiar şi în cadru informal, ar impulsiona din nou instituţiile de securitate europene. „Unul din motivele pentru care asistăm la actualul blocaj instituţional este acela că Rusia nu recunoaşte legitimitatea acestora”, spune Leonard într-un interviu acordat Deutsche Welle.

„Între timp, Turcia este frustrată de felul în care este gestionat procesul său de integrare europeană. Este atât de greu sa duci ceva la bun sfârşit prin intermediul instituţiilor europene, încât unele state acţionează pe cont propriu în afara cadrului comunitar. Este un fenomen periculos, având în vedere că ne dorim cu toţii un continent unit care să funcţioneze pe baza unor instituţii multilaterale, nu prin intermediul unor sfere de influenţă”. Leonard subliniază şi că „Europa este pe cale de a rata o oportunitate de a manifesta creativitate şi iniţiativă în abordarea problemelor de securitate continentală”.

Europa trebuie să-şi asume responsabilitatea propriei securităţi

În contextul în care SUA – protectorul tradiţional al Europei – îşi concentrează atenţia către problemele sale din Afganistan, către ameninţări de securitate din Iran şi către problemele economice avute cu China, ONG-ul cere Europei prin raportul publicat să îşi asume responsabilitatea pentru securitatea în propria vecinătate. Autorii afirmă că actualul sistem european nu a reuşit să prevină războaie în Kosovo şi Georgia sau dispute între Rusia şi Ucraina în domeniul petrolului şi gazelor naturale, aşa încât Europa trebuie să-şi adapteze structurile la realitatea din teren.

Mark Leonard afirmă că, în ciuda politicii de vecinătate extrem de complexe dezvoltate de UE, „zona de instabilitate din Balcani, Europa de est şi Asia centrală este brăzdată de tensiuni interetnice, state cu instituţii slabe şi probleme energetice”. Raportul sugerează că un nou forum de discuţie între UE, Rusia şi Turcia ar avea mai multe şanse de a reduce tensiunile de la graniţele comunitare prin demilitarizarea regiunilor cele mai volatile şi rezolvarea conflictelor îngheţate.

Dacă rezultatele iniţiale ar fi satisfăcătoare, atunci statele europene ar putea deveni mai receptive şi către propunerea Rusiei de semnare a unui tratat de securitate european. Această idee a fost primită cu mult scepticism atât de state membre ale UE cât şi de SUA care se tem că Rusia ar primi de facto un drept de veto în planurile Alianţei Nord-Atlantice.

Experţii prognozează efecte pozitive ale unui forum de securitate tripartit

Asher Pirt, cercetător al British East-West Center, un ONG care lucrează cu Rusia şi alte state din CSI, este de părere că toate părţile ar avea de câştigat din asocierea într-o structură comună de securitate. El subliniază că o combinaţie a celor trei puteri – UE, Rusia şi Turcia – ar putea avea efecte pozitive în regiuni instabile ale continentului.

„Rusia şi Turcia au şi legături lingvistice cu grupările etnice din spaţiul fostei URSS. De exemplu, actuala criză din Kîrgîstan are nevoie urgentă de intervenţii diplomatice din partea Rusiei, dar şi a Turciei”, spune Pirt.

El adaugă că „este în continuare nevoie de UE pentru a finanţa proiecte pe termen lung care să promoveze înţelegerea dintre părţile conflictante, dar toate puterile din regiune trebuie să ajute la finanţarea unor proiecte de educaţie, reorientare profesională şi promovare a unei societăţi democratice”.

Toţi experţii sunt însă de acord cu faptul că şi această nouă structură de securitate – dacă va exista vreodată – se va confrunta cu dificultăţi enorme în rezolvarea conflictelor existente. Problemele de securitate presupun o muncă de decenii pentru rezolvarea lor. Dar ONG-urile avertizează că actualul cadru instituţional a demonstrat deja că este nefuncţional, astfel încât toate tentativele sunt sortate eşecului în lipsa modernizării abordării acestor chestiuni.

(Interviuri de Nick Amies)

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Laurentiu Diaconu-Colintineanu este redactor RFI si contributor HotNews.ro. Si-a inceput cariera in radio, mai tarziu a inceput sa scrie pentru a ajunge in final jurnalist multimedia. In prezent coordoneaza si proiectul MedAlert.ro

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

Transgenderii, „Dezastru al unor oameni fără Dzeu”?

Îi mai țineți minte pe CpFeii ăia cu mîna pe cruce și familia-n gură care puseseră de-un referendum acum vreo doi ani...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.