Contributors.ro: Nici nu știu cu ce să încep. Inițial doream să vorbim despre consecințele conflictului dintre Zelenski și Trump din Biroul Oval, la 28 februarie. Știrea momentului este că mâine, marți încep negocierile în Arabia Saudită. Rușii cu americanii, ucrainenii cu americanii. La ce să ne așteptăm?
Armand Goșu: Aceste negocieri vor aduce ceva mai multă lumină asupra pozițiilor părților implicate. Rușii o să repete că vor să anexeze pe lângă Crimeea, regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Harkov, pe care nu au reușit nici după trei ani de război să le ocupe militar. În plus o să ceară plecarea lui Zelenski din fruntea Ucrainei, prin alegeri, demisie – orice numai să dispară – dezarmarea Ucrainei prin limitarea numărului de militari din forțele armate și a armamentului acestora, neutralitatea Ucrainei, adică renunțarea la ideea aderării la NATO sau la un bloc militar occidental. Vor refuza categoric prezența oricăror trupe străine pe teritoriul Ucrainei, care să garanteze pacea în viitor. Rușii mai cer un pachet de “denazificare”, adică statut special pentru limba rusă, rescrierea manualelor de istorie, partide politice pro-ruse în parlament, media în limba rusă finanțată de Kiev dar controlată de comisari de la Moscova.
La Jeddah vor avea loc negocierile dintre delegațiile americană și ucraineană. Delegația americană îi are în componență pe Rubio, pe consilierul pentru securitate națională, Mike Waltz, și pe Steve Witkoff, trimisul lui Trump pentru Orientul Apropiat. Delegația ucraineană va fi condusă de Andrei Iermak, șeful administrației prezidențiale, principalul colaborator al lui Zelenski, care – întâmplător – se va afla și el la Riad, pentru o vizită amânată la invitația prințului moștenitor saudit. Ucraina a discutat mai întâi cu Franța și Anglia, și propune un plan foarte concret, ușor de implementat: oprirea războiului în aer și pe apă. Pentru Ucraina garanțiile de securitate sunt linia roșie absolută fără de care nu va accepta o încetare a focului. În acest moment, singura soluție acceptabilă pentru Kiev care se conturează este prezența unor trupe străine, europene, franco-britanice, în interiorul Ucrainei, mai degrabă decât pe linia frontului. Soluția este însă respinsă categoric de Rusia, iar americanii n-au dat semne că o susțin. Ucrainenii speră că dacă semnează acordul pentru metale rare și-și dovedesc disponibilitatea de a grăbi pacea cu Rusia, Trump o să reia măcar transferul de informații de intelligence, vitale armatei ucrainene, poate și promisiunea continuării transferurilor de arme și muniție.
De altfel, asupra poziției americanilor planează cele mai mari dubii. Din declarațiile de până acum rezultă că s-au aliniat în parte la pozițiile Rusiei. Și au făcut asta încă înainte să înceapă orice negociere sau contact măcar între delegații americane și rusești. Obsesia administrației Trump este cum să scape de Zelenski. Deocamdată diplomația americană scrie poate cea mai rușinoasă pagină din istoria sa, împingând practic Ucraina spre capitulare. Asta pare a fi obiectivul de etapă al diplomației americane: cum să-i oblige pe ucraineni să se predea.
După venirea lui Trump la Casa Albă, poziția Ucrainei în perspectiva unor negocieri cu Rusia s-a degradat considerabil. Atâta vreme cât putea rezista la presiunea militară a Rusiei care după trei ani, sute de mii de morți și alte sute de mii de răniți, n-a reușit să-și atingă obiectivele în Ucraina, Zelenski avea o platformă de pe care putea să poarte negocieri. Acum, poziția Kievului este mult mai șubredă. În următoarele zile și săptămâni, presiunile americano-ruse vor fi cumplite, iar Trump vrea să termine ce n-a reușit Rusia, în speranța că Putin o să negocieze cu America dosarele grele, adică o nouă arhitectură globală de securitate, un fel de Ialta 2.0.
Dacă negocierile de mâine din Arabia Saudită eșuează, situația Ucrainei și securitatea întregii Europe sunt sub un mare semn de întrebare.
Contributors.ro: Viteza cu care apar vești surprinzătoare se întețește. Iar veștile astea sunt una mai rea decât cealaltă. Plus că nici nu știi câtă încredere să ai în ceea ce spune Trump. O sa abandoneze Trump Europa? Presa britanică sau germană a ieșit cu titluri pe copertă care anunță mutarea trupelor americane din Germania în Ungaria lui Viktor Orban, care e prietenul lui Vladimir Putin. La ONU, America a votat alături de Rusia, Iran, Coreea de Nord și Belarus, rezoluții care marchează trei ani de la începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În acest grup „select” pro-Putin și anti-Ucraina apare și Israelul, ca să fie și mai nebulos totul. Ca o pedeapsă că Zelenski nu s-a lăsat umilit în Biroul Oval, la întâlnirea de la 28 februarie, Trump a suspendat transferul a armelor și muniției americane care fusese aprobată de Congres anul trecut în timpul administrației Biden.
Armand Goșu: Putem să le luăm pe rând. Ca și ieșirea din NATO, mutarea trupelor americane este un scenariu aruncat la presă de administrația Trump. Nu poți să ieși din NATO în trei luni, doar pentru că așa crede Musk. Cum nu poți să muți bazele militare câteva sute de km la Est, doar pentru că tremuri de nervi, pentru că aliații tăi politici de extremă dreaptă din Germania nu prea au șanse să ajungă la putere. O astfel de operațiune presupune costuri mari și durează de la 5 la 10 ani. Votul împotriva Ucrainei de la ONU era previzibil, Trump îl urăște cu pasiune pe Zelenski și e deranjat de faptul că Ucraina continuă să lupte, în loc să se predea lui Putin. Și dă semnele, cu riscul de a deveni ridicol, că a abandonat Ucraina și e gata să înceapă o relație de afaceri cu Rusia. În ce-l privește pe Bibi Netanyahu, amintiți-vă că el are o relație specială cu Putin. Cred că este printre liderii cu care Putin s-a întâlnit de cele mai multe ori. Ca să nu mai spun că și ideologic se află pe aceeași pagină. Ambii luptă împotriva globalismului soroșist. Și – poate mai important decât orice – guvernele Netanyahu au depins și în continuare depind de partidele de extremă dreaptă votate masiv de diaspora sovietică, în rândul căreia influența Moscovei rămâne semnificativă.
Întâlnirea din Biroul Oval se conturează a fi un moment de răscruce în istoria relațiilor internaționale. Ca și discursul lui JD Vance de la Conferința de la Munchen care a anunțat acest moment al destrămării unității lumii occidentale. Nu știm dacă e un proces reversibil dar este cazul să tragem concluziile decisive iar Europa să acționeze în consecință.
Însă, marea lovitură pentru Kiev a venit odată cu suspendarea livrărilor material de luptă și mai ales a fluxului de informații către armata ucraineană. Militarii ucraineni au mai luptat economisind muniția. Amintiți-vă, că americanii din motive de politică internă – se războiau democrații cu republicanii – au întârziat aprobarea unui nou pachet din august 2023 până la 20 aprilie 2024, când a fost aprobat de Congres. Au fost 10 luni dificile, dar în afară de ofensiva din regiunea Harkov, soldată cu nesemnificative câștiguri teritoriale, în luna mai, și ocuparea Avdiivka în februarie, armata rusă n-a reușit să materializeze superioritatea în victorii strategice. Noutatea – iar pentru asta ucrainenii nu au fost pregătiți – a fost sistarea fluxului de intelligence dinspre americani. Asta explică pierderile mari, în doar câteva zile sute de militari ucraineni morți, pentru că informativ au fost lăsați descoperiți de americani, fără ca să fie anunțați. E vorba de informații din sateliți, de la pozițiile rusești, până la comunicarea momentului lansării unor rachete balistice, și a direcției lor, pentru ca apărarea anti-aeriană să le poată doborî. Rachetele americane HIMARS și ATACAMS au fost blocate, deși ucrainenii nu le-au putut folosi, la fel și sistemele Patriot, cinci la număr, care mai au rachete doar pentru două săptămâni. Asta este riscul dependenței de armament american. Producătorii pot bloca electronic utilizarea armamentului. Germania își pune deja problema dacă mai e cazul să cumpere cele 35 avioane care transportă inclusiv rachete nucleare, pentru descurajare, model F 35 A, pentru care s-a votat un buget de 10 miliarde de Euro, în condițiile în care SUA va avea un cuvânt de spus în privința utilizării acestora. Și apoi, există riscul ca aceste aparate de multe miliarde să fie blocate electronic de producător sau să nu-ți mai vândă muniție. Bani pentru armatele europene înseamnă și autonomie strategică a Europei și renunțarea la armament american. Poate că nu e chiar ceea ce-și doresc americanii care chiar riscă să piardă astfel contracte de multe zeci și sute de miliarde.
Contributors.ro: Cum se explică acest dispreț pentru Ucraina și atitudine războinică față de Europa?
Armand Goșu: Ostilitatea față de Zelenski este mai veche. În 2019, asupra lui Zelenski proaspăt ales președinte al Ucrainei, președintele Trump a început să facă presiuni pentru a obține informații compromițătoare despre fiul lui Joe Biden, contra-candidatul său democrat. Acel șantaj a și stat la baza tentativei eșuate de suspendare a lui Trump. Nu s-a așteptat ca proaspătul intrat în politică și ne-experimentatul lider de la Kiev o să-l trimită la plimbare pe cel mai puternic om al planetei, iar procuratura ucraineană n-o să înceapă să-l ancheteze pe fiul lui Biden. Vechea administrație democrată avea o relație bună cu Zelenski care era invitat să țină discursuri în Congres fiind aplaudat în picioare minute în șir de deputați.
Nu sunt nici specialist în politică americană, nici nu cred că mai sunt în România mulți oameni care înțeleg ce se petrece la Washington (colegul meu care preda SUA a ieșit la pensie acum doi ani și n-are cine să-i ia locul) și nu sunt nici psiholog ca să-i studiez comportamentul lui Trump, dar această atitudine față de Zelenski pare să aibă la origine o uriașă frustrare. Trump l-a făcut în toate felurile: dictator, comediant ratat, actoraș… În realitate, Zelenski este un președinte admirat în toată lumea, iubit, însuflețește mulțimile, crează emoție pozitivă. Cu alte cuvinte este tot ceea ce nu este, nu poate fi și nu va fi niciodată Trump. De unde și obsesia că trebuie să-l pedepsească pentru asta.
Contributors.ro: Sunt și motive politice. Zelenski în momentul de vârf al campaniei electorale din SUA a călătorit în Pennsylvania ca să viziteze o fabrică de muniție însoțit de guvernatorul democrat. JD Vence i-a reproșat că a făcut campanie pentru Kamala Harris.
Armand Goșu: Da, asta spuneam și eu. Trump îl pedepsește pentru că a colaborat bine cu administrația Biden. În același timp, asupra lui Zelenski au fost presiuni și din partea democraților; soția lui ar fi trebuit să participe alături de Iulia Navalnaia la o întâlnire electorală, lângă Biden. A refuzat. Faptul că americanii, democrați sau republicani, trag de oricine are cotă de popularitate ridicată încercând să-l utilizeze în campanie electorală, mai ales în cazuri dramatice cum era cel al lui Zelenski care depindea de bunăvoința americanilor, ca să obțină ajutor militar, este în sine regretabil și nu spune nimic de bine nici despre democrația americană, nici despre calitatea politicienilor de acolo. Nu cred că vreun lider european s-ar fi agățat de Zelenski ca să-l plimbe pe la mitinguri electorale.
Obsesia negocierii unui acord cu Ucraina privind metalele rare amintește de alte discuții, din 2017, purtate de emisarii lui Trump cu Afganistanul. Faptul că repetă obsesiv cifra de 350 miliarde (alteori 500 miliarde) bani americani pentru susținerea Ucrainei, sumă care n-a există niciodată, deși i s-a spus repetat că este o minciună, insistența aproape nerușinată cu care-i cere lui Zelenski să-și dea demisia, ca să-i facă pe plac lui Putin, aruncă diplomația americană într-o văgăună din care o să iasă tare șifonată. Și nu cred că o să iasă curând. Nu e un moft care ține de persoana lui Trump, după care toate lucrurile o să revină la situația dinainte. În politica americană, dar nu doar în politică, în presă, în lumea universitară, sunt oameni care disprețuiesc profund Europa care nu contenesc s-o critice, s-o ridiculizeze.
Contributors.ro: Dar după atâtea decenii, americanii zic că s-au săturat să plătească pentru securitatea și apărarea Europei. De câte ori Trump în primul mandat, apoi Biden, nu le-au cerut europenilor să sporească procentul alocat apărării din buget? Rezultatul a fost modest, doar războiul din Ucraina i-a determinat să mai crească investițiile. Mai multe voci din SUA amenință acum cu ieșirea din NATO.
Armand Goșu: Este o socoteală greșită. NATO este o alianță asimetrică. Aceste alianțe asimetrice funcționează cel mai bine. Tratatul Organizația de la Varșovia era tot o alianță asimetrică. NATO a fost de la început dominat de SUA, a fost astfel conceput de americani. Era prelungirea puterii lor în Europa. Nu întâmplător, instrumentele de ratificare nu se depune la sediul NATO, ci la Washington. În diverse perioade din istoria NATO, bugetul Pentagonului (care înseamnă și desfășurări pe alte continente, nu doar Europa) reprezintă 70-75% din bugetul alianței. Dar americanii au cel mai greu cuvânt de spus, comandanții militari sunt mereu americani, deciziile le iau americanii. În NATO nu e democrație, nu se recită poezii, nu se cocoloșesc orgolii și se mângâie frustrări. E o alianță militară condusă de SUA, în care americanii spun ce trebuie făcut, când și cum. Dacă Trump insistă pe 3,5%, atunci America și Europa vor fi la paritate. Din acel moment, Europa vrea să aibă un cuvânt de spus privind planurile militare, împărțirea funcțiilor de comandă de la conducerea Alianței. O să vrea ca industria ei de apărare să producă și să vândă mai mult statelor membre din NATO. Și NATO așa cum l-am cunoscut noi în ultimele decenii o să dispară, pentru că Europa dacă plătește vrea să pună și muzică, adică o să vrea autonomie strategică. Are propriile sale interese globale de promovat. De câte ori a încercat s-o facă în trecut, să vorbească despre armată europeană, amintiți-vă de Franța, mai recent de Germania, americanii au pornit campanii de disuasiune, manipulând și manevrând între țările europene ca să îngroape orice proiect de acest tip.
Contributors.ro: Și acum Europa, în ceasul al doisprezecelea, va fi capabilă să-și facă armată?
Armand Goșu: Poate și trebuie să facă ceva. Deja a pornit motoarele, ați văzut și declarațiile doamnei von der Layen, ale președintelui Macron, viitorului cancelar german Merz. Nu sunt foarte optimism în privința creării armatei europene, asta va lua timp, dar creșterea capacității de apărare a câtorva state care să formeze nucleul viitoarei apărări europene, asta se poate realiza. La fel se pot pune bazele interoperabilității dintre armatele britanică, franceză, germană, spaniolă, italiană, poloneză pentru a putea interveni în cazul unui atac. Turcia trebuie și ea atrasă în viitoarea arhitectură de securitate europeană. Are un rol important de jucat. E cazul să regândim politica europeană față de Ankara.
În Europa, SUA aveau prevăzut să mobilizeze o forță de 300 de mii de militari, ca să facă față Rusiei. Probabil că în acest moment, fără exercițiul comandamentului unic, fără sateliți, fără flotilă de aviație corespunzătoare, cei 300 de mii de americani ar trebui înlocuiți de 450 de mii de militari europeni, ca forță de disuasiune în fața Rusiei.
Vă propun și perspectiva americană, acum. SUA nu mai face față angajamentelor. Nu mai poate lupta pe două teatre majore de operațiuni cum a făcut-o cu succes în cel de-al Doilea Război Mondial. Pur și simplu capacitățile Americii sunt mult mai reduse decât necesarul de American Power pe întregul glob, din Israel, în Marea Roșie, din Coreea de Sud și Japonie, în Taiwan, de sudul Pacificului, din Australia și Noua Zeelandă, până în Islanda și Svalbard. Soluția este ca Germania, Marea Britanie, Franța, Coreea de Sud, Japonia, Australia să imagineze alianțe locale, cu geometrii variabile, pentru că scutul american nu mai funcționează. Aliații americanilor pot înțelege asta. Ce este mai greu de acceptat este comportamentul acestei administrații. După multe decenii de colaborare America se comportă astăzi mai bine cu dușmanii decât cu aliații. Ori așa ceva este inadmisibil. America singură nu putea câștiga Războiul Rece. Deceniile de Pax Americana, adică de hegemonie americană, n-ar fi fost posibile fără contribuția Europei.
Da, o să fie greu, dar Europa va trebui să învețe să se descurce și fără America. Dacă pericolul rusesc este iminent, poate ar trebui ca țări precum Germania sau Polonia să-și procure arme nucleare, e singurul lucru care mai funcționează. La fel în Pacific, Coreea de Sud și Japonia se pot gândi serios la arme atomice. O să urmeze o cursă a înarmărilor, chiar cu arme atomice, ceea ce va arunca lumea în anii 1950. Nu exclud ca asta să fie singura soluție și pentru Ucraina în condițiile în care nu se pot imagina garanții de pace suficient de solide. Povestea dramatică a Ucrainei ar trebui să fie o lecție pentru noi toți. Nu renunți la arme nucleare pentru că-ți promit americanii, britanicii și rușii integritate teritorială, suveranitate și securitate. Promisiunile lor s-a văzut că n-au nici o valoare.
Contributors.ro: Va rezista Ucraina în fața Rusiei și e capabilă într-adevăr Europa s-o ajute?
Armand Goșu: Deocamdată va rezista. Nu are de ales. Nu te poți preda Rusiei după ce vreme ce trei ani ai luptat cu succes împotriva ei, iar acum vine un președinte la Washington care te aruncă sub tren. Când spun că va rezista mă gândesc la ucraineni, la acești oameni incredibil de încăpățânați, pentru care libertatea nu e doar un cuvânt lipsit de conținut. Europa, Occidentul datorează enorm acestui popor. Care sper că va avea locul pe care-l merită cu prisosință, în selectele cluburi ale Occidentului. Acești oameni ne-au dat o lecție de curaj. Iar Zelenski în fiecare zi ne dă câte o lecție de demnitate.
Interviu realizat de Lucian Popescu (10 martie 2025)
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Probabil Trump a vandut Ucraina la schimb cu Groenlanda. Intalnirea din biroul oval a fost o ambuscada planificata, daca avea costum Zelenski i s-ar fi spus ca are cravata si ciorapii total neasortati si jigneste America. Daca ar fi acceptat umil absolut orice cerinta a lui Trump atunci l-ar fi pus sa latre doar doar ar ceda nervos si ar fi dat afara. Art of deal-ul lui Trump este similar unui raket, ii iei absolut tot si il faci la notar si dator pe 3 vieti pe unul neajutorat. Citeam pe undeva ca acum este posibil ca rusii sa incerce mult mai agresiv sa-l asasineze pe Zelenski. Tare rau a cazut intre vagoane Ucraina
>Tare rau a cazut intre vagoane Ucraina
Din păcate cam ai dreptate…
Totuşi, sper ca ea să reziste.
A opus o rezistență miraculoasă până acum colosolui muscălesc.
Sper ca în viitor să pot vizita un Kyiv liber, şi să beau o cafea pe o terasă pe malul Niprului atunci când pacea va reveni şi ruşii vor fi fost alungați.
Poate că o vreme Kyiv va rămâne liber. Urmare a teatrului jucat la Casa Albă împreună cu vicepreședintele său împotriva lui Zelensky, Trump a oprit ajutorul militar pentru Ucraina exact în cel mai nepotrivit moment, oferindu-i lui Putin posibilitatea de a mai câștiga niște good cards. Coincidența este prea mare pentru a nu suspecta înțelegeri in acest sens între Trump și Putin. Astfel din înțelegerea semnată în Arabia Saudită lipsește cu desăvârșire problema teritorială. Probabil ucrainenii vor fi nevoiți să cedeze complet cele 4 regiuni cerute de Putin la masa verde în schimbul unei firave securități datorate interesului american pentru bogățiile subsolului lor. Însă odată încheiat mandatul lui Trump, Putin își va relua agresiunea împotriva Ucrainei. Pretexte se găsesc oricând.
exact. Groenlanda era a rușilor și au schimbat-o cu Ucraina.
”Intalnirea din biroul oval a fost o ambuscada planificata”
În conflictul cu rușii, ucrainenii sunt the good guys. Și pentru că trebuie să rămână the good guys și în continuare, de asta are Trump nevoie mai întâi de acordul lor. Ca să se poată duce ulterior la negocierea cu Putin având niște cărți bune.
Dacă Trump ar fi fost de rea credință, s-ar fi înțeles mai întâi cu Putin și apoi l-ar fi forțat pe Zelenski să accepte varianta lui Putin. În urma discuțiilor de la Jeddah, se întâmplă exact invers: Trump va discuta acum cu Putin, încercând să-l convingă să accepte varianta ucrainenilor.
Lucrurile astea le înțeleg numai băieții crescuți cu tată. Băieții crescuți doar de mamă vorbesc pur și simplu altă limbă. Ei preiau propaganda Partidului Democrat și o regurgitează pe-aici, fără să aibă nici cea mai mică idee despre cum se pune problema în realitate. Femeile sunt mai puțin echipate de la natură pentru conflicte violente, trebuie să le evite și astfel ajung să dezvolte o anumită mentalitate.
Bărbații adevărați nu evită conflictele violente, pentru ei conflictele sunt un mod de a rezolva problema. La Putin nu se poate merge așa cum se ducea Merkel, pentru că atunci o să rămână cum vrea Putin. Trump a crescut cu tată, de asta băieții crescuți fără tată nu înțeleg limba pe care o vorbește el. Dar Putin o înțelege și o respectă. Pe vremea Războiului Rece era o vorbă: ”cu rușii trebuie să discuți așa cum discuți cu câinii. Știu să recunoască forța și o respectă”. Din păcate, nu prea mai crește nimeni câini în zilele noastre. Altfel Putin ar fi fost de mult cu botul pe labe 😀
Domnu Tate comentati si aici ?!
Comunicarea ad hominem provine tot din repertoriul feminin, la origine. Femeile încearcă să-și compromită una alteia reputația, din motive pe care le-am explicat la un articol alăturat. Între bărbați nu funcționează. Reputația mea crește, nu scade, în urma comentariilor tale ad hominem. Keep up the good work! 😀
Cu o lună înainte de întâlnirea din Arabia Saudită, Trump a avut “o foarte lungă și constructivă convorbire telefonică “ cu Putin. Era înainte de teatrul planificat din BO. Deci Trump s-a înțeles întâi cu Putin și apoi l-a forțat pe Zelensky să accepte dictatul.
Acum rămâne de văzut dacă Putin nu vrea încă mai mult. E paradoxal, dar asta este singura șansă pentru ucraineni ca Putin să ceară mai mult și să-l facă astfel de râs pe Trump.
@Hantzy – ”Trump s-a înțeles întâi cu Putin și apoi l-a forțat pe Zelensky să accepte dictatul.”
Ce a acceptat Zelenski, concret? A acceptat să plece de la Casa Albă fără să semneze niciun acord, asta a acceptat! 😀
Știi de ce sunt utile comentariile tale? Pentru că dezvăluie poziția Cancelariei de la Berlin, deși nu recunoști că asta e misiunea ta pe-aici. Prin plecarea lui Merkel nu s-a schimbat nimic la Berlin, iar plecarea lui Scholz nu pare să schimbe nici ea nimic. Nu-ți imagina că românii mai au vreo admirație pentru Germania, nu mai suntem în anii ’90.
Concret Trump a vorbit întâi în particular cu Putin și apoi în public cu Zelensky. Pentru că ucraineanul s-a încăpățânat să ceară garanții l-a asmuțit bullvance.
Ai scris mai sus: “Trump avea nevoie mai întâi de acordul lor (al ucrainenilor n.m.)” Deci Trump a obținut un acord, nu a negociat nimic. După ce scrii asta de ce mai intrebi ce a acceptat Zelensky? Sau uiți și ce scrii tu însuți?!
Pentru Germania Romania nu prea contează. Singurele știri sunt despre cele mai nesigure șosele din UE și cel mai mare consum de alcool pe locuitor. Dar dacă ai timp să scrii baliverne, nu sunt eu ăla care să te oprească.
Un neamt a pus mai deunazi un comentariu pe X apropo de ideea ca Europa sa se incontreze cu rusii. Comentariul suna cam asa:
„Deci, daca inteleg eu bine, Europa vrea ca Germania sa-si echipeze armata, sa treaca peste Polonia ca sa atace Rusia. Vreau sa fiu foarte clar, ideea asta n-a venit de la noi! Ar trebui sa ne dati ceva in scris, inainte, ca sa n-avem din nou vorbe dup-aia.”
”se pot pune bazele interoperabilității dintre armatele britanică, franceză, germană, spaniolă, italiană, poloneză”
În mod sigur. Mai ales între germani și polonezi o să fie o interoperabilitate totală: poligonul de tancuri de la Grafenwöhr e sub controlul discreționar al Statelor Unite, care nu are nevoie de acordul Berlinului pentru a aduce sau retrage tancuri de-acolo, iar Polonia tocmai a primit în ianuarie 2025 primul lot de 28 de M1 Abrams, din cele 250 comandate.
În mandatul precedent al lui Trump, tancurile americane au revenit la Grafenwöhr, după ce Obama le retrăsese ”pe muțește” pe toate în 2011, pentru a facilita anexarea Crimeei. Au fost debarcate la Gdansk, iar polonezii au ieșit pe străzi cerând ca acele tancuri americane să rămână în Polonia. Abia acum le-au primit și ei pe-ale lor. Au fost debarcate tot la Gdansk și e greu de crezut că le vor pune vreodată sub comandă germană.
”acum. SUA nu mai face față angajamentelor. Nu mai poate lupta pe două teatre majore de operațiuni”
Da. Acum Statele Unite nu mai au decât 7 flote numerotate. Flota a 6-a în Mediterana, cu baza la Napoli, flota a 5-a în Golful Persic, cu baza în Bahrain, flota a 7-a în Japonia, cu baza la Yokosuka etc. Există o butadă la capitolul ăsta: pe toate mările lumii sunt 10 super-portavioane (*) : 9 sunt americane și al 10-lea e la Norfolk, în Virginia, pentru realimentarea cu uraniu 😀
(*) e vorba de clasa Nimitz, chiar sunt 10 cu totul.
La Riad se va vedea daca Trump este doar un parlit de agent rus, sau incearca sa dreaga busuiocul in ultimul moment.
Nu trebuie sa uite ca UE poate sa sustina U, chiar daca SUA o vand.
Si nu trebuie sa uite ca nu e vorba de Zelenski, ci de poporul ucrainean, care nu-i agreaza pe rusi. (Stie ceva de Holodomor, tiripliciul asta?) In plus, daca Rusia avanseaza in U, toata Europa va fi amenintata, dupa. Nu e vorba doar de ambitiile lui si de Zelenski…
Felicitari ambilor interlocutori. Minti limpezi si clare intr-o lume tulbure.
O intrebare. Ce fac americanii, ce face partidul democrat? S-au trezit peste noapte cu un dictator, si numari yesmani in jurul lui.
De fapt, eu nu înțeleg ce vrea SUA. Așa cum apare problema, ar vrea să renunțe la aliații tradiționali din Europa și poate din Asia, și să se alieze cu dușmanul din „războiul rece”(Rusia) contra Chinei. Chestia asta îmi pare o nebunie de neînțeles, riscantă și posibil perdantă pentru SUA.
Pentru Europa a venit momentul adevărului. A dormit vreo 80 de ani sub pulpana americană dar acum trebuie să se trezească din „somnul cel de moarte”. Dacă Europa nu se trezește, moare. Din nenorocire, liderii europeni sunt total debusolați, chiar speriați. În definitiv, SUA pot împărți cu Rusia Europa…ca la Teheran, Moscova, Yalta, Potsdam….
Biata Ucraina, va fi hăcuită de golanii Trump și Putin. Totul este ca Europa de Est să nu fie și ea, din nou, hăcuită…ca la Teheran, Moscova, Yalta, Potsdam….
Vin vremuri grele. România ar trebui să-și întărească alianțele militare cu prietenii ca Franța, Polonia, Turcia, poate Ucraina.
Urâte și periculoase vremuri. Farul libertății și democrației numit America s-a stins. Păcat, am așteptat așa de mult „să vină americanii” ca să ne salveze de comunism! Și, iată, americanii vin să se alieze cu dușmanul nostru de moarte, care până ieri era și al Americii. De ce faci asta, Americă?
Și ca o adăugire, să nu neglijăm axa SUA-Rusia-Israel. Evreii au avut o mare contribuție în construcția marilor puteri numite SUA și Rusia/URSS. Vreo 3 „părinți fondatori” ai SUA au fost evrei, URSS a fost creată de evreii Lenin și Troțki cu bani din SUA(Troțki) și din Germania (Lenin). După crearea URSS, SUA au ajutat material și financiar puterea comunistă( electrificarea URSS s-a făcut cu bani americani, adevărat contra petrolului din Baku). Apoi, SUA, în WW2, au cedat sistematic în fața lui Stalin toată Europa Centrală și de Est. Mai mult, planurile bombei atomice americane au fost date rușilor inclusiv printr-o filieră evreiască, făcând din cele două state mari puteri. Tot SUA și URSS au creat statul Israel. Ca observație, SUA și Rusia NU s-au războit direct niciodată, chestia cu „războiul rece” a fost așa, un fel de joc de glezne de speriat lumea, nu s-a tras niciun glonț.
România este în bune relații cu Israelul și ne-am putea la o adică „lipi” de axa asta istorică.
„dar creșterea capacității de apărare a câtorva state care să formeze nucleul viitoarei apărări europene”
Io sunt baiat sarac crescut la mahala, fara pian si prof de engleza, unde domnea legea pumnului. Aveam ghinionul sa fiu cel mai slabanog si cel mai fricos. Poate d-aia nici nu prea o luam prea des pe coaja, reuseam chiar sa-i domin pa aia voinicii, ca eram dastept, dupa cum sunt si acum. Cel mai des o pateau chiar acei voinici, tot timpul erau urmariti de alti voinici sa le-o traga… asa ca fiecare intelege ce vrea, da cursa inarmarii nucleare imi face tare frica.
https://la-neamtu-tiganu.blogspot.com/2025/03/razboi.html
La tine acolo-n mahala părea că defectele și calitățile erau împărțite echitabil. Ce te făceai însă daca dădeai de unul și voinic și deștept? Și pe care-l chema și Ivan? Ca să reechilibrezi sîtuațîia, ar fi trebuit să devii și tu voinic. Tocmai pentru că erai fricos.
Un voinic inteligent nu sare la bataie, nici la mine in mahala!
Nu mai e legea pumnului?! Că parcă asta era paradigma din mahala.
Dar fie, chiar și așa voinicul inteligent te-ar fi dominat. Bătaia era doar metoda, nu scopul.
Cred ca prima conditie pusa de americani pentru a-i permite lui Zelensky sa participe la discutii a fost semnarea acordului pentru minereuri. Dupa aceea, mai vedem cum discutam. Nu cred ca trebuie sa fii istoric ca sa realizezi ca s-a terminat acest razboi din Ucraina si mai ales arhitectura NATO asa cum o stiam noi. Rubio a declarat in avion, la plecare, ca „nu exista solutie militara pentru acest conflict”. Deci exista doar negocieri de minereuri, demisii si cedari de teritorii, in nici un caz inarmare, trupe de mentinere a pacii sau garantii de securitate.
Pacea in Ucraina nu este urgenta pentru SUA, prioritatea lui Rubio la negocierile cu ucrainenii, la Jeddah, este armistitiul partial, cerut de Zelenski: In negocierile secretarului de stat american Marco Rubio cu ucrainenii, care vor avea loc marti si miercuri la Jeddah, in Arabia Saudita, se prefigureaza o noua dezamagire privind incheierea acordului de pace in razboiul din Ucraina. Premergator intalnirii cu reprezentantii ucraineni, Rubio a sugerat ca este de acord cu solutia unui armistitiu partial, aerian si maritim, propusa de Zelenski, in schimbul reluarii asistentei militare a SUA, necesare razboiului. Din substratul acestor declaratii diplomatice preliminare ies la iveala, precum coltii unor seminte in germinare, ideile unei pozitii de real politik a SUA, cu care Rubio a fost trimis de presedintele Donald Trump la Jeddah. Ceea ce transpare este ca pacea nu este urgenta primordiala, prioritatea Washingtonului este armistitiul, care conserva posibilitatea de reluare a razboiului. Slalomurile diplomatice ale lui Rubio printre jaloanele pacii au drept linie de finish capitularea Ucrainei.
Jeddah, discutii bilaterale: Pozitia SUA, mai putin rationala decat a Ucrainei?
Scopul discutiilor de la Jeddah, anuntat de Marco Rubio, este ca SUA sa inteleaga „pozitia” Ucrainei si „concesiile” pe care este dispusa sa le faca in razboiul cu Rusia, subliniind ca „ambele parti” trebuie sa admita concesii. Dar o asemenea examinare de evaluare este necesara si pentru SUA. Cat de rationala este pozitia SUA si la ce concesii se refera din partea Rusiei? Daca vizeaza concesii teritoriale, este clar ca pozitia SUA nu este rationala. Rusia nu va renunta niciodata la vreun teritoriu cucerit in Ucraina, un fapt indiscutabil si binecunoscut. In plus, nu este intr-o pozitie imperativa pentru concesii. Eventuale concesii ar putea fi politico-militare, de a renunta la demilitarizarea Ucrainei, cu care Europa nu este de acord. Securitatea Ucrainei inseamna securitatea Europei. Ucraina post-razboi trebuie sa aiba o armata puternica. Alte deficite de rationalitate in pozitia SUA se afla in cerintele inacceptabile ca Ucraina sa capituleze si sa isi ofere mineralele fara grantii de securitate. Daca SUA nu-i ofera garantii de securitate, atunci Europa trebuie sa o faca. Cum?
O armata ucraineana puternica, finantata si inarmate de Europa si includerea Ucrainei in aranjamente de securitate europeana reprezinta cele mai solide garantii de securitate post-razboi. E solutia fara concurenta, pentru care ar trebui sa fie un consens logic. Ar fi inutila cautarea de solutii acolo unde nu exista sau sunt fragile. Ce s-a remarcat marti a fost ca ministrul apararii ucrainean nu a avut omolog american la discutii.
@Exeget Aveți un punct de vedere corect. Poate ar trebui completat cu situația de fapt că țările care se învecinează cu Rusia au luat măsuri de apărare extrem de solide. Au declanșat programul de înarmare diversificat, retragerea din acordurile mine personal, avizarea unei structuri de colaborare (și mă refer la Finlanda Lituania Estonia și Letonia ) plus alte aranjamente politice în curs de dezvoltare (cereri de posesie de arme nucleare). Pe partea de sud și aici mă refer la Republica Moldova, România și Bulgaria nu se mișcă nimic, fiind un loc pe care Rusia îl poate lua în considerare pentru un atac. Având în vedere situația României cu vecini deloc prietenoși putem spune că suntem cei mai de defavorizați din tot flancul estic. Similar lui 1913. Politica rusească de destabilizare a politicii românești are urmări vizibile atât politice, sociale cât și economice. Cumpărarea strategică a fabricilor de aluminiu , rafinăriilor de petrol și alte active a avut același scop de a menține o influență puternică în zonă. Deșteaptă te române din somnul cel de moarte.
@Harald
Tot răul înspre bine! se pare că europenii vor ieşi cu fața curată din acest conflict in ciuda tragediilor nenumărate. Viva Europa Unită!
https://www.theguardian.com/commentisfree/2025/mar/12/out-of-putins-war-and-trumps-treachery-a-new-europe-is-being-born
Povești socialiste. Trupele americane pot fi înjumătățite în Germania, dar nu vor fi reduse nici din Polonia, nici din România.
Chiar și pentru trupele de la Kaiserslautern: baza de la Ramstein are un statut special, un fel de extra-teritorialitate de facto. Nu cred că americanii vor renunța la ea, chiar dacă retrag 20.000 de militari din zona aceea. Controlorii de trafic de la Ramstein sunt militari americani și nu răspund în fața autorităților germane. Pe vremea retragerii din Afghanistan, refugiații erau aduși cu avioane militare de transport până la Ramstein, iar de-acolo erau preluați de avioane civile americane (United Airlines et al) care aterizau direct în baza militară, nu pe aeroporturi germane.
În ce conflict se află europenii? Se bat nemții cu francezii de la Alsacia? A revendicat Spania Navarra Inferioară de la Franța?
@Comentator – ”europenii vor ieşi cu fața curată”
Ca de-obicei, germanii ies cu fața cea mai curată:
În ciuda sancțiunilor, turbine Siemens pentru generarea de electricitate au fost livrate în 2017 la două centrale electrice construite de Rusia în Crimeea.
https://hotnews.ro/doi-fosti-directori-ai-siemens-vor-fi-judecati-in-germania-pentru-incalcarea-sanctiunilor-impotriva-rusiei-1925254
Nu cred că există vreo țară europeană mai infestată de ipocrizie și duplicitate decât Germania.
E impartirea sferelor de influenta asa cum o dorea Putin: Imperiul Eurasiei si cel Atlantist. De aceea Trump a inceput sa caute nod in papura Groenlandei si Canadei; deh sunt in sfera! sa si lasa balta Ucraina. N-a luat in calcul ca vechile puteri europene si UK au un cuvant de spus. Speranta e sa piarda alegerile de mid-term de anul viitor ceea ce pare f.probabil cu politica de tarife si somajul crescut de DOGE-ul lui Musk. Daca pun de o recesiune nu cred ca mai au timp sa saboteze democratiile europene, Americanii ii iarta tot lui Trump dar nu sa cada bursa!
Caricaturizarea „armistitiului” de la Jeddah: SUA si Ucraina au cazut de acord pentru ceea ce au denumit in comun un „armistitiu” sau „o incetare a focului”, referindu-se la armele aeriene si maritime. Termenul de „pauza” este un fals, inscris in comunicatul celor doua parti, pentru ca razboiul terestru va continua si mai abitir, cu arme americane. Anuntul „armistitiului” este deopotriva revelatoriu si surprinzator. Este revelatoriu deoarece arata fara echivoc ca propunerea de inselatorie printr-o falsa incetare a focului apartine Washingtonului, expert in trucuri geopolitice si geostrategice. Kievul nu a facut decat sa se incline servil in fata minciunii. Ucrainenii vor continua sa moara pana la ultimul, ucisi cu arme terestre. E surprinzator prin deprecierea termenului de armistitiu, golit de substanta pana la a-l face nefolositor. Dar nu este ceva neobisnuit din partea SUA, care nu mai are proprietatea cuvintelor, prin abuzarea si prostituarea acestora. Nu exista „armistitiu partial”, ci doar armistitiu, inteles ca o pauza generalizata a focului. A ucide cu arme terestre nu este diferit de a ucide cu arme aeriene si maritime. Cel mai cinic este ca SUA vor stimula razboiul terestru prin reluarea livrarilor de armament si munitie si schimbului de informatii (ca o ironie, acesta e folosit in general la indicarea tintelor si coordonarea loviturilor aero-navale}. Mingea razboiului ramane tot in terenul „pacificatorului” Trump!
Cand un trimis al pacificatorului Trump este de fapt un planificator de razboi
Oficialii ruși au comunicat omologilor americani că il recuza pe emisarul președintelui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, din discuțiile la nivel înalt menite să pună capăt războiului, potrivit unui oficial american.
Kellog nu e diplomat de cariera, el e general si planificator de razboi. Prin urmare, „contributia diplomatica” a generalului Keith Kellog la incheirea unui acord de pace durabila in Ucraina este extrem de contestabila.
Nu numai lipsa competentei diplomatice, ci, se pare, si a politetii in negocieri este specifica cazonului Kellog, care traieste exclusiv in bula planificarilor de razboi. SUA spun ca nu iau in considerare cererea Rusiei privind recuzarea lui Keith Kellog din echipa de negociatori americani. In acest caz, este vorba de o atitudine belicoasa din partea SUA, nici pomeneala ca Statele Unite ar avea vreo criza de diplomati profesionisti.