Se repetă obsesiv ideea că stocarea energiei electrice va duce la ieftinirea acesteia. Este una dintre acele teze convenabile, rostogolite în spațiul public fără o minimă analiză a modului în care funcționează, în realitate, piața.
Din punct de vedere strict tehnologic, afirmația are o logică: stocarea permite absorbția surplusului de energie și reintroducerea lui în sistem atunci când producția scade. Într-un model ideal, acest mecanism ar netezi vârfurile de preț. Numai că piața energiei nu funcționează în laborator, ci într-un ecosistem comercial dominat de actori care urmăresc maximizarea profitului, nu optimizarea sistemului.
Iar aici intervine ruptura fundamentală între teorie și practică.
Stocarea trebuie analizată diferențiat: există stocare individuală (la nivel de prosumator, 230 V), stocare la nivelul rețelelor de distribuție (110 kV – 0,6 kV), realizată în principal cu baterii pe bază de litiu, și stocare la nivelul rețelelor de transport (peste 220 kV), unde singura soluție matură și validată economic rămâne hidrocentrala cu pompaj.
România este, însă, departe de acest model. În afara stocării individuale, sistemul se bazează aproape exclusiv pe baterii, iar capacitatea totală instalată abia depășește 1.500 MWh. Este o cifră insignifiantă în raport cu necesarul estimat de circa 20.000 MWh. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre un instrument sistemic, ci despre o nișă exploatată punctual.
Și tocmai această nișă dezvăluie adevărul incomod.
Pe lanțul comercial, capacitățile de stocare nu sunt operate în logica echilibrării sistemului, ci în logica arbitrajului de preț. Companiile care au investit în aceste active sunt conectate de furnizori puternici și operează cu o strategie simplă: cumpără ieftin și vând și de 20 ori mai scump.
Avem două grafice suprapuse: generarea și prețurile pieței pentru ziua următoare. Partea de sus, marcată cu galben, reprezintă energia generată din fotovoltaic, iar cele două zone verzulii din partea de jos a graficului reprezintă energia înmagazinată reintrodusă în sistem. Linia suprapusă peste producție reprezintă variația prețului.
Ziua de 16 martie 2026 este un exemplu aproape didactic. În intervalul 07:00–17:00, energia produsă de fotovoltaice a coborât prețurile până în zona 11–26 euro/MWh. Exact în acest interval, capacitățile de stocare au absorbit energie. Nu pentru a stabiliza sistemul, ci pentru a o revinde ulterior.
În orele de vârf – dimineața (06:30–08:00) și seara (17:30–21:15) – aceeași energie a fost reintrodusă în sistem la prețuri de 165–218 euro/MWh.
Aceasta nu este o anomalie. Este modelul lor de business.
În consecință, stocarea nu reduce prețurile pentru consumatorul final. Le redistribuie în timp și transferă valoare către cei care controlează aceste active. Cu cât volatilitatea pieței este mai mare, cu atât profitul din stocare crește.
Iar ideea că acest mecanism va duce, în mod automat, la ieftinirea energiei este nu doar naivă, ci profund înșelătoare.
În realitate, fără intervenții de reglementare sau fără o schimbare a arhitecturii pieței, stocarea riscă să devină exact opusul promisiunii inițiale: nu un instrument de echilibrare, ci unul de amplificare a diferențelor de preț.
Concluzia este simplă și incomodă: nu tehnologia este problema, ci modul în care este integrată în piață. Iar atunci când decidenții continuă să promoveze stocarea ca soluție miraculoasă pentru ieftinirea energiei, nu mai vorbim despre o eroare de analiză, ci despre o mistificare deliberată.
Așadar, decidenții ne induc în eroare fără nicio reținere și cel mai probabil în deplină cunoștință de cauză.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Daca capacitatea bateriilor din SEE ar creste la 15-20000 MWh s-ar aplica legea cererii si a ofertei
Tare bine ar fi…
stocarea energiei e totusi un subiect destul de complicat..
@eBogdan
…da, așa e !
E chestie de ”grid forming” sau de ”grid following”, iar stocarea este unul din principalele unelte de eficienta energetica la nivel de sistem (energetic NATIONAL !)…d-aia inca vorbim de national, pt ca așa e, desi ni se umple gura de ”markets”
Iar eficienta energetica se traduce prin reducerea de costuri/preturi…altfel, nu exista eficienta !
Stocarea la nivel individual, reduce costul…la nivel individual….
Stocarea la nivel de sistem (national)-TSO reduce costul…la nivel national (dupa aia vin aialalti mai mici, la nivel
de DSO și mai fac si ei ce pot la nivel local/regional
Exista o ordine fireasca, naturală, in natura…și in energie asișderea
Cred ca cam asta cred, la mintea mea, ca a vrut sa spuna dl.Pacuraru
D-le Pacuraru, poate sunteti familiar cu acest citat al lui Adam Smith:
“It is not from the benevolence of the butcher, the brewer, or the baker that we expect our dinner, but from their regard to their own self-interest. We address ourselves not to their humanity but to their self-love, and never talk to them of our own necessities, but of their advantages.”
Daca proprietarii instalatiilor de stocare reusesc sa vanda energie seara la 218 EUR/MWh, inseamna 2 lucruri:
1. Exista cumparatori la pretul acela
2. Energia din import ar fi fost si mai scumpa
Chiar dvs. spuneti ca deocamdata Romania are doar 1500 MWh. Daca toti proprietarii de sisteme de stocare si-ar incarca bateriile zilnic cu energie cumparata la 11 EUR/MWh si ar vinde-o toata la 218 EUR/MWh, ar putea castiga maxim 310.500 EUR/zi, anualizat 77 milioane EUR. Nu cred ca reglementarea unei piete asa de mici s-ar vedea in pretul platit de consumatorii finali, in schimb sunt convins ca ar descuraja instalarea altor sisteme de stocare fi ar forta piata sa ramana mica.
„Daca proprietarii instalatiilor de stocare reusesc sa vanda energie seara la 218 EUR/MWh, inseamna 2 lucruri:
1. Exista cumparatori la pretul acela”
Energia nu e o marfa pe care o cumperi cind vrei tu, cel mai adesea o cumperi cind iti trebuie, si drept urmare platesti cit se cere.
Dar, pe fond aveti dreptate, reglementarea nu ar aduce nimic, teoretic marirea capacitatilor de stocare, fie in baterii, fie in alte sisteme ar stabiliza totusi piata.
Asa cum spuneti si dvs., si autorul, exista un model de afaceri. Nu ne putem astepta ca energia sa fie produsa, stocata si vanduta de catre stat. Rolul statului este sa reglementeze si supravegheze piata, si ideal ar fi sa intervina cat mai putin in acest sens. Companiile nu sunt societati de binefacere si au drept scop profitul. Singurul mod de a aduce preturile la un nivel rezonabil este o diversificare atat a productiei cat si a capacitatilor de stocare.
De ex. energia solara are un pret foarte redus (pe pietele internationale chiar negativ, inclusiv pt. consumatori) atunci cand este disponibila. La ora actuala sunt tari in care sunt instalate numeroase panouri solare (chiar si pe acoperisurile caselor), iar energia solara este abundenta in anumite momente ale zilei. Avand capacitati suficiente de stocare, de ex. de la baterii de scala larga (putere de ordinul sutelor de MW, capacitate de stocare de ordinul GWh), o companie poate cumpara energia la un pret mic si revinde la pretul pietei in momente in care energia e ceruta, asa cum sugera si autorul. Se numeste piata libera, genereaza un profit frumos. O posibilitate in care, la ore de cerere maxima, poate fi scazut pretul energiei este marirea capacitatilor de stocare si deci atingerea unei concurente reale, nu eliminarea lor pe motiv ca acele companii urmaresc profitul. In plus, aceste companii pot stabiliza reteaua, evident contra cost: pot rezerva capacitate de stocare pt a actiona ca si puncte de absorbtie a socurilor din retea. Astfel de modele functioneaza in alte parti.
Evident ca nu te poti baza exclusiv pe energia solara sau eoliana, suntem departe de momentul in care sa nu avem nevoie de combustibili fosili ori energie nucleara, insa a ramane exclusiv in aceasta zona ne condamna la preturi ridicate. In plus, evenimente precum razboiul din Iran, ca sa nu mai zic de cel din Ucraina, ne lasa fara alternativa la combustibili avand preturi prohibitive. Avand un sistem flexibil, in care sa putem schimba rapid diverse surse de energie, in functie de disponibilitate, ne-ar garanta un pret minim. Insa pentru aceasta ar trebui sa diversificam atat generarea, cat si stocarea, nu sa renuntam la capacitati.
Bați câmpii!!! Câtă vreme statul produce și transportă ee tot el Trebuie să impună pretul.!!!!!!!!!!!!!!!
Sa nu le doara… :)
Afirmatia „Câtă vreme statul produce și transportă ee tot el Trebuie să impună pretul” (se poate si fara „!”) va fi o opinie, insa nu se bazeaza pe realitatea zilei de azi, ci pe cea din timpul comunismului. Statul roman (ca si numeroase alte state) nu produce niciun fel de energie si nici nu o transporta, ci societatile comerciale. E drept, statul poate fi actionar intr-o masura mai mare sau mai mica in unele dintre aceste societati, mai ales in partea de transport. Insa, intr-o economie de piata, actionariatul se poate schimba. Statul in sine nu e nici producator, nici transportator. Are rol in reglementare si supraveghere, si prin influenta pe care o are in management (daca are actiuni).
Hai sa si gandim putin inainte de a scrie agresiv.
Din păcate proprietarii de sistem foto nu au drept de vânzare al energiei decât la preț furnizor fără accize
Mă uimiți, ați descoperit apa caldă.
Modelul de afaceri,în toată lumea asta, este cel descris și anume sa cumperi ieftin și să vinzi mai scump.
Atâta timp cât mai scumpul tau e mai ieftin decât mai scumpul altuia este normal să îți maximizezi profitul.
Dacă ar exista multe capacități care sa acopere vârfurile astea ale cererii diferența dintre cumpărare și vânzare ar fi mai mică.
Asta se va întâmpla teoretic după ce vor fi instalate mai multe baterii. Practic prețul va creste pentru că toți vor dori să câștige bani și să își acopere investiția cat mai repede.
Dumneavoastră ați dori sa ce mai exact, că nu ați venit cu nicio ideea cum sa fie reglementată aceasta afacere?
Tocmai ca nu vreau nici o reglementare, au fost destule reglementari pe partea de certificate verzi si am vazut cu totii cat de bine merge treaba cand guvernul „fixeaza” pretul, dar de fapt poate da oricand un OUG care il creste cu 100% sau il scade cu 50%.
Nu prea inteleg de ce spuneti ca pretul va creste pe masura ce vor fi instalate mai multe baterii. Exista si acum capacitati care acopera varfurile cererii, doar ca nu sunt in Romania si trebuie sa importam energia aceea. Da, noile instalatii de stocare vor vrea sa-si acopere investitia, dar nu pot face asta decat daca vand, si nu pot vinde decat la un pret mai mic decat al importurilor.
Aduceti-va aminte ca in iulie 2024 am avut preturi pe piata spot de peste 900 EUR/MWh, si se discuta intens despre posibilitatea unui blackout. In iulie 2025, pretul maxim a fost 410 EUR/MWh, chiar daca consumul maxim a scazut doar cu 500 MW (8500 MW -> 8000 MW). Cu instalatiile de stocare adaugate intre timp, sunt sanse mult mai mari ca preturile maxime din vara asta sa fie sub 300 EUR/MWh decat sa creasca la 500.
https://energy-charts.info/charts/price_spot_market/chart.htm?l=en&c=RO&interval=month&year=2024&month=07
https://energy-charts.info/charts/price_spot_market/chart.htm?l=en&c=RO&interval=month&year=2025&month=07
https://energy-charts.info/charts/power/chart.htm?l=en&c=RO&interval=month&year=2024&month=07
https://energy-charts.info/charts/power/chart.htm?l=en&c=RO&interval=month&year=2025&month=07
Dar…stii pare cum se numeste asta??..Sa cumperi ieftin ,…si sa vinzi mai scumo?…Hai sa-ti spun eu…BISNITA…..Deci…””BISNITA”” asta…este protejata de stat….
@Valy Se numeste comert, nu bisnita. Toate sistemele de stocare au pierderi, la fel cum si orice vanzator are pierderi, toti trebuie sa plateasca salarii etc. De unde ar putea acoperi toate astea daca nu ar vinde mai scump decat au cumparat?
PS: DEX-ul defineste bisnita ca „Afacere necinstită, măruntă; găinărie; gheșeft”. Valutistii de pe vremuri nu erau numiti bisnitari pentru ca ofereau cursuri mai rele decat casele de schimb (dimpotriva, ofereau cursuri foarte bune), ci pentru ca is inselau clientii. Exista bineinteles bisnitari si in lumea energiei, dar le ies schemele numai cand cumparatorii nu au alternative, de exemplu:
https://financialpost.com/pmn/business-pmn/uk-gas-plants-made-millions-in-a-few-hours-during-price-spike
Cum adică? „Bișniță” vine de la „business”. Ar trebui să cumpere scump și să vândă mai ieftin?
Mă scuzați. Era pentru dl Pacuraru
Confirmati exact ce a spus autorul, ca acest mecanism nu ieftineste energia pentru consumator, doar redistribuie costurile. Eu as spune mai mult, creste costurile, fiindca toata aceasta infrastructura costa mult. Cineva o plateste.
Solutia tehnica teoretica e una, dar e solutie tehnica cum sa aplatizezi curbele, nu e solutie tehnica cum sa reduci costurile.
citatele sunt bune in timp de pace … in crize nu prea se aplica bunul simt economic
Sa nu exageram cu câștigul cum exagerează și autorul când spune că sunt necesari 20.000Mw capacitate de stocare.Eu consider că 9.000-10.000Mw sunt suficiente și posibil de realizat.
Noi stocare MWh … nu MW!
Stocarea de energie nu inseamna numai baterii. Inseamna lacuri de acumulare cu hidrocentrale, inseamna biomasa utilizata in CHP uri si biocombustibili, etc. Induceti teme false vorbind doar de prostii nesemnicative la nivel SEN
Ce incearca sa explice dl. Păcuraru este doar o mica parte a problemei și indraznesc sa afirm incomplet pentru a putea sa facem cititorii sa inteleaga problema mai adinc, deficienta ”modelului de piață” românesc și lipsa oricărui fel de ”management in piața” in mod particular in România.
Intrucit in ultima vreme, redactia Contributors nu mai doreste să publice propuneri de articole ale subsemnatului – pur tehnico-economice, dar inevitabil cu consecințe politice – mă limitez doar la ceva comentarii punctuale la diverse articole, ca si la acesta prezent, incercind sa le fac sintetic si cit mai simplu.
Deci:
1. Prin celebrul deja ”Market coupling”, așa zisa piața din Romania este parte/conectata din/cu pietele CEE si SEE (central si SE Europene)….cu alte cuvinte ce se intimpla la noi cu ”marginal pricing system”, este valabil nu numai la noi…ci cam in toate ”zonele limitrofe” mentionate…prin ”coupling”, virusul Covid al preturilor marginale , se imprastie prin toate mediile (pardon – statele invecinate și conectate la aceleași sîrme)
2. Daca intelegem asta bine, rezultă că, ipotetic, nu prea are importanța cit de eficient sunt, ce tehnologii ”șmechere și verzi” folosesc, atita timp cit ”pretul marginal” imi vine semnalizat pe sîrma ”cuplată”, cam indiferent de costul de producție (local), căci, românul o va plati p-aia ”marginală”.
Așa, ca o exemplificare simplista: gazul natural extras din România, indiferent de costul lui, pretul de vinzare este stabilit ” in piața”, de bursa din Olanda sau Baumgarten (Austria)….aud ca Turcia mai nou, vrea si ea Bursa. Iar gazele se vor vinde la pretul pietei, iar statul va da ajutoare sau plafoane
Deci, sanse de scadere a preturilor energiei electrice in România in urmatorii 10-15 ani sunt NULE !
De ce sunt NULE ?…pentru că nu se vede nici un semn ca cineva in România ar intelege cum functioneaza ”piața” si mai ales, ce ar trebui să faca pentru atingerea acestui obiectiv ! (Ivan Bogdan este hopeless !)
3. Norocul face că sunt citeva ”mecanisme de piata si tehnologii”, care permit ”controlul pietei si preturilor”, dar astea sunt necunoscute autoritatilor noastre (care nu stiu decit de ”plafonari”).
Citiva parametri esentiali care permit ”controlul”:
– existenta capacităților de producție necesare care să acopere consumul / cererea ”pietei românești (subliniez ideea- SA ACOPERE CONSUMUL PIETEI….NU EXPORT SI NU DEFICIT !)
– existența in primul rind, a unei facilități care să permită ”controlul” importului si exportului de energie (adica sirmele pe unde se propagă ”covidul marginal”), iar aceasta facilitate nu poate fi decit CHEAP (centrale HidroEl. Acumulare Pompare).
– rolul CHEAP este mult mai mare decit asta de mai sus: ESTE O UNEALTA DE SECURITATE VITALA PENTRU UN SEN CARE ARE CEL MAI MARE GENERATOR D EPUTERE ACTIVA 700 MW LA CERNAVODA- adica medie de 10% din SEN, IAR DECLANSAREA ACESTUIA, NECESITA CEL PUTIN 1000 MW rezerva rapida
4. restul bateriilor electrice, gen Varta sau Toshiba, sunt niste jucarii utile local, glume cu care se distreaza ”investitorii” de care, personal, sunt suprasaturat…mereu auzi pe cineva ca pune ba baterii, ba PV, ba Eoliene, etc., etc. dar NIMENI NU FACE (NICI GUVERNUL !) CE CERE RAPORTUL CINCINAL al Transelectrica LA ENTSO-Dezvoltarea sistemului- IN MOD PLANIFICAT !…e totul o vraiște ”de piața”…iar Transelectrica se vaita la ENTSO ca nu exista exact aceasta planificare (adica investești azi, in cca 3-5 ani, iar rezultatele le vezi dupa 7-10 ani)
– exista si alte modalitaăti, dar, nu doresc sa complic mai mult comentariul
5. Regret ca nu pot prezenta, cenzurat la articole fiind, niste cifre concrete, bazate pe simulari ale SEN, pornind de la anul 2025, cu piata marginala PZU prognozata, cu capacitatile existente și mai ales alea planificate (prin PNIESC, PNRR și alte vise gen SMR sau hidrogen), iar cifrele (SUBLINIEZ – CIFRE !) arata dezastrul spre care ne indreptam, fără sa stim !…
REPET, sunt calcule si nicidecum ”declarații politice” !
Piata da rezultate bune fara ca actorii sa aiba alte intentii decat cele de a-si maximiza propriul profit. Daca numarul si capacitatea celor care ar cumpara ziua la pret mic ar creste, si pretul la acele ore ar creste (cererea ar fi mai mare). Iar daca la orele de varf (seara), numarul si capacitatea celor care vor sa vanda energie ar creste, pretul ar scadea (oferta ar fi mai mare)
Din aceasta diferenta de pret isi recupereaza stocatorii investitia, dar cu cat ar fi mai mare capacitatea de stocare, diferenta intre preturi ar fi mai mica. Poate de aceea o fi rezultat ca ineficienta economic investitia in proiectul Tarnita-Lapustesti (nu stiu, doar banuiesc). Este stupefiant pentru mine cu ce siguranta aruncati astfel de concluzii, fara o intelegere a modului in care functioneaza pietele, pentru orice marfuri!
Pentru mine este stupefiant cit de sigur sunteti că ”piața” dă rezultate bune, spre deosebire de altii (cum ar fi IRENA mai jos):
”…Marginal pricing (or pay-as-clear) in electricity markets is currently distorting investment plans, as spot prices often fail to reflect long-term capacity investment costs, especially with high renewable penetration. The system creates high price volatility and revenue uncertainty, hindering investment in cleaner, low-marginal-cost technologies while over-rewarding flexibility assets…
The 2022 European energy crisis demonstrated that marginal pricing can cause exorbitant price surges driven by high gas prices, even if cheap renewables are powering the grid…”
dar cel mai tare este cind vorbiți de ”piețe de orice fel de marfuri”….adica, pănă una alta, energia electrica o fi ”marfa” sau ”serviciu” ?
sau, si mai tare este cind ziceti ca aia cu stocarea cumpara la pret mic si vind la pret mare…mai sunt concepte in care TSO nu vinde si nu cumpara nimic….se ocupa de ”aplatizarea” curbei de consum,,,,adica isi cumpara si apoi isi vinde energia…adica face ”load management” – cel mai mare proiect de eficienta energetica al unui sistem
astea sunt stupefiante rau de tot
Ceea ce vedea să spună domnul este că cei care se ocupa de stocare vor avea ‘grija’ prin shpăgi și relații să nu cumva sa fie prea mulți care se ocupă de treabă asta, pentru că e contrar intereselor lor. De unde și interesul scăzut la inexistent al statului român pentru investiții în domeniu.
Unele cadre didactice isi fac cinstit datoria si ii invata pe elevi adevarul stiintific ca energia nu se poate stoca deoarece energia este o functie matematica definita pe multimea starilor unui sistem fizic cu valori in multimea numerelor reale. In schimb, sarcina electrica se poate stoca.
statul, statul, de ce nu stocheaza energia? De ce a dat hidrocentrala Tarnita cand erea gata 80%?
De ce permite baietilor destepti sa faca specula ordinara?
Ca sa ne plece investitorii?
Ca sa producem scump si sa devenim necompetitivi?
Jos Bolojan, ai???….
Discutii sterile. Subventii de la buget pentru fotovoltaice, stocare, etc. Oamenii care voteaza se fac ca nu inteleg faptul ca guvernantii vor preturi mari la orice, fiindca tva este mare, ca la prosti. Un tva mare nu va incuraja consumul, doar deducerile frauduloase. Bolovan se face ca nu intelege. Eu am o singura nelamurire: daca acciza este o taxa, de ce se aplica tva la ea? Adica o taxa la alta taxa. Nimeni nu se revolta.
Cu scuzele de rigoare domnule Pacuraru, va contrazic si va spun ca orice crestere a capacitatii de stocare insotita de existenta/cresterea capacitatilor de productie din surse regenerabile, va duce in ansamblu la o scadere a pretului energiei in piata angro. Este adevarat, ca nu putem astepta o scadere liniara. In mod cert va exista o evolutie asimtotica a pretului, dar va fi in jos. In schimb, daca nu vom avea stocare si productie, preturile vor merge continuu in sus.
Vina pentru aceste preturi ridicate nu este a traderilor si nici a furnizorilor. Este vina politicienilor care au baronizat toate Companiile din sector prin manageri politici in mare parte nepriceputi si de multe ori chiar analfabeti.
Mai sunt si diversi nepriceputi care dau vina pe modelul de piata. E bine sa afle toti acestia ca modelul de piata este acelasi in toate statele membre UE.
Sa poftească sa ne spună noua, prosumatorilor care ne-am montat baterii si sa ne facă grafice, desene si argumente.
Pe final, sa va uitați pe TOP 10 stocare in Europa si sa va puneți întrebarea daca toți din TOP 10 BESS au fost niște prosti iar noi, deștepți cu 0,6GW – din care, jumătate aparține unei firme private – NOVA.
Întrebați PROSUMATORII care au undeva sub 1 GW ( 600 – oficial) cum sta treaba cu … stocarea
Pe noi, romanii, practica ne omoară😁
Trebuie baterie pentru consumatorul final 15kw și contoare pe ore
Problema e ca fluctuatiile de pret ale energiei nu sunt vizibile direct la consumatorul obisnuit, doar in piata energiei dintre producatori si furnizori. Daca consumatorul ar avea un pret diferit la orele de varf de productie fata de orele de varf de consum, poate ca si-ar forma obiceiuri de consum care ar duce la o mai buna sincronizare intre productie si consum. Avem contoare inteligente, tehnic e posibil sa ai pret diferit la energie in functie de ora de consum, poate si de ziua saptamanii. Asta ar putea regla cererea in varful de consum, reducand implicit si pretul.
Articol făcut la comandă cu tema arhicunoscută „jos energia verde”!
– fără prosumatori prețurile erau duble de la 1 leu (Nova) la 2 lei și chiar mai mult
– din 1400-1500 mw de stocare 800 sunt ale prosumatorilor care nu sunt relevanți in echilibrarea pieței
– Casa verde a fost un esec pentru că mulți beneficiari au consum de sub 100 kw/ lună,nu au stocare si injecteaza masiv in retea
– restul de 800-900 mw sunt împărțiți intre Nova (300) si restul.
– statul nu investeste in stocare,operatorii mari nu vor.
– singurul lucru care il putem face este să alegem operatorul cu cel mai mic pret, astăzi fiind Nova
la comanda cui?
nu va suparatri, eu doar am facut o constatare si pregatesc un articol in care demonstrez ca de fapt fotovoltaicele (nu eolienele) au marit preturile medii la energie electrica
Din presă am aflat că suntem aproape 300 mii de prosumatori casnici.
Puterea instalată ar fi de 1500-2000 MW la prosumatori casnici.
Că 70 de mii avem baterie de stocare de 10 kWh medie.
70 x 10 mii = 700 mii kWh adică 700 MWh.
Jumătate din capacitatea comercială de stocare.
Rețelele electrice și furnizorii au de regulă același proprietar.
1.Împreună au interes să vândă energia lor.
2. Nu au interes să preia energia de la panourile fotovoltaice casnice.
Care este modelul de urmat?
autosuficienta energetica individuala / locala / regionala este o posibila solutie. dar trebuie facuta cu cap!
Eu m-am debransat de la Enel Ppc sau cum s-or mai numi ei si imi produc singur citiva kw zilnic cu o instatie relativ simpla.Nu ma balacesc in energie electrica iar iarna sunt zile in care nu am energie.Cu banii economisiti intr-un an am cumparat ceva aparate mai bunicele ca pe timp de iarna sa am macar iluminare sa nu ard luminari ca prin anii 1800.Daca gigantii energetici doresc profituri de 20x cu facturile lor pina la cer de 1600 ron de regularizare si folosirea ai-ului pentru netrasmiterea indexului lunar pentru profit maximizat am preferat sa nu platesc asa facturi de mari ci sa cumpar aparatura neperformanta dar eficienta.Le-am dat in final 1600 ron ca ma urmareau penal….nesimtitii…Mi-au oprot curentul in 1septembrie si nici acum mutat la Hidroelectrica nu m-au rebransat.Am ramas asa si am experimentat solutii reducerea consumatorilor mari.In loc de boiler electric de 1.2kw am un instant pe gpl foarte eficient cu o butelie la doua luni.ok.Daca mai multi locuitori din Romania sau alte state ar face ca mine gigantii astia ar intra in faliment si unul binemeritat.In final il amintesc pe Nicola Tesla cel care ne-luminat locuintele in curent alternativ care dorea ca energia inventata de el sa fie oferita Umanitatii gratuit……Un fel de Mozart al acelor ani cind cistiga razboiul cu T.A.Edison….Pina la urma razboiul lor a fost cistigat de ambii daca ne gindim ca avem convertit cc in ca…prin aceste jucarele ce capteaza energie de la astrul solar si ca ambii deschizatori de drumuri in energetica electronica informatica etc etc merita sa fie amintiti dupa 100 de ani de la intrarea lor in nefiinta.
E foarte bine ceea ce ați făcut dar nu știu câți s-ar pricepe că dvs la ceea de ați făcut. Cred că locuiți la casă că cei de la bloc ce pot face?
Ce putere aveți instalată?
Trebuie să aveți și stocare, cât aveți?
Intrucat energia este cotata la bursa se cumpara de pe pietele internationale scoțând valuta din tara ceea ce duce la devalorizarea leului si implicit a cresterilor de preturi.Avand aceasta energie stocata in tara (nu conteaza unde/la cine) negociem in tara iar valuta ramane in tara nu la straini
Cred ca autorul se afla intr-o mare confuzie, si destul de surprinzatoare, dat fiind ca se prezinta ca fiind specializat in domeniul energiei.
Pe scurt, PZU este o piata pe termen scurt pe care se aplica principiul pretului marginal. Astfel, intersectia curbelor agregate ale cererii si ofertei determina pretul de inchidere a pietei, pret primit de toti vanzatorii care au licitat un pret sub acest nivel (si platit de toti cumparatorii care au licitat un pret peste acest nivel). Istoric vorbind, pretul de inchidere a pietei a fost dat de producatorii pe baza de carbune. In ultimii ani, cand pretul gazelor a crescut masiv, producatorii din aceasta sursa au inchis piata.
Practica enuntata de autor, anume un arbitraj „temporal”, intre momentele zilei, este absolut normala pentru un investitor (cumperi ieftin si vinzi scump). Daca aceasta practica s-ar manifesta la o scara suficient de mare, atunci preturile ar scadea mai pronuntat in orele cu consum ridicat (dar si creste in orele cu consum mai redus). Aceasta pentru ca, in esenta, detinatorii de baterii vor sa se asigure ca vand energia pe care au stocat-o la pret mic si sunt convins ca pun oferte cu preturi reduse dimineata si seara, asumandu-si pretul de inchidere a pietei, determinat de alti participanti. Dar prin acest mod de lucru ei realizeaza un lucru benefic (cred eu), anume ca imping in afara pietei ofertanti cu preturi mari. De altfel, cred ca fara acest comportament, chiar de o magnitudine limitata acum, am avea preturi chiar mai ridicate in orele de varf (evident, este greu de cuantificat cat ar fi fost pretul in lipsa arbitrajului „temporal”).
Sunt in deci in complet dezacord cu autorul, care considera ca stocarea amplifica diferentele de pret de pe PZU, speranta mea fiind ca dezvoltarea sistemelor de baterii sa ajunga la un nivel atat de ridicat incat chiar sa scoata din piata, in anumite zile si ore, producatorii pe baza de gaze naturale.
PS: un economist
PZU este din pacate piata principala de tranzactionare si este cea care da tonul preturilor … numai pe PZU si ID se pot face tranzactii in functie de ”vremea de afara” …
Un detaliu: Comentariile mele anterioare se refera la stocarea de dimensiune comerciala, care participa la piata de energie, iar nu la sistemele individuale de stocare.
Adică autorul chiar nu înțelege cum funcționează economia în zona de energie? Mie nu-mi vine să cred ce aberație am citit. 😒
Altfel spus nu e bine să producem cireșe că uite: în mai nu le scade prețul. Autorul ignoră complet că in iunie când cireșe sunt pe toate tarabele, prețul scade puternic.
Prima aberatie: nu e bine să investim în baterii, că uite: facem bani.
A doua aberatie: nu e bine să investim în baterii că scade prețul electricității.
Haideți să nu mai producem nimic, că primul produs scos din fabrică are un preț enorm și dacă nu-i putem scade prețul odată cu al doilea, la treilea, al 100-lea produs.
nu am zis asta! am zis ca exista niste unii care profita. de asemenea mai spun ca stocarea mare nu exista in romania, mai spun ca TREBUIE SA EXISTE capacitati mari pentru a ajunge la echilibrarea preturilor … datele sunt certe si incontestabile!
Exact acolo greșești, te-ai blocat în faptul că este profitabil să investești în stocare la început și ignori faptul că stocarea va reduce diferența de preț cu fiecare MWh de stocare adăugat. Culmea este că ai și menționat de „arbitraj” in articol deci e clar că înțelegi fenomenul.
Problema astăzi este că statul nu lasă piața libera să funcționeze, timpul de aprobare și racordare la rețea este ridicol și contraproductiv.
Nu are nici un sens concluzia.
Care este diferența între a inmagazina energia pentru o revine va pentru a stabiliza sistemul? Va zic eu nici una.
Arbitrajul de preț este egal cu echilibrarea rețelei. Cât timp este profitabil sa faci arbitraj se va investi in capacități de stocare din ce in ce mai multe, iar în timp diferenta între min și max va fi din ce in ce mai mic.
Clar speculație !
Cineva trebuie sa se gandeasca la generare de energie la scară națională pentru ca altfel, la felul in care creste consumul in Românica, șmecherii cu baterii o sa vanda energia stocată cu 40 sau 60 de ori peste cat platesc la achizitie cand bate soarele. Problema cea mai serioasa e ca la 200 de euro pe MWh industria se uscă si moare.
Odata ce Ruzzia ia bataie definitiv in Ukraina , vecinii nostri ucrainieni vor deveni atelierul din curtea Europei si tot ce se mai produce (inca) in Rumunika se va muta in Ukraina pentru ca pretul energiei si salariile acolo vor fi mai scazute.
România are cea mai scumpă energie din Europa de Est. Te doare mintea cand te gandesti ce resurse are in comparatie cu vecinii … Doar salariile mici si pozitia geografică mai țin manufacturierii străini in țară. Daca nu faceti ceva sa reduceti pretul la energie , in cativa ani nu o sa mai fie nimeni sa cumpere curent de la baterii la suprapreț.
Toata povestea asta e legată fie de o corupție profundă a celor de la butoane fie de prostie crasă a celor care-s chemati sa vegheze la bunastarea statului.
Sau ambele?
In fact… corupția profundă este „decat” efect
… al prostiei crase… rezultata la randu-i
din „educatia” de tip tatal-nostru
suprapusa pe o genetica rezultata din impreunarea scursurilor
de la periferia unor imperii/regate.
Astfel ca… la butoane au fost* „decat” corupți/e
incapabili/e sa „vada” pe termen mediu si/sau lung
chiar m-au „disctrat” comparatiile din gama grecizarea Romaniei
deoarece… in realitate era „vitzavercea”
ca argument: un maslin creste timp de 100 (una-suta) de ani
abia dupa poate sa rodeasca („faca” masline)
Grecia inca produce masline… si ulei din ~
si gasesti aproape pretutindeni parcele cu puieti de maslin
bine ingrijiti si in diverse stadii de dezvoltare.
comparativ: patrulaterul-rosu intre ’92 si ’96
desi mostenise bugete excedentare… a bagat tara-n faliment
inflatie de peste 1000%… jaf institutionalizat al sistemului financiar-bancar
(app: ce-o fi „pazit” eternu’ „gubernator” al „bancii” centrale?)
…
ar mai avea rost intrebarea daca to’ar’sii ar fi fost la butoanele Greciei?
______________________________________________
* … si inca sunt
Pentru toti cititorii si comentatorii
Constat ca este multa confuzie in ce priveste cum functioneaza ”piata de energie” si rolul pe care l-ar putea avea stocarea (printre multe altele).
Sunt citeva elemente critice care trebuie intelese:
1. Sistemul ”prețului marginal” este doar un sistem de piața (exista si altele !…dar ăsta a fost adoptat, deci, jucăm dupa acest sistem TOTI (adica TOTI din asa zisa- piata europeana a energiei -….CARE NU EXISTA INCA !)….nu mai intru in alte detalii, dar, daca citiți (și intelegeti) teoria Market coupling promovata de UE, ea insasi recunoaste marele pericol al manipularii.
Jocul ”pretului marginal” SE ADRESEAZA PREZENTULUI (adica PZU=Piata pe ziua urmatoare, a unui PARC DE PRODUCTIE EXISTENT) !
Ce este vital sa intelegem de aici este faptul ca, intotdeuna, pretul marginal se inchide pe ultimul MW oferit de vreun producator, in punctul in care oferta se inchide pe cerere.
Cine nu stie inca, producatorii ofera in piața, in teorie, (SUBLINIEZ: IN TEORIE !) in ordinea de merit, adica, producatorii in baza, cu costul cel mai mic, ofera ”baza”- sa zicem 50 EUR/MWh…apoi producatorii semi-baza – cei cu 75 EUR/MWh- si cei de virf – care ofera 100 EUR/MWh
Daca nu exista ultimul producator (lipsa de capacități), atunci ultimul producator – ăla marginal este….guess what- IMPORTUL !…care, intotdeauna este mai mare decit ultimul ”marginal” local.
Calculele si simularile facute pe intreg anul 2025, pentru SEN-Romania (ORAR !!!), arată o situație pe care nu stiu sa o explic, pentru ca nu ințeleg pur și simplu cum vine treaba…dar mă bazez pe multimea de experti și comentatori din acest site care pot să-mi explice urmatoarele:
– pretul PZU mediu anual (2025) , EUR/MWh, platit de piața, tuturor producatorilor, in ordine descrescatoare este: Gas (118 EUR/MWh), CHE (116), Carbune (114 – SURPIZĂ !…abia pe locul III !), Biomasa(112), Nuclear (109), Eolian (106)…restul nu mai contează – amăriții aia cu PV, numai (65 EUR/MWh)
– Insa !!!…IMPORTUL ESTE PRETUL MARGINAL- 136 EUR/MWh
Se observa buna functionare a sistemului pretului marginal ”de piața” si cum ”competitia” este ”in favoarea consumatorului” (aiurea !) : s-au aliniat TOȚI, hidro, eoliene, gaze, etc, etc. in plaja de peste 100 EUR/MWh, conduși dupa semnalul venit pe sirme de interconectare cu piata europeana și ghidajul dupa pretul marginal 136 de import.
Drept consecință, asta se intimpla cind n-ai capacități să-ți acopere cererea proprie !
2. Acum ajungem la cheia problemei. VIITORUL !
Similar prezentului cu PZU (piata pe ziua urmatoare in care se calculeaza pretul marginal zilnic) , viitorul se calculeaza cu instrumentul – metodologia de calcul numit LONG TERM MARGINAL COST OF GENERATION, in care se identifica mixul de tehnologii și resurse care ne duc pe costul marginal de producție cel mai mic…adică, mai primitiv explicat, azi vedem ca ne lipsesc din sistem 1000 MW si pentru ca lipsesc, import 1000 MW cu 136 EUR/MWh . Asta e punctul de plecare in care caut investita si resursa care imi va produce 1000 MW cu un cost cel mai mic, sa fiu instare sa platesc max 136 EUR/MWh (problema e putin mai complicata, căci, acele preturi realizate in 2025 sunt distorsionate, ca sa nu spun altfel…pare incredibil ca hidro sa fie platit 116 EUR/MWh, de parca ar fi construit Portile de Fier IV, samd)
3. Rolul Stocarii: multi isi dau cu parerea, dar, fără a avea proprietatea cifrelor care sa fie ”pipăite” si ale unor calcule sau simulari specifice, toate sunt pareri si vorbe.
Situatia este cam asa:
– in scenariul in care exista deficit, stocarea arbitreaza mai degraba IMPORTUL/EXPPORTUL (adica conexiunile statului cu celalte state care joaca acelasi joc al pretului marginal)…la deficit, orice MWh produs intern e bine primit și …bogdaproste !
S-a făcut o simulare a SEN in 2025, in scenariu ”asa cum a fost” si un scenariu, cu acelasi SEN, dar am presupus ca ar fi existat CHEAP Tarnița (1000 MW).
Rezultatul semnificativ este ca s-ar fi realizat ”o economie” de cca 270 mill EUR/an, numai din arbitrajul Imp/Exp (in subsidiar, chiar si simpla prezenta a CHEAP, ar fi indus o stare de incertitudine producatorilor care ar fi oferit peste 100 EUR/MWh, zic eu, nejustificat !)
– scenarii posibile sunt acela in care consumul propriu este acoperit cu capacități proprii si scenariul in care productia poate fi mai mare decit consumul (adica export)
– paradoxal, situatia optima este aceea in care realizez minimul de costuri, prin decuplarea de la ”piața marginala inconjuratoare” (prin decuplare a nu se intelege decuplare fizica !….ci, numai prin stocare, sa retin excesul, pe care il consum cind am deficit…adica un fel de ”manipulare” a pietei, cu mijloace de piața. (NB a se uita de fetisuri gen exportator zonal, pol d estabilitate, hub-uri, etc. etc. Astea sunt valabile doar daca RO incheie cu vreun stat vecin, vreun contract bilateral pe termen lung-20 de ani, cu pret cunoacut, si livrare djpa un anumit program-banda sausemibanda…restul sunt vise…ce stat ar vrea sa devina dependent de vecinul sau ? (poate doar Moldova)
– in cazul self suficientei (productia egala sau mai mare decit consumul), atunci, stocarea CHEAP arbitreaza nu numai fizic (MWh transitati) ci si financiar (EUR/MWh)
– in incheiere, este o diferenta fundamentala (ca obiective si impact) intre stocarea cu baterii electrice la nivel DSO (distributie – arbitraj intre zone) si stocarea TSO (transport-arbitraj intre piețe nationale)….in Romania nu s-a facut vreo astfel de analiza !
Similitudine de inteles: Transelecrtrica = BNR . Ambele urmaresc echilibrul, controleaza tensiunea=dobanzile, echilibrul=inflatia, MWh= masa monetara
Tranelectrica are companii de distributie, BNR are banci comerciale
Cam asta ar fi in linii mari, atit cit ma pricep sa explic…simt insă ca lucrurile sunt si mai ale naibii
Cam asa e dar subiectul e extraordinar de complicat si ar trebui ca România să isi formeze proprii „modellers” in energie asa cum are BNR -ul … ca tot ati facut paralela.
Cel putin România nu plateste – deocamdata – curtailing pentru vânt și solar la nivelul cum plateste UK. In 2025 statul a platit 1,5 miliarde de lire sterline ca sa switch off generarea din vânt ! Asta in conditiile in care pretul kWh in UK e cel mai ridicat din Europa vestica – tot asa, pentru ca e cuplat la pretul gazului natural din cauza unui mecanism similar pe care l-ati explicat mai sus, dar pt Romania.
Noaptea minții saxone. Nici altii nu-s mai breji bag de seamă.
Nu stiu cum dracu iesim din cercul asta vicios gaz – petrol- renewables fără să ne rupem oasele – la figurat
1.
D-le Dragostin, inchipuiti-va ca in loc de energie vandute pe PZU vorbim de rosii vandute la piata de doi tarani. Fiecare vinde 3 tone de rosii, dar unul a primit 3000 de euro de la stat prin programul Tomata, celalalt nu a primit nimic. Ati vrea ca cineva sa stea de paza si nu numai sa forteze fermierul care a primit ajutorul de la stat sa vanda mai ieftin cu 1 euro/kg fata de celalalt, dar sa oblige si pe oricine cumpara rosii sa cumpere si de la unul si de la celalalt, sa nu cumva ca cineva sa fie avantajat?
Explicatiile mele pentru pretul redus al energiei din carbune sunt doua:
a. Productia centralelor pe carbune nu poate fi modulata rapid, asa ca nu pot sa creasca productia seara, sa faca profit cand pretul e mare, fara sa o creasca si in miezul zilei, cand pretul e mic. Astfel pretul mediu ramane mult mai mic decat la centralele hidro sau pe gaz, care nu sunt obligati sa vanda toata ziua.
b. Si-au platit certificatele CO2 cu ajutor de la stat.
2-3. Ok, in 2025 ne-au lipsit 1000 MW, si CHEAP Tarnita ne-ar fi prins foarte bine.
Dar cat o sa ne mai lipseasca din 2027, daca intra in paine centrala de la Mintia, poate chiar si cea de la Iernut?
Păi România are centrale cu stocare prin pompare, primul sistem a fost pe Lotru, dat în folosință spre sfârșitul anilor 70, dacă îmi amintesc bine, era ceva chiar revoluționar pe atunci, la nivel chiar de Europa!
Putimi mwh posibilitatea de stocare. Nu mi dai seama dacă toate capacitățile sunt funcționale. Oricum nu se raportează la Transelectrica stocarea de aici
adevaru e la mijloc centrala nucleara moaptea produce de geaba eolinele cand sufla vantu tare tot in gol produc la fel si solarele in miezul zilei
daca totul se baga in baterii sau in alte capacitati , care nu prea sant practic incarci bateriile gratuit
Restu e problema de cat costa si cita pierdere ai pina trimiti inapoi in retea
Mari descoperiri ân aricolul ăsta!
1. 1500 din 20000 e 7.5%, nu e neglijabil.
2. Când vând scump, trebuie să bată importul, nu? Deci tot sunt economii.
Haida!