Fluctuațiile prețurilor energiei reprezintă un fenomen multidimensional, influențat de interacțiuni complexe între factori geopolitici, logistici, de asigurare și bursieri, manifestate pe orizonturi temporale scurte, medii și lungi.
În contextul escaladării recente a conflictului militar din Orientul Mijlociu – marcat de loviturile aeriene comune ale Statelor Unite și Israelului asupra unor ținte iraniene, inclusiv asasinarea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei pe 28 februarie 2026 – Strâmtoarea Ormuz nu era supusă unei blocade oficiale și complete din partea Iranului.
Totuși, traficul maritim comercial a fost grav perturbat ca urmare a prudenței excesive adoptate de operatorii de transport naval și de companiile de asigurări. Acestea au suspendat sau redirecționat majoritatea navelor cisternă, determinând o scădere dramatică a traficului (raportată la circa 70% în unele estimări inițiale), ceea ce echivalează cu o închidere temporară de facto a coridorului pentru transportul comercial internațional major. Pe 3 martie a fost declarată închisă.
Evaluările militare actuale (la 3 martie 2026) indică faptul că Iranul nu posedă capacitatea operațională de a exercita un control aerian și naval integral asupra zonei. Riscul principal derivă din amenințarea asimetrică persistentă – atacuri cu drone, rachete sau operațiuni speciale care ar putea penetra sistemele de apărare antiaeriană și afecta navele comerciale.
Majoritatea prognozelor bursiere anticipează o creștere semnificativă și potențial sustenabilă a cotațiilor petrolului, însă aceste estimări reflectă în mare măsură o reacție inițială emoțională și speculativă a participanților la piață (brokeri și traderi). Datele istorice demonstrează că astfel de episoade de panică generează creșteri abrupte de scurtă durată, urmate de corecții descendente rapide pe măsură ce evaluarea riscului real se stabilizează și amenințarea materială nu se concretizează pe deplin.
Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct de strangulare critic, prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul mondial de petrol brut și o pondere substanțială din exporturile de gaze naturale lichefiate (LNG). O perturbare prelungită a fluxurilor ar genera o criză de aprovizionare globală. Cu toate acestea, severitatea impactului este atenuată parțial de mai mulți factori.
Statele Unite au intensificat exploatarea și distribuția petrolului venezuelian (și, într-o măsură mai redusă, a gazelor asociate), oferind o sursă alternativă de compensare pe piața internațională.
Actorii afectați direct prezintă interese divergente:
Exportatori principali prin Ormuz sunt Kuweitul, Emiratele Arabe Unite și Qatarul.
Importatori majori sunt China și India (pentru petrol) și Uniunea Europeană (LNG predominant).
Reacțiile diplomatice oficiale ilustrează aceste calcule economice și strategice. Republica Populară Chineză a condamnat vehement atacurile Statelor Unite și Israelului, calificându-le drept încălcare gravă a suveranității iraniene și invocând uciderea Ayatollahului Khamenei ca o violare a Cartei Organizației Națiunilor Unite și a normelor fundamentale de drept internațional.
Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru aprovizionarea Chinei cu petrol din Peninsula Arabă și Iran, în 2025 peste 80% din exporțul iranian de petrol mergea spre China prin Stâmtoarea Ormuz. Cu alte cuvinte, o închidere sau perturbare majoră a strâmtorii ar afecta grav economia chineză, deoarece această rută asigură o fracțiune importantă din aprovizionarea cu petrol securizată de la furnizori din Golful Persic.
India a menținut o poziție neutră și echilibrată, evitând o condamnare explicită a acțiunilor SUA-Israel sau a asasinării liderului iranian, în virtutea relațiilor sale multilaterale cu Teheranul, Tel Avivul și Washingtonul. Premierul Narendra Modi a purtat consultări cu lideri regionali (inclusiv Benjamin Netanyahu și Mohamed bin Zayed Al Nahyan), pledând pentru dezescaladare rapidă și restabilirea păcii.
Kuweitul, Emiratele Arabe Unite și Qatarul nu au denunțat direct operațiunile militare SUA – Israel împotriva Iranului, concentrându-și criticile asupra ripostelor iraniene ulterioare, pe care le-au calificat drept încălcări ale suveranității lor teritoriale.
Din perspectivă istorică, dinamica pieței petroliere demonstrează o reziliență structurală remarcabilă: perioadele de criză acută generează spike-uri pronunțate de preț, urmate invariabil de reveniri rapide la echilibrele fundamentale, pe măsură ce fluxurile alternative se mobilizează și riscul perceput diminuează. Imperativul economic al circulației continue a resurselor energetice – esențial pentru funcționarea comerțului global – tinde să prevaleze asupra perturbărilor temporare.
În concluzie, actuala turbulență energetică nu reprezintă o ruptură fundamentală față de tiparele anterioare. Amplificarea alarmistă din partea unor analiști și a presei – orientată frecvent spre generarea de audiență prin accentuarea riscurilor și inducerea anxietății – constituie un fenomen recurent, amplificat în contextul războiului cognitiv și al operațiunilor de influență psihologică. Odată cu stabilizarea situației, corecțiile descendente ale prețurilor vor atrage atenție redusă, în contrast cu vârfurile inițiale de panică, ilustrând asimetria perceptuală tipică a piețelor și a discursului public în perioade de criză. Piața energetică globală continuă să manifeste o capacitate de adaptare superioară celei sugerate de narațiunile alarmiste de moment.
De asemenea, Statele Unite, care dețin peste 50% din rafinăriile ce prelucrează petrolul provenit din Venezuela, dispun de capacitatea de a compensa parțial cantitatea de petrol care ar putea dispărea de pe piață în cazul unei perturbări semnificative a fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz.
În plus, impactul asupra Chinei ar putea fi limitat, întrucât Federația Rusă ar putea majora expedierea de petroliere către porturile de pe coasta chineză, asigurând o anumită substituibilitate a livrărilor afectate din Golful Persic.
România – O posibilă maximizare a veniturilor bugetare din această criză
România nu importă țiței din regiunea Golfului Persic. Cea mai mare parte a volumului importat provine din Kazahstan, în special prin intermediul companiei KazMunayGas (KMG), proprietarul grupului KMG International (fost Rompetrol). Țițeiul kazah este procesat predominant în rafinăriile Petromidia (Năvodari) și Petrobrazi, contribuind astfel la asigurarea aprovizionării cu produse petroliere pe piața internă.
Având în vedere că aceste fluxuri de aprovizionare și contractele asociate sunt stabilite de mai mulți ani, ele oferă un grad relativ ridicat de predictibilitate și stabilitate în ceea ce privește costurile de achiziție a materiei prime. În consecință, variațiile bruște ale prețurilor internaționale ale țițeiului provenit din alte regiuni geopolitice sensibile nu ar trebui, teoretic, să determine creșteri semnificative și imediate ale prețurilor carburanților pe piața românească.
Totuși, trebuie observat că ponderea cumulată a taxelor, impozitelor și accizelor în prețul final al carburanților atinge aproximativ 50–60 % (conform datelor recente și structurii fiscale actuale din România). Această componentă fiscală majoritară creează premisa existenței unui spațiu de manevră în care autoritățile statului, importatorii și producătorii pot influența nivelul prețurilor de vânzare finale. O astfel de coordonare (implicită sau explicită) ar putea avea drept efect maximizarea încasărilor la bugetul public, inclusiv prin creșterea veniturilor din impozitul pe profit al companiilor petroliere, chiar și în condițiile unei relative stabilități a costurilor cu materia primă.
Această dinamică subliniază interdependența dintre politica fiscală națională și evoluția prețurilor la pompă, independent de factorii externi majori de volatilitate a prețului țițeiului.
Când crește prețul benzinei la pompa, crește automat și TVA încasat. Deci statul român cu deficitele perene și mari , are interes că prețul carburanților să fie ridicat. Identic și la gazul metan. Ambele dorințe se lovește de înjurăturile votanților și că urmare se inventează scheme de compensare care se achita doar in parte sau cu mult efect întârziat.
Să impresioneze deficitul bugetar anual.
Când crește prețul benzinei la pompa, crește automat și TVA încasat.
VAT reprezinta o mica parte din ceea ce incaseaza „statul”
din „pretul” benzinei/carburantilor/energiei
„acciza” reprezinta baza (de-calcul) / „valoarea”-adaugata
„calculata”-n ieuro… desi moneda nationala este alta.
„statul” roman…
cu deficitele perene si mari
dar si „statul roman”
cu personaje distribuite in aga, consiglii…
retribuite conform „indicatorilor” de „perfomanta”…
da, Ambele dorințe se lovește de înjurăturile votanților…
Cand dorințele (multiple – cel putin doua)
se lovește… indiferent de ce… sau de cat de multe înjurături…
@stefan60 _ „Când crește prețul benzinei la pompa, crește automat și TVA încasat. ”
Este nebunie curată!…
În România se plătește TVA la acciză.
Adică, taxă la taxă.
Guvernul provoacă în mod conștient creșterea inflației.
”România – O posibilă maximizare a veniturilor bugetare din această criză.” Adică o binevenită ocazie de a jecmăni populația și a-i băga pe toți în sărăcie, o adevărată ”pleașcă” căzută din senin în curtea lui Bolojan, cam așa s-ar traduce. Cu 50-60% taxe și accize se mai umple visteria secătuită de guvernele de pînă acum și o să avem și ceva bănișori de furat pentru politicienii și firmele de casă ale partidelor care sînt la putere și stau cam pe sec, adică au ajuns la guvernare degeaba dacă n-au ce fura cum s-ar zice. E vremea investițiilor, stadioane, asfalt, borduri, studii de fezabilitate, înnoirea parcurilor auto, etc., toate astea care se usucă în glastra șpăgilor și a parandărătului din fereastra guvernanților vor prinde iar viață. Sfînta Suspendare și mucenița Prescriere la care se roagă toți politicienii au să-și facă iar treaba fiindcă la justiție se face rocada și rămîn tot de-ai nostri, așa că Doamne-ajută și la treabă!
Aparent totul pare că SUA au lovit doi mari producători de petrol și gaze(Venezuela și Iran) din care Venezuela a intrat sub control american. Tot sub influență americană sunt Arabia Saudită și Emiratele din Golf, deci ar părea că SUA ar vrea să controleze piața mondială de petrol și gaze. Numai că asta este favorabil Rusiei și defavorabil Chinei și Europei. Ce urmărește America?
Salut primul articol de pe Contributors care analizează impactul evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petrolului!
E adevărat că, în graficul prezentat în articol, creșterile bruște de preț sunt succedate de scăderi bruște, dar tendința generală e de creștere a prețului, în timp. Adică, după toate oscilațiile majore, prețul mediu e mai mare decât era anterior oscilațiilor.
Opinia publică occidentală are nevoie de motive serioase pentru a accepta creșteri de preț și, de-a lungul timpului, diverse episoade de panică (mai mult sau mai puțin justificate) au precedat majorările prețului de referință la petrol.
Bineînțeles, prețul de referință e pentru fraieri, șmecherii cumpără la prețuri preferențiale.
Dl. Păcuraru, prin acest articol, ”imi dă ceva apă la moară”.
Incep comentariul cu un citat dintr-un tratat de economie politica mondiala și energia:
”….Renewable energy is RESTRUCTURING GLOBAL POLITICS by reducing reliance on imported fossil fuels, SHIFTING POWER FROM TRADITIONAL PETRO STATES to countries leading in TECHNOLOGY AND RESOURCES AVAILABILITY or access to them….”
Intr-adevăr, România este un caz aparte, in sens negativ, nu inainte de a mentiona ca un astfel de articol/o astfel de conversatie AR FI PUTUT SA NU EXISTE- SA NU NE INTERESEZE, DACA:
– daca ne-am apuca sa dezvoltam masiv bioeconomia circulara (culmea e ca insasi Comisia Europeana a emis strategia UE in aceasta directie , in trim IV din 2025)
– daca ne-am gindi sa valorificam asap, potentialul de cca 8-10 miliarde m3 biomethan (culmea e ca mai si recunoastem asta in amarita aia de ”strategie” energetica făcuta de niste functionari
– daca in aceeasi bioeconomie circulara, ne-am apuca sa construim biorafinarii care utilizeaza aceleasi materiale organice- dar nu petrolul si gazele- ci produsele agricole si deseurile acestora
– bazat pe astea imediat deriva indutria biochimica (o nouă industrie !…care sa inlocuiasca petrochimia ”veche”)
bazat tot pe astea, apare industria bienergiei – ne-ar trebui cca 4-5000 MW capacitati de productie energie elecrrica si termica, ca sa ”scapam” de deseurile bio !
– am produce lejer cel putin 20% din consumul actual de motorina/benzina, inlocuitae cu biocombustibili avansati
– toate astea combinate cu ceva hidro aditionale, max 2 CNE (U-1-2 reparate) si citeva eoliene si solare si, ne-am ”scos”
In aceste conditii, ne-am uita la strimtoarea Hormuz si ce se intimpla pe acolo, cu multa detasare, ca la un serial Netflix…si poate am scăpa de corvoada (inutila și umilitoare, dar zicem noi ca suntem politicieni subtili) de a-i ”gidila” pe americani sa ne faca noua SMR-uri, cu cercetare/dezvoltare ”pe banii nostri” !?
Asta s eintimpla dupa ce SUA, numai in 2025 a investit in biomethan cca 2 miliarde USD
(Investment in new US biogas systems exceeds US$2 billion in 2025 – ABC
27 February 2026
by Bioenergy International)
sau, sa invatam de la Suedia
https://www.oecd-nea.org/jcms/pl_116142/a-least-cost-capacity-mix-to-satisfy-growing-electricity-demand
cum sa combinam regenerabilele cu nuclearul (daca creste cererea !!!!)…dar noi, habar n-avem de notiuni gen ”least cost capacity mix…” samd
ROmania AR TREBUI sa se angajeze INTEGRAT pe drumul bioeconomiei (PENTRU CA AVEM POTENTIAL !!!):
20 de state din 143, au deja sisteme de economie circulara, dar, numai 2 au sisteme de bioeconomie circulara INTEGRATE: Estonia si Olanda !
Pina atunci insa, stam si ne rugam lui Dumnezeu sa ne apre si sa ne pazeasca cu preturile la gaze si petrol (adica stam la mina celor care au aceste resurse…sau le controleaza), in loc sa ne folosim de ce avem si…sa privim la Netflix…dar nici statul Român n-ar vrea asa ceva…cica pierde taxe si accize, dar, nu-l intereseaza sa aibe energie multa curata si ieftina, independent de aia mari la care ne milogim la secrtetari de stat americani ca ”n-avem energiei in banda ” !…Doamna, apără-ne si pazeste-ne….din nou
. adica hrana- apa (hidro)- energie….unde naiba am mai auzit eu asta ?
@ catalin dragostin
De acord cu dvs.
În afară de componenta de protecție a mediului, mult-hulitul „Green Deal” (de exemplu) este și despre independență energetică, despre democratizarea accesului la o energie cu un preț corect, despre reziliență chiar. În aceeași direcție este benefică și micșorarea consumului de plastic (care tot din petrol se face).
S-a spus de mai multe ori, de-a lungul istoriei, că Dumnezeu a plasat rezervele de petrol în țări care nu sunt democrații. În aceste condiții, țările democratice (foarte industrializate, în majoritatea lor) ajung să întreprindă acțiuni nedemocratice, pentru a securiza „fluviul” constant de petrol ce le este indispensabil. Din companiile petroliere de „top 10”, 8 aparțin SUA și aliaților SUA.
Dacă descoperirea de zăcăminte noi de petrol, exploatabile, nu ține pasul cu consumul, competiția pentru accesul la resursele importante se ascute, ajungând până la acțiuni militare. Evident, statele puternice vor avea „the upper hand”, în această competiție, iar cea mai bună strategia a statelor medii și mici pare a fi reducerea dependenței de petrol. Și „împrietenirea” cu cei puternici, desigur. 😊
Hai, că încep și eu cu ”Așa, și ?!” Credeți că dacă iese 1 kwh cu 5 bani din centralele astea minune și 1 litru de benzină cu 10 bani, statul cu un TVA grandios și un morman de accize, plus armata de ”traderi” care alcătuiesc cartelurile care umflă prețurile cu pompa ”pieței libere” vor scădea cumva prețurile? Chiar dacă ar curge benzina pe șanțuri, tot acolo vor sta prețurile pentru că prețul nu are legătură cu costurile de producție, prețul este dat de limita suportabilității, la fel ca taxarea și impozitele. Dacă ține, întîi tundem oaia și dacă nu zice nimic dup-aia o jupuim, o mîncăm și la urmă din piele facem cimpoi, cam asta este logica fiscală a statului și a stabilirii prețurilor ”liberalizate” de nea Vergilică cu gașca. Nu vă convine, cărați-vă de aici! Ceea ce se și întîmplă.
ideea era tocmai ca sa ne sustragem statului.
Conceptul econlmiei circulare, presupune producerea si consumul produselor local (prin produse se include si bioenergia)
In asa numitele (si deja legiferate comunitati bioenergetice) imi produc si consum eu singur energia I (cam ca PV-urile actuale), uite asa sa moara de oftică statul …care va incerca din rasputeri sa nu scape asta de sub control…cumva…dar asta e autre-chose
iar aia de fac asta, cind aud ceva de Hormuz, schimba channelu…who cares ?
Lozinca e: satu si megawatu
Aveți perfectă dreptate dar tot timpul ne lovim de acel ”autre chose” care de fapt înseamnă că odată încăpuți în labele groase și păroase ale statului nu prea mai ai cum să scapi decît cu fuga. Relația dintre stat și cetățeni se circumscrie relației abuzive dintre părinții care își trimit copiii la cerșit ca să le ia banii și să-i bea.
PS. și ca sa demonstrez ca ”mergem pe un drum semnalizat – infundat !”
– toata ”strategia” energetica a României (de fapt o insiruire de dorințe) se bazeaza pe ”combustibilul de tranzitie” anume, gazul si vreo 4500 MW CCGT sa inlocuiasca carbunele si alte unitati vechi
– partea amuzanta este ca:
1. cum se stie, gazul e volatil ca pret si, tot poluant este oricum o dai…cu sau fara strimtoarea Hormuz
2. astăzi, termenele de livrare la centrale CCGT sunt de cca 4,5-5 ani (mai punem 1 an instalarea/montarea, batem peste 6 ani la PIF !…acest adevar l-au descoperit, mai recent, baietii de la Isalnita, cu o licitatie care s-a desființat si vine Busoi de la ME sa ne zica ”să facem altceva”…ADICA CE BRE ?…ditai secretaru pe energie
Nu prea se intelege ce pericol ne asteapta in urmatorii 10 ani !…CE RESURSE ”in bază” MAI PUTEM AVEA ?
Acesta este unul din motivele care sa ne determine sa lasam balta directia asta (inchisa) si s-o luam pe alta, a bioeconomiei.
Independenta energetica sta pe 2 picioare: RESURSE dar si TEHNOLOGIA ca sa utilizezi acele resurse daca le ai…altfel degeaba le ai…le iau aia care au tehnologiile
…sa construim o bioeconomie/bioindustrie pe orizontala…pt ca avem resurse !…altceva n-avem….iaca o directie de reindustrailizare cum ne zice p,aci un bancher, cu o ”arhitectura bancara noua” ?!
Per total, regenerabilele din RO pot fi:
– biometan si biogas
– RNG (renewable natural gas)
– bioethanol si biomethanol
– bioethilena (inima petrochimiei, inlocuind petrochimia cu biochimia)
– biomasa (rezuduuri agricole, ca d-ale forestiere nu mai pomenesc)
– deseurile (bio)….municipale
Toate astea insumate (partial !), ne permit sa inchidem si Neptun Deep și …Hormuz (pentru noi)…iar cine vrea gaze naturale, sa plateasca doar emisiile CO2 aferente…luam mai mult pe ele decit toate redeventele actuale
In ce priveste SMR – astea creeaza o dependenta…nu independenta (sa citim istoria CANDU și sa incercam sa intelegem ce e aia si de ce se vorbeste de ”filiere nucleare”…astea sunt chestii care nea Ghița (nu de la portiță ci de la Nuclearelectrica), nu prea le are logic, intrucit, in general, legaturile sale (educațional) cu energia nucleara sunt cvasi-nule…exceptind pozitia sa, in care ”a fost pus”…tehnologie, canci, resurse-uraniu supraimbogatit, canci, expertiza, canci, prelucrare deseuri ACEL uraniu, canci…și in final BANI,, canci, după cum s-a speriat și Bolo de 15 miliarde aprox the total bill..
ar trebui sa ne marginim numai la ce (mai) stim…filiera U-235 -nat, D2O, Pu procesat (rezultat din U-238) samd
Cindva, in România a existat CSEN (Comitetul de Stat pentru Energie Nucleara).
Oricine se poate informa ce a fost asta, rolul, atributiile si responsabilitatile acordate !….si mai ales cine a fost Mihulecea și ce academicieni, experti, specialisti au contribuit
Azi, ce constatam: ca ne uitam la directorul UNEI CENTRALE ELECTRICE (fie ea si nucleara…tot o centrala oarecare este, cu unii pusi acolo sa aibe grija de ea !…ATIT !….nu să facă ei politici……asta nu inseamna ca si sunt experti !…doar in ce fac punctual) ca ia el decizii care N-AR TREBUI SA LE IA !…mai vedem firm private bagate in asta, și multe alte lucruri aiurea.
CSEN nu mai exista….și nici functiile.responsabilitatile sale….CNCAN e alt sos
Hai că m-ați făcut să râd.
Nu vă rugați la Dumnezeu, ci la sfinții Christine și Ilie că ar fi proști să nu profiți să își rotunjească veniturile ca companie și ca stat (inflația e mană cerească pentru acoperire incompetenței).
Căcărezele de oaie și pârțurile vacilor salvează energetica România – verzi și necuantificate!
… inflația e mană cerească pentru acoperire(a) incompetenței.
indeosebi cand este „motorizata” de accize duble/triple…
„echivalate-n” ieuro…
si VAT „calculat” peste… taxa la taxa
Indiferent de tipul și sursele de energie, rămâne dorința de a asigura curgerea fluxurilor de bani în anumite direcții și implicit de menținerea unei arhitecturi de putere. Orice schimbare în bine, care ar reduce prețul energiei va fi rapid contracarată prin măsuri de „liberalizare” a prețului și „aliniere” la prețurile din UE, plus alte găselnițe locale (cum ar fi formarea de carteluri între producători/distribuitori, „necesitatea unor investiții majore” care reclamă creșterea prețurilor, drenarea banilor din bugetul public prin subvenții). Este însăși esența capitalismului productivist-extractivist. Mai puțin în țările nordice, socialiste (cât au mai rămas și ele de socialiste și la ceva distanță de greed is good).
În concluzie, este parte a războiului dus de elite împotriva propriilor popoare și o fațetă a democrației în care poporul nu are absolut niciun control asupra unor chestiuni de care depinde supraviețuirea lui. Pentru că diavolul a inventat experții și reprezentanții.
(Citesc cu interes articolele dvs și apreciez că interveniți cu comentarii (un gest de respect față de cititori și comentatori, pe care mulți contributori nu-l fac – de fapt, foarte puțini îl fac), însă uneori trebuie să analizăm și asumpțiile, așa cum lucrătorul de la Căile Ferate lovește cu ciocanul în roți, să nu fim luați prin surprindere de micile fisuri care apar în lucrurile care, credem noi, se învârt rotund și constant.)
In sprijinul dlui Pacuraru si analizei reale a cine este afectat si cu cit, daca Strimtoarea Hormuz se inchide: surse, trafic și destinație (mill barili/zi). Toate sursele adunate și distribuite pe destinatii:
In sprijinul dlui Pacuraru si analizei reale a cine este afectat si cu cit, daca Strimtoarea Hormuz se inchide: surse, trafic și destinație (mill barili/zi). Toate sursele adunate și distribuite pe destinatii:
Surse: Destinație:
1. Arabia Saudita 6,2 China 5,0
2. Irak 3,2 Alte state Asiatice 2,2
3. UAE 2,0 India 1,9
4. Kuwait 1,5 Japonia 1,7
5. Iran 1,3 Koreea de Sud 1,7
6. Qatar 0,6 Europa 1,0
În mod programatic,
România a fost împiedicată să=și păstreze independența energetică.
Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă se află în lucru de 30 de ani.
…Ba cu tehnologie canadiană.
…Ba cu tehnologie franceză,
…Ba cu tehnologie chineză.
…Ba cu tehnologie americană
Șamd.
Cine și de ce întârzie în mod criminal finalizarea celor două reactoare?!
Compania EXXON a fost alungată din România, după ce a investit în prospectare circa 1 miliard de dolari.
Extragerea gazului întârzie…
Cine și de ce vulnerabilizează România din punct de vedere energetic?!
Există vreo cercetare, vreun condamnat etc.?
@Constantin
Nu știu să fi existat, în România post-decembristă, vreo condamnare pentru înaltă trădare (deși motive ar fi fost). Aceasta ar fi o explicație pentru care avem atâția agenți semi-acoperiți (sau de-a dreptul la vedere) ai inamicilor României, care se manifestă, în voie, pe internet, pe la televizor, pe la guvernare.