marți, august 3, 2021

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă Universitatea Columbia, am identificat 14 stații meteo românești  (Tabelul 1).

Tabelul 1. Stațiile meteo românești aflate în baza de date NASA GISS

Datele de temperatură înregistrate de cele 14 stații din România sunt utilizate pentru a crea distribuții globale ale temperaturii, precum cea prezentată aici. Trei din stațiile identificate – București Băneasa, Sulina și Sibiu, acoperă cel mai lung interval (1880 -2020) de înregistrări instrumentale ale temperaturii.

Am produs grafice ale tuturor celor 14 stații, dar, pentru economie de spațiu, voi prezenta doar patru. În Fig. 1 am reprezentat variația temperaturii medii anuale ale celor trei stații menționate, împreună cu datele înregistrate de stația Vârful Omu.

Fig. 1. Variațiile temperaturii medii anuale din patru stații meteo românești. Stația Vârful Omu are o scară a temperaturilor diferită de celelalte trei.

Cele trei stații cu perioada de activitate cea mai lungă prezintă intervale diferite de temperaturi medii, mai scăzute în Sibiu și mai ridicate în București Băneasa, respectiv în Sulina.

Pentru a compara variațiile temperaturii medii anuale, am calculat și reprezentat grafic anomaliile variațiilor în raport cu o valoare de referință (baseline) – media temperaturilor din intervalul 1951 – 1980. Această valoare de referință este folosită în mod curent de toate agențiile de modelare climatice din lume.

În Fig. 2 am reprezentat anomaliile temperaturilor medii anuale și am inclus, spre comparație, o imagine a anomaliilor globale produsă de NASA GISS.

Fig. 2. Anomaliile temperaturilor medii anuale din trei stații românești și la nivel global (terestru și marin).

Analiza anomaliilor de temperatură ale celor trei stații românești sugerează o încălzire de cca 1°C în perioada 1880-1920, urmată de o răcire cu aproape 0,5°C în următorii 20 ani și o nouă încălzire cu 0,5°C în perioada 1940-1960. Următorul interval de două decenii, 1960-1980, se remarcă printr-o lipsă a anomaliilor de temperatură. După care urmează o perioadă de 40 ani (1980 – 2020) în care anomaliile temperaturilor medii anuale din România au crescut cu cca 2°C, adică o rată de 0,5°C/deceniu.

Am observat această creștere nu doar în graficele celor trei locații prezentate mai sus, ci în toate cele 14 stații pe care le-am identificat în baza de date NASA GISS. Tendința de creștere a temperaturii cu un gradient similar celor trei stații se poate observa și în cazul stației de pe Vârful Omu (elevație 2.505 m), inclusă în Fig. 1.

O comparație între anomaliile temperaturii înregistrate de stațiile românești și cele globale, acoperind același interval de timp (1889-2020), arată similarități și diferențe.

De exemplu, apexul perioadei de răcire (-0,5°C)  din sec. al XX-lea a fost România imediat înainte sau în anul 1940. Pe plan mondial, anul 194o coincide cu un maxim local al încălzirii terestre (anomalia este 0.0°C). Începând din 1980, pe plan global încălzirea crește cu cca 1,5°C față de 2°C în România. De asemenea, anomaliile globale prezintă un platou al variațiilor cu începere din 1998, care durează până în 2010. În România, creșterea anomaliilor temperaturii medii a fost relativ constantă în toată perioada ultimilor 40 ani.

Analiza erorilor

Orice măsurătoare instrumentală, inclusiv cea a temperaturilor, este supusă erorilor tehnice și umane. Numărul și complexitatea lor sunt suficient de mari pentru ca o analiză comprehensivă să depășească scopul  și cadrul unui articol de pe Contributors.

Fiecare organizație importantă care menține și gestionează baze de date globale de temperatură are un protocol propriu pe care îl folosește pentru oficializarea noilor intrări în inventarul lor. Aceste protocoale sunt publice pe site-urile care oferă acces liber și gratuit celor care sunt interesați să folosească datele respective.

NASA GISS folosește datele primare din baza Global Historical Climatology Network (GHCN), menținută de NOAA-National Centers for Environmental Information (NCEI), și alte surse. Înainte de a fi postate pe net și folosite pentru propriile modele climatice, specialiștii de la NASA GISS supun datele brute unor procedee succesive de omologare:

– Date GHCN neajustate: Sunt supuse controlului de calitate ale mediilor lunare produse de NCEI și alte grupuri din date brute;

– Date GHCN ajustate: Sunt ajustări impuse de mutarea stațiilor și alte efecte non-climatice;

– Date GHCN ajustate șicurățate”: Sunt datele ajustate după îndepărtarea valorilor extreme (outliers) și a duplicatelor;

– Date ajustate și omogenizate: Ultima categorie de calitate a datelor care, după ajustările anterioare, sunt omogenizate de GISS pentru eliminarea efectelor de insulă termică urbană (Urban Heat Island – UHI).

Graficele celor 14 stații meteo din Romania (o parte sunt reprezentate în Fig. 1 și Fig. 2) le-am construit cu ultimul tip de date.

Dintre toate posibilele erori care sunt presupus corectate de NASA GISS înainte de postare pe net voi discuta doar pe ultimul: omogenizarea pentru înlăturarea efectelor UHI.

Ce este efectul de insulă termică urbană?

Pe limba lui Moș Ion Roată se spune: La oraș îi totdeauna mai cald ca la țară. Pe limba climatologilor, efectul UHI este definit drept creșterea artificială (non-climatică) a temperaturii din cauza măsurătorilor efectuate în stații meteo situate într-un oraș sau apropierea unui oraș, mai mare sau mai mic.

Cauzele creșterii artificiale de temperatură sunt multiple: diferențe fizice între zonele urbane și cele rurale, inclusiv absorbția luminii solare, stocarea crescută a căldurii de către suprafețele artificiale, obstrucția re-radiației de către clădiri, absența transpirației plantelor, diferențe în circulația aerului, extinderea masivă a suprafețelor negre (asfaltul de pe străzi și acoperișuri) care cresc absorbția radiației solare în timpul zilei și a re-radiației în timpul nopții, precum și alte fenomene.[1]

În ultimii 50 ani (1970-2020) populația din multe țări a crescut rapid. De exemplu, în SUA s-a înregistrat un spor de populație de 66%, de la 200 la 332 milioane. Mai mulți oameni înseamnă mai multă infrastructură, mai multă energie consumată și generare de căldură adiacentă. Chiar dacă populația nu a crescut, nivelul nostru de viață a crescut, ceea ce înseamnă o varietate de creșteri în producție și consum, mai multe afaceri, mai multe loturi de parcare, trafic mai intens, mai mult aer condiționat etc.

Este o realitate faptul că zonele urbane sunt puternic suprareprezentate în ceea ce privește amplasarea stațiilor de temperatură: mai puțin de 1% din suprafața globului este urbană, dar 27% stații din rețeaua Global Historical Climatology Network Monthly (GHCN-M) sunt amplasate în orașe cu o populație mai mare de 50.000 de locuitori.

Londra a fost primul oraș care a depistat efectul UHI. Măsurători existente atestă, de exemplu, că temperatura în Tokyo a crescut cu 2°C/100 ani față de restul Japoniei. National Integrated Heat Health Information System din cadrul NOAA atrage atenția că ariile urbane masiv dezvoltate pot experimenta temperaturi după-amiaza care sunt cu 9°C – 12°C mai mari decât zonele înconjurătoare cu vegetație. Literatura de specialitate indică prezența efectelor UHI în multe alte așezări urbane și la diferite scări spațiale: de exemplu, o pompă de căldură plasată prea aproape de termometru (un efect microclimatic) sau un mare oraș înconjurat de numeroase suburbii (efect de mezoscală).

În articolul  Când vremea devine climă… am documentat clasificarea stațiilor meteo folosite de NOAA în cinci calități diferite în funcție de plasarea lor față de surse de căldură umane, nu naturale.  Stațiile de bună calitate sunt extrem de puține – 1,2% dintr-un total de 1227. Și asta se întâmplă în SUA. Am introdus, de asemenea, și o poză semnificativă a unui termometru oficial instalat de NOAA într-o intersecție din centrul orașului Ardmore, Oklahoma. Și exemplele se pot înmulți.

Marile organizații care întrețin bazele de date de temperatură – NASA GISS, NOAA-NCEI, Berkeley Earth Project, Hadley Center/Climatic Research Unit – au propriile procedee pentru eliminarea/estomparea efectului UHI.

În cazul NASA GISS, ale căror date le-am folosit în studiul de față, omogenizarea temperaturilor pentru eliminarea/diminuarea efectelor UHI se face pe baza așa numitului indice de luminozitate (Brightness Index – BI) (vezi Tabelul 1).

BI este utilizat pentru a clasifica stațiile meteo ca rurale sau urbane.[2] O stație cu BI egal sau mai mic de 10 este rurală (stațiile marcate cu galben în Tabelul 1). Dacă BI > 10, stația este suburbană. Când BI>36, avem de-a face cu o stație urbană.

Clasificarea și atribuirea indicelui de luminozitate se face folosind imagini din satelit conținând luminile nocturne. Conform clasificării NASA GISS, cel mai luminos oraș al României pe timp de noapte este Iași (BI=25). Urmează, în ordine descrescătoare, Constanța, Sibiu, Cluj Napoca, Bistrița, București Băneasa și Buzău (7 stații „suburbane”). Jumătate din stațiile meteo românești sunt clasificate ca aparținând zonelor rurale. Mă uit, mă mir și nu-mi vine a crede: Bistrița este mai „luminoasă” decât București Băneasa, iar Timișoara și Craiova au primit un BI=0, similar ca luminozitate cu stațiile Sulina și Vârful Omu. Despre Iași, orașul meu de suflet, n-am nicio îndoială😀: este cel mai „luminat” din țară (BI = 25), deși aeroportul este relativ departe de orașul propriu-zis și noaptea se zăresc puține lumini în jurul lui.

Fișierul cu luminozități folosit de NASA GISS datează din 1997-98 și conține următoarele densități de populație atașate indicilor de luminozitate: BI = 0 – 10, 14 loc./km2; BI = 11 – 20, 82 loc./km2.

O simplă căutare pe net ne lămurește imediat ce înseamnă indicele de luminozitate în accepția NASA GISS:

Timișoara (BI=0), al treilea oraș al României ca populație, are o densitate de 2,556 loc./km².

Craiova (BI=0) are o densitate de 2,994loc./km2.

Ceva nu este în regulă aici.

După stabilirea indicelui de luminozitate, stațiile urbane și suburbane sunt omogenizate prin scăderea unei tendințe liniare bazată pe compararea cu un indicator mediu al stațiilor rurale din apropiere. Adică, temperaturile măsurate în stația București Băneasa (BI = 20, densitate teoretică 82 loc./km2, densitate reală 9.994 loc./km2) va fi ajustată pe baza valorilor de temperatură măsurate în stațiile „rurale” Craiova și Timișoara, care au BI = 0. În aceste condiții, omogenizarea efectelor HUI aplicată de NASA GISS înseamnă doar o reducere nesemnificativă, de aproximativ 0,01°C a încălzirii pe parcursul perioadei 1900-2009, conform studiului [2].

Modalitățile de înlăturarea încălzirii artificiale, non-climatice, introduse de efectele de insulă termică urbană au stârnit critici din partea specialiștilor.[3] Orice efect UHI asupra tendințelor temperaturii ar fi dificil de îndepărtat numai prin procedura de omogenizare folosită de NASA GISS. Pentru că dacă toate stațiile dintr-o zonă mică, atât urbane cât și rurale, se încălzesc în mod fals din cauza efectelor UHI, atunci acest semnal nu ar fi eliminat, deoarece este ceea ce se așteaptă în cazul încălzirii globale. Ajustările prin „omogenizare” pot, teoretic, să facă tendințele rurale și urbane să arate la fel, dar acest lucru nu înseamnă că efectul UHI a fost eliminat.

Pe 11 februarie 2021, Dr. Roy W. Spencer, fost cercetător NASA, a publicat pe blogul personal un studiu dedicat efectelor UHI asupra trendurilor de temperatură din SUA în perioada 1973-2020, așa cum apar ele în baza de date U.S. Historical Climatology Network (NOAA-USHCN) care stochează date numai din SUA (1.218 stații).

Folosind un set de 311 temperaturi dintr-o bază de date diferită (Integrated Surface Database, NOAA-ISD), Dr. Spencer a calculat, după eliminarea matematică prin analiză de regresie a efectelor HUI, că tendința temperaturilor (gradientul termic) în cazul stațiilor ISD este +0,13°C/deceniu, de două ori mai mică decât tendința de +0,26°C/deceniu, evidențiată de stațiile USHCN.

Pentru comparație, cele 15 stații românești înregistrează în perioada 1980-2020 un gradient de +0,5°C/deceniu, de două ori mai mare decât USHCN și de patru ori mai mare decât ISD.

După ce am finalizat partea grafică a studiului de față, am fost interesat să aflu dacă specialiștii români au efectuat măsurători/estimări ale efectelor HUI pentru stațiile meteo naționale. Din ce am scris mai sus, indicele de luminozitate BI, folosit de NASA GISS, nu este cel mai adecvat parametru în cazul României. De asemenea, am vrut să aflu dacă aceeași specialiști au efectuat analize ale erorilor instrumentale și umane prezente în înregistrările de temperatură de pe teritoriul național și dacă există corecții, ajustări sau omogenizări ale datelor de temperatură la nivel național. Am trimis un e-mail cu mai multe zile în urmă șefei Departamentului Climă din cadrul Administrației  Naționale de Meteorologie, dar nu am primit niciun răspuns.

Concluzii

Analizarea tendințelor temperaturii și ale anomaliilor temperaturii medii anuale din 14 stații meteo românești sugerează că în perioada 1980 -2020 s-a înregistrat o creștere cu 2°C (0,5°C/deceniu) raportată la o valoare de referință (media perioadei 1951 – 1980). Prin comparație cu aceleași tendințe la nivel global, creșterea temperaturilor medii anuale din România este mai mare, cu 0,5°C (nivel terestru), respectiv cu 1°C (nivel global, terestru +oceanic).

Cauzele creșterii mai accelerate ale temperaturilor medii anuale din România ar putea fi legate, teoretic și parțial, de erori instrumentale și umane, cărora li s-ar putea adăuga și efectele de insulă termică urbană. Studii de specialitate sunt necesare pentru validarea/invalidarea acestor ipoteze.

Dacă lăsăm deoparte potențialele surse de erori și efecte non-climatice, tendințele anomaliilor temperaturilor medii anuale din toate cele 14 stații românești se înscriu în contextul actual al încălzirii globale, naturale + antropogene.

Pentru o evaluare a contribuției antropogene datorate emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2, HN4, CFC ș.a.) fac trimitere la articolul meu Cultul cargo, uleiul Wesson și o climă în schimbare – Despre onestitate și integritate științifică și Fig. 1 de acolo. Folosind „materialul clientului” (NASA GISS) am reprezentat influențele naturale și umane asupra climei în perioada 1850 – 2018, care se suprapune în cea mai mare parte cu graficele temperaturilor din articolul de față:

Fig. 3. Influențele naturale și umane asupra climei în perioada 1850 – 2018. (Sursa datelor NASA GISS).

La nivel global, pe parcursul anului, sistemul climatic – uscatul, oceanele și atmosfera – absoarbe și radiază în medie aproximativ 240 de wați de energie solară pe metru pătrat (W/m2). Concret, asta înseamnă că planeta radiază căldura a puțin mai mult de două becuri de 100 W, aflate în fiecare metru pătrat.

În prezent, influențele umane ale emisiilor de CO2 prin arderea combustibililor fosili sunt reprezentate printr-o creștere a concentrației de la 0,028% (valoare pre-industrială presupusă) la 0,041%. Conform datelor  NASA GISS din Fig.3, această creștere a concentrației de CO2 contribuie cu 2,04 W/m2, adică mai puțin de 1% din fluxul natural de energie. Împreună cu celelalte gaze cu efect de seră, oamenii contribuie cca 3,5 W/m2, adică 1,4% din fluxul natural de energie. Dacă în Fig. 3 se consideră toate incertitudinile legate de diverșii factori care afectează starea termică a climei, contribuțiile umane nete actuale se plasează foarte probabil între 1,1 și 3,3%. Restul influențelor este non-antropogenic.

NOTE_


[1] Cranganu, C., 2017, Will New York Be a „Baked Apple”? Using Data Sets to Explore Climate Change, In Aja, S. U. and C. Cranganu, Exploring the Earth System, Kendall Hunt Publishing Co., p. 297 – 304.

Oke, T. R., 1982, The energetic basis of the urban heat island, Quarterly Journal of the Royal Meteorological Society, v. 108, p. 1 – 24.

[2] Hansen, J., et al., 2010, Global Surface Temperature Change, 2010, Reviews of Geophysics, https://doi.org/10.1029/2010RG000345

[3] McKitrick, R., and Michaels, P. J., 2004, A test of corrections for extraneous signals in gridded surface temperature data, Climate Research, vol. 26, p. 150 – 173.

Idem, 2007, Quantifying the influence of anthropogenic surface processes and inhomogeneities on gridded global climate data, Journal of Geophysical Research, vol. 112, article D24, https://doi.org/10.1029/2007JD008465

De Laat, A. T. J., and A. N. Maurellis, A. N., 2006, Evidence for influence of anthropogenic surface processes on lower tropospheric and surface temperature trends, International Journal of Climatology, vol. 25, p. 897 – 913.

McKitrick, R., and Nierenberg, N, 2010, Socioeconomic Patterns in Climate Data, Journal of Economic Social Measurement, vol. 35, no. 3 -4, p. 149 – 175.

Distribuie acest articol

157 COMENTARII

  1. Excelentă analiză, dar puțini vor avea răbdarea (și capacitatea) să o parcurgă și înțeleagă. E mai ușor să înghițim gălușca alarmistă, anti-umană, servită facil de politicieni și activiști eco-marxiști.

  2. „Mă uit, mă mir și nu-mi vine a crede: Bistrița este mai „luminoasă” decât București Băneasa, iar Timișoara și Craiova au primit un BI=0, similar ca luminozitate cu stațiile Sulina și Vârful Omu.”

    Nu este nimic in neregula aici. Statia meteo din „Timisoara” se gaseste de fapt in capatul pistei 29 a aeroportului Traian Vuia, in plin cimp, la 11 kilometri de Piata Unirii, 3 kilometri de Remetea Mare, 4 kilometri de Giarmata Vii si aproape 5 kilometri de Giarmata, toate distantele masurate in linie dreapta.

    Statia meteo din Craiova e pozitionata similar.

    • Distanța Piața Unirii Iași – Aeroportul Iași = 8 km, cu 3 km mai puțin decât în cazul Timișoara. Dar asta nu justifică pe deplin diferența maximă între indicii de luminozitate ale celor două stații meteo.

      • Domnule Crânganu,

        Statia meteo Timisoara: https://www.google.com/maps/@45.8149483,21.3232349,337m/data=!3m1!1e3

        Statia meteo Iasi: https://www.google.com/maps/@47.1636548,27.6277876,240m/data=!3m1!1e3

        Comparati, va rog, coordonatele indicate de Google in bara de adrese cu cele din tabelul dumneavoastra ca sa fie clar ca vorbim de aceleasi statii meteo.

        Statia meteo Iasi se gaseste la mai putin de 100 de metri de cazarma UM-01175 si casele din cartierul Aviatiei si la mai putin de 1 kilometru de blocurile din Tatarasi, unul din cele mai dens populate cartiere ale Iasiului.

        Prin comparatie, statia meteo Timisoara se afla la 2200 de metri de cel mai apropiat imobil apartinind unei asezari urbane, Giarmata Vii.

        Nu trebuie sa ma credeti pe cuvint, masurati dumneavoastra.

        Din aceste distante si dintr-o simpla examinare ochiometrica a hartii ar trebui sa fie clar ca cele doua statii meteo nu au nimic in comun din punct de vedere al clasificarii urban/rural. Aceste distante si hartile indicate ar trebui sa explice macar partial discrepanta semnalata de dumneavoastra in calcularea acelui Brightness Index. In opinia mea modesta o explica total.

  3. În România, creșterea anomaliilor temperaturii medii a fost relativ constantă în toată perioada ultimilor 40 ani.-sau contribuțiile umane nete actuale se plasează foarte probabil între 1,1 și 3,3% ne spune autorul (costatati si singuri relativismul spuselor )
    Dincolo de masuratori si de intrepretarile acestor masuratori ce au un mare grad de relativitate , probabilitate, asa cum si autorul constata si care sunt evident contradictorii – unii ne vor spune ca influenta umana estimata la nivel global este nesemnificativa ,altii ca din contra o expertiza globala ce ar putea arata realitatea este inexistenta indiferent cite exemple particulare pot fi date , ne gasim cu totii in fata unor fenomene cunoscute pe care le putem ingloba ca si terminologie in ceea ce numin-SCHIMBARILE CLIMATICE- .Daca inundatiile catastrofale , ce au o amplitudine nicicind intilnita , daca temperaturile neobisnuit de mari masurate in diferitele locuri ce pina mai ieri nu aveau parte de astfel de temperaturi , daca pierderea de consistenta a Marii Bariere de Corali sau rapidul dezghet al ghetarilor nu fac parte din aceste schimbari climatice si daca actiunea omului este putin importanta ,ca efect negativ, atunci chiar avem o problema de credibilitate . Evidenta si simpla ei constare trece usor de existenta unor grafice facute in perioade timp ce tin de trecut si care au in componenta lor proceduri diferite, ca si masuratoare ,ca sa nu mai vorbim de relativismul ce tine de scrierile facute totusi de niste oameni si nu numai de aparate performante (pe vremuri nu prea erau ) ce acum se ragasesc in studiul efectelor schimbarilor climatice .Imi amintesc cu nostalgie cum unul dintre verii mei , lucrator la o statie importanta de acest fel (nu prea dadea pe acolo ) trimetea multe dintre imaginativele sale constatari , prin telefon , fara a fi prezent la locul de munca si fara a avea nici cea mai mica idee despre ceea ce aparatele aratau .Cum totul – in acest nou domeniu – este relativ , graficele sau masuratorile au si ele partea lor de relativism .Omul ca fiinta rationala are obligatia de a incerca reducerea efectelor acestor schimbari climatice .Ca e bine sa ca este rau doar viitorul ne poate spune .

  4. La final ati ales un numarator mare, ca sa concluzionati un procent mic pentru contributii antropocene. Exercitiul de cuantificare onest si relevant articolului este aportul antropocen la schimbarea de temperatura, unde estimarile sunt de ordinul 50-100%.

  5. Mi-a placut asta…, cu indexul iluministilor din iashi!
    Va dat seama ce de Lumina e pe colina sinucigasilor desupra ciric-ciricului, vizavi de Eternitatea, chiar si fara prea multa caldura, deoarece e o Lumina Lina, o Lumina rece si foarte spirituala!?
    Citirile sunt in mod evident la ordin ERONATE – NU AU NICIO LEGATURA CU VREO STIINTA, ci cu politica!
    (eu am rezerve si la statistici, ori datele din recensamintele organizate de statul mafiot si profund corupt care-si saboteaza singur propriul teritoriu National!

  6. Poate este nițel off-topic, dar impresia mea este că o parte din specialiștii ăștia care tot calculează temperatura și încălzirea planetară băgînd coeficienți de omogenizare, analize regresive și tot felul de indexări bazate pe sofisticării statistice și modele matematice complexe din care nimeni nu înțelege nimic, au făcut pui care acum se ocupă de întocmirea facturilor de curent și gaze, calculul pensiei și al dobînzilor bancare. În definitiv, în toate cazurile este vorba de bani și de încercarea de jupui oameni mai elegant, fără să-i luăm la bice, afumat cu ardei iute și ferecat la obadă. Avem oameni cu studii înalte, păi, ce facem, furăm cu anasîna ca pesede-ciuma roșie, sau dăm și noi niște țepe complexe, bazate pe modele matematice inventate de noi în care orice bagi, fie ca aduni, fie că scazi, îți dă cît vrea boss să iasă la nota de plată, eh?!

  7. Prima precizare: nu mai sunt șefa Departamentului de climatologie de la ANM din Februarie 2021 :) Apoi, efectiv nu am avut timp să vă răspund la e-mail-ul de acum 3 zile, mă gândeam să o fac la sfârșitul săptămânii.

    În ceea ce privește analiza dvs., efectul de insulă urbană a orașului e studiat și de cercetătorii de la ANM: În ceea ce privește stațiile din rețeaua națională de observații, amplasarea lor a fost special aleasă astfel încât să se limiteze impactul antropogen cât mai mult. Condițiile de măsurare, în adăposturi standard, sunt și ele speciale, în acest context. E adevărat, că din motive istorice și de dezvoltare a localităților, stații ce erau la periferia orașelor acum mai bine de o sută de ani au ajuns în centrul lor – cazul București Filare :)

    O altă informație incorectă în textul dvs. e cea referitoare la efectul de insulă de căldură a orașului care ar contamina stațiile din zona rurală. Efectul de insulă de căldură acționează semnificativ acolo unde predomină mediul artificial construit, nu contaminează vecinătățile rurale.

    Verificarea calității măsurătorilor și omogenizarea lor sunt activități curente și sistematice în cadrul fiecărui serviciu meteorologic, deci ți în cadrul administrației naționale de meteorologie.

    • O altă informație incorectă în textul dvs. e cea referitoare la efectul de insulă de căldură a orașului care ar contamina stațiile din zona rurală.

      Nu am scris așa ceva. Vă invit să recitiți textul meu cu mai multă atenție.

      • Ati scris. Va citez, mai jos.

        „Orice efect UHI asupra tendințelor temperaturii ar fi dificil de îndepărtat numai prin procedura de omogenizare folosită de NASA GISS. Pentru că dacă toate stațiile dintr-o zonă mică, atât urbane cât și rurale, se încălzesc în mod fals din cauza efectelor UHI, atunci acest semnal nu ar fi eliminat, deoarece este ceea ce se așteaptă în cazul încălzirii globale. Ajustările prin „omogenizare” pot, teoretic, să facă tendințele rurale și urbane să arate la fel, dar acest lucru nu înseamnă că efectul UHI a fost eliminat.”

        • Cuvintele-cheie din paragraful de mai sus sunt „o zonă mică”, adică o suprafață relativ redusă, în care ajustările prin „omogenizare” pot TEORETIC să producă tendințe similare în cazul ambelor tipuri de stații, dar fără ca procedura respectivă să înlăture efectul UHI.

          Iarăși teoretic, ideal ar fi să folosim numai stații rurale, gen Sulina sau Vîrful Omu. Practic, acest deziderat este greu de atins pentru că va trebui să stații amplasate doar în zone ale căror densitate de populație să satisfacă criteriul BI = 0 – 10, 14 loc./km2. Pentru o țară puțin populată, s-ar putea teoretic construi aceste stații. Pentru o țară mai mult populată, numărul stațiile rurale ar fi sever limitate și atunci vor trebui foloste stații suburbane și urbane, „contaminate” de efectul UHI.

          O soluție alternativă ar analiza statistică a tendințelor anomaliilor de temperatură pe suprafețe mari, cu reprezentări ale densității populației, pentru a estima magnitudinea efectului UHI. Mie, însă, nu mi-e clas cât de multe stații vor fi necesare pentru a obține un semnal robust. Teoretic, cu cât este mai mare numărul de stații, cu atât crește și zona necesară pentru analiză. De aceea, în e-mailul meu, v-am întrebat dacă specialiștii români au publicat deja studii pertinente despre efectele UHI atașate stațiilor meteo.

  8. Mai sunt și alte observații de făcut asupra comentariilor dvs. legate de bilanțului radiativ. Poate la sfârșit de săptămână.

    • Astept cu mare interes celelalte comentarii de sfirsit de saptamina, sau de trimestru, care ar dovedi, nu asa, ca e altfel. Daca cercetati la nivel de Romania m-ar interesa in ce masura s-a dezvoltat activitatea industriala in Ro si care a fost contributia acestui boom industrial la catastrofa mondiala a incalzirii globale.
      Sunt sigur ca veti avea propuneri concrete de a reduce la zero orice emisii de gaze in Ro.

  9. e simplu si usor sa spui: nu exista schimbari climatice, nu exista poluare industriala, cresteri de temperaturi globale, scaderi de temperaturi globale (glaciatiuni)
    sau sa spui: au mai existat cresteri de temperaturi si in trecut, la fel gaciatiuni, etc

    activitatea umana are un impact asupra mediului,
    iar activitatea umana fara control distruge mediul,
    cum vedem in fiecare zi,
    acuma, ca vrem sau nu vrem sa observam impactul activitati umane asupra mediului este altceva,

    am sa va spun o poveste,
    in urma cu 100-200 de ani stramosii nostrii au plantat pe dealurile din spatele caselor, de regula stejar, sau nuc – pt ca astea opresc alunecarile de teren,
    iar prin sudu tarii paduri de salcam pt a preveni eroziunea si desertificarea,
    sigur ca stramosii nostrii nu se pricepeau si nu aveau studii in domerniul schimbarilor climatice sau al modificarilor asupra mediului,

    dupa 89 urmasii acestora au decis ca nu are rost sa pastrezi copacii aia seculari si i-au taiat,
    terenurile in panta au inceput sa o i-a la vale spre locuintele oamenilor,
    iar in sudu tarii a aparut desertificarea
    oameni pagubiti s-au adresat statului sa ii despagubeasca ca nimeni nu are nici o vina ca s-au taiat stejarii, salcamii sau nucii,

    este adevarat, ca urmare a politicilor marete de partid si de stat productia noastra industriala s-a redus foarte mult fata de perioada de inainte de 89,
    am crede ca s-a imbunatatit calitatea aerului,
    dar ce faci, ca mergi la aia cu medicina si vezi ca afectiunile respiratori grave sunt mult mai multe dupa 89 ca inainte de 89,
    incepi sa citesti ce scriu aia cu fabricanti de vehicule si aflii cu surprindere ca poluarea produsa de un singur autovehicul este de nu stiu cate grame de CO2 pe/100 km,
    iei in calcul cate vehicule cu propulsie termica circula zilnic pe drumuri patriei si iti da cu virgula,

    am inteles ca toate apele marilor si oceanelor lumi sunt pline cu microplastic – dar cred ca asta e o minciuna,
    n-are cum ca marile corporatii sa produca efecte nocive majore asupra mediului,
    ei sponsorizeaza o gramada de oameni ca sa spuna ca o corporatie produce doar lucruri bune,
    am inteles ca in Germania s-au interzis tacamurile de plastic si anumite producse de plastic la comercializare,
    am inteles ca UE a introdus reguli clare ptr reducerea poluari la vehicule cu propulsie termică: normele Euro 1-7
    o fi de pixurile oamenilor rai de la Grenpeace,
    n-are cum sa fie de la colectivitatile umane,
    de la capitalismu si socialismul salbatic fara reguli de protectie a mediului,

    influentarea mediului exista, trebuie sa nu stai cu ochii larg inchisi,

    • Amesteci poluarea cu schimbarile climatice. Plasticurile, noxele, factorii astia sunt clar un lucru demn de luat in seama. Dar desteptii ca tine si ca politrucii faruri calauzitoare vorbesc despre altceva. Despre CO2, despre schimbari climatice catastrofale, despre atatea si atatea povesti construite dupa narativa lor. Chestiic are au existat de cand lumea sunt luate si transformate in „schimbari climatice”.

      • @Unu’ din Bruxelles
        WOW! Cercetatorii din jurul lumii incepand cu NASA Earth Observatory, The Royal Society, etc sunt politruci? Sa vina politologii (gen Rares Bogdan;) sa ne explice ei cum stau lucrurile cu fenomenul incalzirii globale, ei au expertiza, nu-i asa?

        https://svs.gsfc.nasa.gov/cgi-bin/details.cgi?aid=4908
        https://royalsociety.org/topics-policy/projects/climate-change-evidence-causes/

        P.S. suntem o societate/civilizatie dezvoltata, bazata pe stiinta. Asta este valabil cel putin in vestul contintetului European, in Nordul Americii, in Australia, Japonia, samd.

        • Vai domnu’ Florin, Florix, WheelsWithinWheels, etc cine naiba să mai aibă nevoie de iexperți de când v-ați ridicat dumneavoastră din rândurile norodului oropsit, ca mare izvorâtor de link-uri. Totul e să nu vă lăsați! Cu puțin noroc poate ajungeți în călindatul sfinților iecologiști însemnat cu roșu și vrednic de propriul praznic :)

          În altă ordine de idei, cum mai stați cu panourile alea solare ce urma să vi le puneți în balconul garsonierei? Le-ați dat drumul sau continuați să bateți câmpii online pe electricitate obținută din arderea lignitului?

          • Huhuu, eu stau la garsoniera, iar tu stai la vila cu doua garaje (din cand in cand oamenii mai fac si haz de necaz;))) Cat despre mixul energiei electrice, nu stam chiar as de prost: 50% regenerabile, ponderea energiei din carbune fiind in jur de 27% si se afla in cadere libera (in urmatorii 10 ani ramane doar 10%, iar in urmatorii 15-17 ani 0%). Spune-mi te rog daca doresti ceva surse credibile (nicio problema;)

            • @ Florix,
              tirada ta pare sora geamana cu expunerile „lectorilor” la lectiile politice cind ne vorbeau despre viitorul luminos a celei mai inaintate orinduiri.
              Vinzatori de himere.

            • Domnu’ Florin, Florix, WheelsWithinWheels,

              Faceți confuzia uzuală și neîntâmplătoare între capacitate instalată și consum.

              Oficial Germania avea la sfârșitul lui 2020 44.6% capacitate instalată de producție a energiei electrice din „regenerabile”. Deci nu a enegiei în general. E o enormaă diferență…

              Problema e că productivitatea unui panou electric în California (unde e mult mai mult soare ca-n Germania) e între 15%-20%. Moriștile de vânt cele mai productive nu trec de 22%. Să zicem că Germania ar ajunge printr-un miracol la o eficiență medie a „regenerabilelor” în producția de energie electrică de 20% din cele 44.6% putere electrică instalată. Adică ponderea regenerabielolor din producția de energie electrică e undeva pe la 9%.

              Pe lângă asta trebuie luat în calcul că pentru fiecare 1 kW de energie electrică produs din „regenerabile” (ce nu poate fi stocat) trebuie să meargă în gol o termocentrală pe cărbune ce arde și ea de vreo 0.25 kW. Nu de alta dar când intră soarele în nori sau se pleoștește vântul și atunci v-i s-ar tăia curentul când e lumea mai dragă :) Deci din ăia vreo 9% trebuie să scădem și mai mult și ajungem pe la 7% Și asta e doar vara pentru că iarna producția de energie solară e pe nicăieri… Dacă n-ar fi fost așa ați fi putut de mult să vă trageți panouri solare pe balcon. Nu-i așa?

              Asta e explicația simplă a faptului că importurile de cărbuni sau petrol ale Germaniei și nici producția de cărbune nu scad, ci probabil că vor trebui să crească pe măsură ce centralele nucleare se închid în pofida faptului că populația activă și prosperă a țării scade și a faptului că toți consumatorii de energie sunt mult mai eficienți ca acum 10 sau 20 de ani.

              Pe lângă energia electrică Germania, draga de ea, se încălzește în principal cu motorină. Apoi doar 1.8% din parcul auto al mașinilor de pasageri e format din mașini electrice și hibride. 100% din parcul auto de transport e format din camioane pe combustibili fosili.

              Apa cu care vă spălați și o beți, alimentele cu care vă hrăniți, hainele cu care vă îmbrăcați, plasticul pe care-l aveți în toate nimcurile etc. vin exclusiv din arderea combustibililor fosili. Iar cea mai mare parte a curentului electric pe care-l ardeți ca să bateți câmpii pe net, vine din arderea celui mai murdar cărbune de sub soare: lignitul.

              Fără arderea cobustibililor fosili ați pieri în maxim două săptămâni pe timp de vară și mult mai repede pe timp de iarnă.

              P.S.: Mare grijă cu garosniera aia ca să nu ajungeți la cort :) După mintea iecologimii chiar și garosniera are o „amprentă de carbon” îngrozitoare. deci probabil că la un moment dat vă vor taxa pe ea de să vă sară basca…

              P.P.S. Am văzut la un moment dat (nu mai reușesc să-l găsesc, că vă dădeam link-ul) ceva documentar făcut de un iecologist cu mintea bine odihnită ce era entuziasmat de „amprenta de carbon” extrem de scăzută a camerelor de hotel tip sarcofag de prin Japonia și Hong Kong. O vedea ca soluția optimă de reducere a amprentei de carbon a locuințelor „tradiționale”. Deci n-ar fi exclus că după ce „progresiștii” vă demolează garsoniera și vă confiscă cortul să vă planteze direct într-un coșciug eco & bio :) Doar pentru salvarea planetei, nu de alta…

            • OK Svejki, repetam la nesfarsit:
              1) 50% din energia electrica produsa in Germania provine din regenerabile. Punct si de la capat. https://energy-charts.info/charts/energy_pie/chart.htm?l=en&c=DE&year=2020&interval=year

              In urmatorii 10-15 ani, germanii au planificat substituirea centralelor pe carbune cu centrale din astea mai smechere, de ultima generatie (pe gaz), flexibile, cu viteza rapida de reactie, etc, amplasate in jurul centrelor urbane, permitand astfel o integrare a regenerabilelor in sistem pana in jur de 65%.

              https://www.youtube.com/watch?v=eeiu-wcyEbs
              https://www.youtube.com/watch?v=ezD-6zkABwA

              2) dezbaterile despre indicatori ingineresti gen „factor de capacitate” (productie neta raportata la capacitate nominala) sunt mai putin relevante s din moment ce investitorii se ghideaza dupa indicatori economici gen REVENUE raportat la CAPEX plus OPEX (ROI, DSCR, P&L, Cash flows, ROE, etc;).

              3) Despre bilantul energetic al parcurilor eoliene si fotovoltaice am mai discutat cel putin de doua, trei ori. In Ro, energia investita in parcuri PV se amortizeaza in jur de 1.5-2 ani. Asadar, dpdv al eficientei energetice nu exista dubii este o investie fantastica (1 KWh investit il transformi in 15 KWh). La parcuri eoliene, bilantul energetic este chiar mai mare, energia investita se amortizeaza in timp de 1-1.5 ani (din 1 faci 15-19, depinde de locatie, viteza medie a vantului, etc).

              P.S. „Carbon neutral” si tranzitie energetica nu inseamna eliminarea fosilelor din joc, ci reducerea arderii combustibililor fosili cu circa 50%, fara a face concesii la confort (prin diversificarea cu regenerabile si cresterea eficientei energetice).

            • @Domnu’ Florin, Florix, WheelsWithinWheels,

              1. Fals. E minciuna repetată la nesfârșit de „iecolgiști”. Nu e produsă. E capacitate instalată așa cum v-am arătat mai sus. E o diferență enomră. Cea produsă cu adevărat e undeva binișor sub 10%.

              Aia cu planificarea e o altă miciună pentru cei ce au probleme serioase cu organul dintre urechi. Dacă ar planifica cu adevărat așa ceva în următorii 10-15 ani nu ar mai avea nevoie nici de Northstream I & II (alea s-au contruit pentru deceniile urmaătoare, nu pentur poimâine), și ar trece deja la închiderea minelor de lignit de suprafață. Ecologizarea unei mine de suprafață de mari dimensiuni depășește 10 ani. În fapt anul trecut doat mina de suprafață Hambach, ce prodice cam 40 milioane tone de lignit pe an, a semnat contracte de reutilare de miliade de USD pentru următoarul deceniu. Planurile lor de dezvoltare strategică (MGPP) merg pe următoarele 3-4 decenii :)

              2. Astea (eficiențele lor) sunt cele mai relevante. Dacă dacă eficiența unui panou solar e de 15%-20% (cât e în California) sau de vreo 10% cât o fi în Germania, înseamnă că pentru trecerea la energie solară Germania ar avea de nevoie de capacități de rodicție de 10 ori mai mari ca cele actuale + soluții de stocare (ce nu există nici pe hârtie :) ) .

              Germania are o o putere instalată de 488 TWh. Un panou solar de 1.75 mp produce 250W la eficiență de 100%. Asta ar însemna că trecerea germanie pe enerige solară ar necesita nu mai puțin de 840 de milioane de kmp cu panouri solare. Biata Europă are abia 3.93 milioane de kmp:) Nici dacă mâine apare un nou Hitler care să ocupe toată Europa problema nu se va rezolva. Toată suprafațe uscatului terestru e de doar 510 milioande de kmp. Deci dacă Germania ar planta TOATĂ suprafața planetei (inclusiv garosnieradumneavoastră :)) cu panouri solare a își va ssigura doar 61% din enegia electrică e care o consumă :)

              3. Încercați cu gargara asta și pe la alte mese. NICIUNDE în lume unde nu există subvenții și legislație restrictivă care să favorizeze „regereabilele” nu trece NIMENI la ele. Nici măcar dumneavoastră nu v-ați pus panouri solare pe garsonieră cu toate că ați avea subvenții :) Minunatele câmpuri cu panouri solare sau moriști de vâmt sunt fie aberații de stat fie metode de escrocare a banului public. Nimic mai mult.

              Toată afacerea cu „regenerabilele” e o găinărie cât casa. NIMENI nu a reușit cu adevărat să-și reducă depenendența de combustibili fosili prin aceste găinării. Nici măcar o regiune cu densitate mică a populației, bogată și care are mult soare și vânt precum California. Sub o formă sau alta consumul lor de combiustibili fosili crește direct sau indirect. Indirect prin cumpărarea de mai multă electricitate din alte părți unde e produsă exact prin aaderea fosilelor…

            • Mh, chiar este necesar sa iti traduc in limba romana titlul graficului Net public electricity generation in Germany in 2020 ?

              https://energy-charts.info/charts/energy_pie/chart.htm?l=en&c=DE&year=2020&interval=year

              Si atentie, graficul de mai sus este postat de Institutul Fraunhofer – unul dintre cele mai mari institute de cercetare din Europa. https://www.fraunhofer.de/en/about-fraunhofer/excellence-in-research/science-prizes-distinctions.html

              @neamtu tiganu iti poate confirma ca cifrele sunt reale, nu este vorba de iecologisti mincinosi!

            • „In Ro, energia investita in parcuri PV se amortizeaza in jur de 1.5-2 ani.”
              Asta e o minciuna cat casa poporului de mare. Ma mir ca n-a reactionat nimeni pana acum! Pai daca se amortizeaza intr-un an jumate, hai doi, de ce mai e nevoie de subventii? La fel si pentru eoliene. probabil ati pus virgula gresit. Inmunltiti cu zece numerele astea si o sa va apropiati de realitate. Chiar si o simpla cautare pe google va poate lamuri. Insa nu va acuz de nestiinta ci de dezinformare si fake news.

            • Ibi, n-am putut reactiona, zau, ne-a cuprins catharsisu’. Avem de-a face cu un calcul economic revolutionar, ma mir ca London School of Echonomics nu i-a oferit inca o catedra. Si Institutul Max Planck ar face bine sa se miste repejor sa nu piarda o asemenea competenta, tocmai a descoperit cum se uita la priza si-i sar sigurantele :)))

        • https://www.youtube.com/watch?v=ewJ6TI8ccAw&t=32s
          Poate va dati seama ce inseamna Royal Society sau NASA. Politrucii lor au cazut de acord sa aiba o pozitie. Scientistul fara functii publice sau politice sade in lab-ul lui cu parerile si directia lui. Si tace, ca daca nu tace pateste ca asta: https://www.youtube.com/watch?v=QbKa015q4cI
          https://www.youtube.com/watch?v=dy9MFIg98F4
          Stim despre c evorbesti, problema e ca cei din stiinta nu se amesteca in politica si raman politrucii (chiar si din institutiile stiintifice)

          • Peter Ridd a pretins despagubiri de la James Cook University in valoare de 1,2 milioane dolari (si a primit). In plus, asa cum arata si lincul postat de dvs, Peter Ridd a colectat donatii in valoare de 260.000 dolari in timp de 5 zile. Vezi minutul 9:30 https://www.youtube.com/watch?v=QbKa015q4cI

            Sau aici https://www.desmog.com/peter-ridd/

            Culmea ironiei, dupa ce Peter Ridd vorbeste in numele pluralismului intelectual to el propune o organizatie de control a calitatii opiniilor. Citez: “We suggest the need for a new organisation to undertake quality reviews and audits of important scientific results that underpin government spending decisions on the environment. Logically, such a body could also examine policy science in other key areas where governments rely heavily upon scientific results, such as education, health and criminology.” La cine se refera prin „we suggest”, cina sa conduca organizatia de control (cei 3%?)

            https://www.researchgate.net/publication/323720821_Support_for_improved_quality_control_but_misplaced_criticism_of_GBR_science_Reply_to_viewpoint_The_need_for_a_formalised_system_of_Quality_Control_for_environmental_policy-science_by_P_Larcombe_and_P_

            P.S. O mica paranteza. Aproape in fiecare tara exista medici care s-au profilat in campanii publice, mass media, etc, impotriva vaccinelor Anti-COVID, oferind diverse solutii si tratatamente nerecunoscute de camerele medicilor si a institutelor nationale de virologie. Multi dintre acestia au facut o galeata de bani in aceasta perioada (bravo lor, PR si reclama e sufletul conertului;).

            In fine, nu doresc sa fiu inteles gresit, personal chiar nu am nimic impotriva pluralismului intelectual, nici macar in domeniul stiintelor naturii, unde sunt ceva mai exacte. Vi se pare okay insa, cand in randul oamenilor de stiinta, o mica minoritate acuza cu agresivitate majoritatea colegilor lor, doar din simplul fapt ca ei impartasesc convingeri diferite? Si asta chiar in numele pluralismului intelectual? Marea majoritate a cercetatorilor in domeniu (cei 97%) sunt „ship of fouls”, „alarmists”, „pseudo-experts” care practica pseudo-stiinta (asa sa fie oare?) Apoi, tot ei sunt cei care se victimizeaza, cum a fost cazul lui Peter Ridd. https://web.archive.org/web/20161031182709/http://catallaxyfiles.com/2014/12/16/55806/

            • Foarte normal!
              „O mica minoritate” (un copil) a avut curajul sa spuna ceea ce toata lumea vedea, dar ii era frica s-o spuna, „Imparatul e gol!”

            • Galileo Galilei, Gjordano Bruno, Columb, Kopernik și Einstein au fost fiecare în parte la vremea lui o „mică minoritate”. Cel puțin 99% din savanșii cu patalama ai epocii lor îi considerau fie șarlatani fie smintiți. Cine își mai amintește azi de ăia peste 99%?!

              Marea problemă e că în știință contează calitatea și nu cantitatea.

              100, 1000 sau 1 miliard de sfertodocți puși la un loc nu veți putea niciodată să înlocuiți un om de știință adevărat, chair dacă luați în parte fiecare valorați poate 1% din el. Nu-i așa? :)

            • @Svek
              Din cate am inteles, Peter Ridd (spre deosebire de Galilei, Einstein, Kopernik, Tesla et al) nu a abordat vreo noua paradigma /teorie /teza, etc.

  10. Intr-o noapte de ianuarie 1982 subsemnatul Fruntas TR Cutare a iesit din cladirea nenorocita numita Corpul de Garda sa intre in post la ora 3:00. 3:00 nu 15:00, da? Afara pe perete era un termometru din acela cu un lichid indicator rosu. Alcool sau ce-o fi acolo. Termometrul era gradat pina la -25 de grade si pina la rezervorul de lichid mai era vreun centimetru. Gol centimetrul, lichidul colorat nu iesea din rezervor! (Urmatoarele 3 ore au fost crincene cu tot cu pislarii si cu suba de blana luate pe deasupra uniformei/bocancilor). Unde se intimpla asta? Intr-un oras cu clima blinda, Timisoara, insa iarna in care s-a intimplat sa fac eu armata a fost neobisnuit de rece. Mai precis pentru curiosi locul e in Comuna Dumbravita, acum acolo e un cartier rezidential insa respectivul depozit militar exista si azi.
    Bon, are asta vreo importanta in discutia despre clima? Nici pomeneala!
    1- nu se cunoaste nici precizia si nici etalonarea termometrului aluia. Era un simplu termometru de camera, cine stie cine si de ce l-o fi atirnat intr-un cui afara. A indicat el frig? Da. Cit de frig? Aici Statia Meteo ar avea de vorbit insa iaca, e tocmai linga Continental + ceva companie mare de logistica + calea ferata. Si Padurea Verde. Bun asa;
    2- se intimpla uneori ca la Stirile Meteo sa se auda de Comuna Dumbravita de Codru, Judetul Bihor. O stiam, e o klippa calcaroasa linga ea (nu va bateti capul cu ce e aia klippa) si am intrebat prin sat ce si cum cu meteo pe-acolo. Am aflat ca mai doreau cite unii dupa un chef sa auda la radio numele satului lor si-atunci mergeau fain frumos cu o “cerere cu dop” (a se citi sticla cu palinca) la meteorolog si scornea ala cite o data care “sa ajunga la Bucuresti”, pot doar presupune ca era ceva sa nu bata prea tare la ochi, vreun vint, vreo ploaie mai zdravana, vreo grindina, vreo temperatura iesita din comun poate. Curios cum de-o vreme nu se mai aude la meteo despre Dumbravita de Codru, Judetul Bihor. Se vor fi schimbat meteorologii? Posibil ca au trecut anii. E-adevarat ca in ultimii ani si recolta de prune in Bihor a fost dezamagitoare …

    • Se vor fi schimbat meteorologii?

      Nu știu. Ce ce știu însă cu exactitate este că operatorii umani fac uneori greșeli (pentru că nu sunt mașini automate).

      Când am ajuns prima oară la Facultatea de geografie-geologie din Iași, am luat cunoștință de exsitența unui laborator seismic național, adăpostit într-un subsol al Institutului Agronomic Iași, devenit, prin inflație terminologică succesivă, Universitate Agronomică, iar din vara aceasta, nici mai mult, nici mai puțin, decât Universitatea Științelor Vieții (!).

      Laboratorul seismic avea angajată o fostă colegă de facultate (geofiziciană) care, de multe ori, era bolnavă. În acele situații, sarcinile ei profesionale – monitorizarea seismometrelor, raportarea datelor înregistrate la Institutul de Fizica Globaului de la Măgurele, întreținerea aparaturii etc. erau îndeplinite de soțul ei, profesor de scuptură la liceul, acum Colegiu Național de Artă Octav Băncilă.

      • Universitatea Stiintelor Vietii? :))) Adica au la Agronomie si Biologie Moleculara, si Genomica? Nu ma indoiesc ca au si un laborator pentru studiul procariotelor care traiesc in Crusta Oceanica! (Am scris IN nu PE, organismele acelea traiesc IN platoul marin la adincimi de sute de metri IN PIATRA in strate vechi de 30+ de milioane de ani! Altele pare ca au fost contemporane cu dinozaurii fiind gasite in strate vechi de 100 mil ani – descoperirea e din 2010 a unui profesor japonez, imi scapa numele lui acum, scuze).

        La vremea cind au rasarit universitati pe oriunde de azi miine se va studia medicina la fara frecventa la, sa zicem Targoviste …, m-am intrebat cine de unde atitia titulari de catedra? Ca astia pe vremea mea erau oameni mai in virsta, in general cu competente teoretice „grele” care se dobindesc in ani multi. Nu poti sa iei un fost Institut de subingineri (Oradea, Baia Mare, Hunedoara) sa-l faci peste noapte universitate ca te ride lumea, o parte din ea cel putin. Sigur, nu e cazul la Iasi unde lumina cunoasterii universitare a fost aprinsa de foarte multi ani si arde bine. Insa in alte parti ma indoiesc, pur si simplu n-ai de unde sa iei oameni, profesori, cercetatori decit daca joci in aceeasi liga cu Princeton Institute for Advanced Studies sau Perimeter Institute.

    • Undeva prin Aprilie-Mai 1989 în cuțumia din beton de la capătul aerodromului Buzău (nu cel mare de la Bobocu, ci micul aerodrom cu pistă înierbată ce deservea regimentul 60 aeroportuat din Crâng, unde am făcut eu armata) sună la miezul nopții ceasul sergentului major B. Fratele lui mai mic era student la Petrol și Gaze la Ploiești și coleg de companie cu mine. Eram 5-6 beți și destul de obosiți. Mai aveam de făcut vreo 3-4 kilometri prin pădure până la „Hotelul Paie” unde era cantonat batalionul nostru.

      Așa cum zăceam pe margniea șanțului, în spatele cuțumiei stației meteo, fumând în noapte, lui B. jr. i-a venit ideea să i-o facă lui frate-su, Care frate plecase fără a-și plăti consumația cu ore bune înainte de la cârciuma unde ne bețiveam cu bere întărită cu detergent de rufe ca să facă spumă, după ce Steaua o luase pe coajă cu 4-0 în finala cupei campionilor europeni … B. jr s-a cocoțat pe cuțumie cu o stropitoare rugintă în care am băgat un furtun întins până la cișmeaua de apă cu manivelă. Când am auzit ceasul am început să dăm la manivelă. Apa curgea generos prin fața ferestrei cuțumiei. Evident că B. sr. n-a mai deschis ușa să iasă până la aparate ci a raportat prin telefonul de campanie cer acoperit 8/8, atâția litri de precipitații pe mp, temperatura, viteza vântului, etc. toate burtite ca să iasă bine – așa cum de altfel se făcea aproape în fiecare noapte :)

      De data asta însă s–a terminat mai rău. În toată câmpia română nu mai căzuse strop de ploaie de vreo săptătmână. Nicio altă stație nu înregistrase ruperea de nori raportată de sergentul major. De altfel nimeni n-a văzut niciun nor niciunde în sudul țării. Mai întâi a venit un căpitan de la Bobocu să-l ia la întrebări pe Blănaru sr însemnându-l părintește să spună adevărul. Apoi însuși ceva colonel de la Comandamentul Aviației, adus cu mari sacrificii tocmai de București i-a pus lampa în ochi și l-a interogat câteva ore. Degeaba. Sergentul major B. s-a ținut tare până la capăt spunând cu lux de amănunte exact aceeșai poveste: Cum a ieșit el eroic prin ploaia torențială în mijlocul viejeliei, și cum l-a făcut pe el ruperea de nori ciuciulete de mai strănută și azi :) Așa încât peste o săptămână ne povestea cu satisfacție la cârciumă, cu cascheta dată pe spate: „Și așa cum vă ziceam, o mușcară băi frățioare! N-avură de ales! Nu-s născut nici eu alaltăieri… Ce p&#@ mea?!” Probabil că vijelia sergentul major B. o fi rămas înscrisă pe undeva prin analele meterorologiei române ca un fenomen pe cât de straniu pe atât de inexplicabil…

      • Am avut doi colegi care n-au facut armata cu noi ci la parasutisti la Bobocu! I-am intrebat cum de-au ajuns acolo, m-as fi inscris primul fara sa stau pe ginduri. Mi-au spus ca pur si simplu i-au intrebat la recrutare! N-am avut sansa asta, ar fi fost mult mai interesant decit la infanterie!
        In permisie ei au venit cu bancul:
        – unde-i soldatul x?
        – A adormit in Tubul Piton* :))))

        * E vorba de fapt despre Tubul Pitot, unul dintre instrumentele prin care se citeste viteza aerului in jurul aeronavei si care tub e foarte subtire, citiva milimetri).

  11. eu as pleca de la premisa ca atat masuratorile fizice cat si modelele teoretice sunt impecabile…
    apoi iau si impart cauzele in doua categorii: actiune incidenta si actiune reactiva;
    definesc actiune incidenta energia care ajunge ajunge pe suprafata terestra si care poate sa varieze daca variaza energia solara care intra in atmosfera sau daca variaza factorii absorbanti ce impiedica o parte a energiei solara sa ajunga a fi absorbita de catre suprafata terestra (nori, albedo, absorbtia oxigenului, imprastiere Rayleigh, etc); dau crezare tuturor celor care sustin ca incidenta la limita atmosferei se mentine constanta la 1367w/mp; mai raman ceilalti factori absorbanti, care, intr-un fel sau altul, determina reducerea fluxului energetic de la 1367w/mp la intrare in atmosfera pana la mai putin de 250w/mp energie radiata de suprafata terestra sub forma de caldura; de unde intervin factorii reactivi care, consideram noi ca, prin efect de sera, determina o incalzire continua a atmosferei, chiar daca energia degajata de uscat si oceane se mentine constanta la (rotund) 250w/mp; mai mult decat atat, am identificat noi ca de incalzirea asta parazita e responsabil codoiul, care prin cresterea continua a concentratiei, determina un efect incalzitor lent dar continuu si ireversibil, care se suprapune peste variatia naturala cu caracter ciclic sau aleatoriu; matematic, variatia determinata de codoi este o dreapta sau o curba mereu ascendenta, in timp ce variatia naturala e o curba sinusoidala, iar din comunere lor rezulta o sinusoida ascendenta proportional cu variatia codoiului;
    in pasul urmator facem fireasca observatie ca dinamica sistemului terestru determina variatii regionale de suma nula, cum ar fi anotimpurile, zilele si noptile, curentii atmosferici si oceanici, etc; faptul ca pamantul se invarte si temperaturile se redistribuie in permanenta nu poate sa conduca la variatia temperaturii globale, care ramane constanta sau eventual creste doar din pricina factorilor incidenti sau reactivi; in ce priveste factorii incidenti, stim deja de la ecologisti si 97% specialisti ca nici acestia nu variaza la scara globala, ci au doar variatii regionale aleatorii in timp si spatiu, dar de suma globala nula la orice moment dat;
    prin urmare, variatia temperaturii globale este cauzata numai si numai de factorul reactiv antropic, respectiv codoiul; despre care codoi se afirma ca intr-o perioada multianuala ar determina o crestere a temperaturii globale cu cateva grade celsius;
    simuland in mod pesimist situatia unei cresteri anuale mai severe de 1C/an, rezulta o crestere zilnica a temperaturii globale TG cu 1C/365zile =0,00274 grd.C;
    prin urmare daca aplicam azi formula magica de calcul a temperaturii globale prin medierea medierilor tuturor valorilor masurate la fiecare statie si obtinem valoarea TG1, rezulta ca daca masuram si maine toate temperaturile la toate statiile si recalculam temperatura TG2, ar trebui sa obtinem fix aceeasi valoare, sau cel mult o eroare de 0,00274 grd.C; in caz contrar, ar rezulta ca TG nu este influentata de variatia codoiului, ci de variatia naturala a actiunii incidente asupra fluxului radiatiei solare;

    aasadar, mai ramane sa avem rabdare pana se termina de masurat, prelucrat si calculat temperatura globala de astazi si sa se confirme ca e chiar egala cu cea de ieri, sau, ma rog, poate cu 0,00274 grd.C un pic mai mare.

  12. Timeo Danaos et dona ferentes

    În 2014, în plină efervescență a revoluției argilelor, am publicat articolul Gazele convenționale si gazele de șist din România – rezerve și resurse, în care am scris:

    În anul 2013, EIA (Energy Information Administration) a estimat resursele României de gaze de șist recuperabile tehnic la 1.444 MMC.[3] O cifră asemănătoare a fost publicată în luna septembrie a.c. de ENI.[4]

    ¨ Astfel, România ocupă locul 3 în Europa, după Polonia (4.190 MMC) și Franța (2.879 MMC).

    ¨ La nivelul de consum al anului 2013, resursele estimate de gaze de șist ale României ar putea asigura nevoile interne – fără importuri – pentru ~120 ani.

    Faptul că știrea provenea din două surse oficiale m-a făcut s-o cred fără a cerceta detaliat rapoartele respective. M-am entuziasmat, am scris articolul, am participat la o manifestare internațională unde am subliniat locul onorabil al României referitor la resursele de gaze de argilă, am inserat articolul și în prima mea carte – Gazele de șist și fracturarea hidraulică Între mit și realitate, am lansat cartea în România în același an 2014, repetând „norocul” care a căzut peste țară etc.

    După care a urmat trezirea din vis. Studiul principal – US EIA „Technically recoverable shale oil and shale gas resources: An assessment of 137 shale formations in 41 countries outside the United States” era de fapt o estimare (modelare) făcută pe calculator, folosindu-se hărțile geologice românești publicate pe care erau marcate depozitele cu roci sedimentare argiloase. Ca informație directă despre existența unor argile gazeifere care să producă cele 1,444 MMC de gaze era menționată doar prezența unor strate Siluriene din Platforma Moesică. Nimic despre Pungești or Dobrogea. Mai târziu, am aflat că era vorba de un singur studiu românesc din 2005 unde se menționau argilele negre într-un foraj săpat undeva lângă Țăndărei.

    Și, totuși, Chevron a mușcat momeala cu toate consecințele care au urmat…Un imens balon mediatic s-a spart după ce nu s-a găsit nimic economic în singurul foraj săpat la Pungești.

    Când m-am apucat să procesez datele de temperatură din cele 14 stații românești aflate în baza de date NASA GISS, mi-am adus aminte ce-am pățit cu raportul EIA din 2013 despre gazele de argilă din România. De aceea, am devenit suspicios când am obserbat indicii de luminozitate alocați stațiilor românești, pentru că ei controlează în final valoareaa ajustată și omogenizată a temperaturilor oferite gratis publicului planetar.

    Și nu regret că am cheltuit ceva timp cu această problemă, pentru că am descoperit că poate apărea o tunare și aici, nu doar în modelele climatice propriu-zise.

    • PUNGESTI… un nume PREDESTINAT!
      Balon EXPLOATAT din plin de noii austroungari care se imbogatesc vazand cu ochii din comercializarea (nu mai stiu daca si exploatarea) gazelor si petrolului rusesc aruncand cu firmituri mai ales prin ardeal (mai noi si prin iasi).

  13. O sursă non-umană de CO2 contribuie semnificativ la actuala schimbare a climei

    Sursele non-umane de gaze cu efect de seră sunt numeroase și binecunoscute: circa 1,7 miliarde oi și capre, 1,3 miliarde vaci, 0,12 miliarde cai, 0,16 miliarde cămile și bivoli, circa 165 milioane ha cu orezării, jungla Amazonului și toate mlaștinile planetei etc.

    Dar, cu trei zile în urmă, am aflat despre contribuția altei specii la emisiile de CO2 non-uman: porcii mistreți (Sus scrofa).

    Un grup de cercetători din Australia și Noua Zeelandă au publicat studiul intitulat Unrecognized threat to global soil carbon by a widespread invasive species în revista Global Change Biology. (Studiul din revistă trebuie plătit. Autorii au publicat și o variantă gratuită, vezi link-ul de sub Detalii)

    Studiul pleacă de la realitatea binecunoscută conform căreia porcii mistreți sunt una dintre cele mai dăunătoare specii invazive de pe Pământ, fiind renumiți pentru daunele provocate agriculturii și faunei sălbatice indigene.

    Mistreții sunt răspîndiți în 54 țări. Numai în Australia trăiesc cca 3 milioane de exemplare. Se estimează că porcii sălbatici distrug culturi și pășuni în valoare de peste 100 de milioane de dolari australieni (74 de milioane de dolari americani) în fiecare an în Australia și peste 270 de milioane de dolari americani (366 de milioane de dolari americani) în doar 12 state din SUA.

    Un motiv important pentru care sunt atât de dăunători este faptul că mistreții dezrădăcinează solul la scară mare, la fel ca tractoarele care ară un câmp. În fiecare an, cu râturile lor care râmă până la 15 cm adâncime, mistreții răscolesc între 36,214 și 123,517 km^2 de sol.

    Noul studiu, publicat pe 19 iulie 2921, reprezintă prima cercetare care calculează amploarea globală a acestui fenomen și implicațiile sale asupra emisiilor de carbon.

    Autorii au descoperit că suprafața cumulată a solului dezrădăcinat de porcii sălbatici eliberează 4,9 milioane de tone de dioxid de carbon în fiecare an – la fel de mult ca un milion de mașini. Cea mai mare parte a acestor emisii se produce în Oceania.

    Se știe că o mare parte din carbon este stocat în sol (vezi articolul meu „4 per mille” – O inițiativă climatică franceză fără sorți de izbândă), astfel încât eliberarea chiar și a unei mici fracțiuni din acesta în atmosferă poate avea un impact uriaș asupra schimbărilor climatice.

    Deoarece porcii sălbatici sunt foarte sociabili și se hrănesc adesea în grupuri mari, ei pot distruge complet un mic câmp într-o perioadă scurtă de timp. Acest lucru îi face să fie un dușman formidabil pentru carbonul organic stocat în sol.

    În general, carbonul organic din sol se află în echilibru: intrările de materie organică în sol (cum ar fi ciupercile, deșeurile animale, creșterea rădăcinilor și frunzele) și ieșirile (cum ar fi descompunerea, respirația și eroziunea)sunt aproximativ egale. Acest echilibru este un indicator al sănătății solului.

    Atunci când solurile sunt perturbate, fie că este vorba de aratul unui câmp, fie că este vorba de un animal care sapă sau dezrădăcinează, carbonul este eliberat în atmosferă ca gaz cu efect de seră.

    Acest lucru se datorează faptului că, prin excavarea solului, carbonul devine expus acțiunii oxigenului, iar oxigenul favorizează creșterea rapidă a microbilor. La rândul lor, acești microbi proaspăt revigorați descompun materia organică ce conține carbon.

    Autorii studiului mai atrag atenția și asupra unor alte situații:

    Controlul porcilor mistreți este incredibil de dificil și costisitor din cauza comportamentului lor viclean, a ratei rapide de înmulțire și a caracterului dur în general.

    De exemplu, se știe că porcii sălbatici evită capcanele dacă au fost prinși anterior și sunt pricepuți să își schimbe comportamentul pentru a evita vânătorii.

    Se pare că oamenii de știință din Australia și Noua Zelandă ar fi trebuit să-l consulte în prealabil pe dl. Ion Țiriac, expertul nostru în vânarea mistreților 😀.

    Desigur, nu le-ar fi stricat și o traducere a magnificului poem „Mistrețul cu colți de argint”.

    Detalii,

    https://theconversation.com/one-of-the-most-damaging-invasive-species-on-earth-wild-pigs-release-the-same-emissions-as-1-million-cars-each-year-163250

  14. Stimate profesor
    « …contribuțiile umane nete actuale se plasează foarte probabil între 1,1 și 3,3%. Restul influențelor este non-antropogenic.“
    Ultima fraza ma intriga enorm, pt doar atat se doreste schimbarea intregului mod de viata al planetei ? ceva peste 3 % ?
    Daca ajungeti la acesta concluzie, intradevar socanta, ma intreb, restul elitei stiintifice mondiale din domeniu cu ce se ocupa ?
    In cartea domnului Rifkin « The Third Industrial Revolution » am gasit in parte niste raspunsuri si am ramas surprins cat de usor pot fi manevrati decidentii politici si care sunt efectele celor hotarate la nivel politic asupra intregii activitati economice si sociale.
    Mai mult sau mai putin totul se « aranjeaza de cineva » astfel incat lobbyistii sa primeasca accesul cuvenit la politicienii de cel mai inalt rang, domnul Riffkin dupa cele spuse si relatate avand usile larg deschise si asta incepand cu 15-20 ani in urma, moment in care discutiile despre schimbarile climatice au inceput sa devina publice si vizibile.
    Jeremy Rifkin a avut acces la capii UE, la managmentul de top a unor industrii vitale, acces in urma caruia s-au intocmit planuri destul de clare de cum vor arata urmatorii pasi, cheia fiind industria energetica, respectiv cum aceast sector puternic ierharhizat si elitist putand fi trasformat intr-o industrie interconectata si cooperatista cu participarea un sute de mii de producatori individuali de energie prin folosirea resurelor alternative, apa, soare si vant.
    A fost nevoie de o poveste prin care oamenii pot fi convinsi.
    Criza financiara din 2008 declansata de mediul bancar a fost un accelerator al intregului proces, cu alte cuvinte, economia trebuia reinventata pe cu totul noi baze, narativul prin care oamenii putand fi convinsi, povestea cu schimbarile climatice datorate activitatilor economice umane.
    Articolul de fata este extrem de technic si poate fi comentat de specialisti, cei fara cunostiintele necesare vad doar efectul masurilor care au fost luate si care vor urma, masuri cu impact masiv asupra modului de viata a fiecaruia dintre noi.

    • Follow the money…

      Toată gargara iecologică nu e deloc pe gratis. pe lângă mărunțișurile precum grant-uri universitare și pomeni către fundații merg sume colosale în industrie, minerit și comeț pentru ceva absolut inutil și de-a dreptul distructiv. Industira chineză își găsește astfel noi debușeuri, având un cpontrol aproape total asupra producției de „regenerabile”. fiecare cent investit de orezari în gargara verde produce însutit…

      Absurdul situației e descris în toată splendoarea sa tocmai de UE, care genera pe vremea când avea și UK cam 7% din emisiile mondiale de codoi. Cam cât provincia chineză Șenjen.:) Presupunând că UE își va atinge vreodată ținta absurdă de emisii de codoi zero până-n 2050, ar însemna în termeni absoluți un impact de vreo 5% (fără UK) din ăia 3% adică 0.15% ! Un motiv cât de poate de întemeiat pentru ruinarea vieților a sute de milioane de oameni, și distrugerea sistematică a economiei europene…

    • @Alin

      « …contribuțiile umane nete actuale se plasează foarte probabil între 1,1 și 3,3%. Restul influențelor este non-antropogenic.“
      Ultima fraza ma intriga enorm, pt doar atat se doreste schimbarea intregului mod de viata al planetei ? ceva peste 3 % ?

      Vă înțeleg mirarea. Așa se întâmplă când intervin cifre concrete, calculate cu „materialul clientului”, iar nu vorbe goale, lozinci propagandistice, alarme calamitologice etc.

  15. Cum lucrau eco-teroriștii de la Earth First! în SUA și ce se întâmplă astăzi cu unul din ei

    Pe 5 mai 1990, ziariștii Jack Anderson și Dale Van Atta au publicat în The Washington Post articolul TREE SPIKING AN ‘ECO-TERRORIST’ TACTIC (MARCAREA COPACILOR CA O TACTICĂ „ECO-TERORISTĂ”

    Citez în traducere:

    George Alexander, un muncitor din a treia generație, tocmai își începea tura la fabrica de cherestea Louisiana-Pacific din Cloverdale, California, când bușteanul care avea să-i schimbe viața s-a rostogolit pe banda transportoare spre un fierăstrău de mare viteză la care lucra.

    Era în mai 1987, iar Alexander avea 23 de ani. Slujba lui era să despice bușteni. Se afla la aproape un metru distanță când bușteanul a lovit ferăstrăul și acesta a explodat. O jumătate de lamă a rămas blocată în buștean. Cealaltă jumătate l-a lovit pe Alexander în cap, sfâșiindu-i casca de protecție și protecția facială. Fața i-a fost tăiată de la ochi până la bărbie. Dinții i-au fost zdrobiți și maxilarul i-a fost tăiat în două.

    Alexander nici măcar nu auzise vreodată de o tactică de sabotaj numită „tree spiking” până când a devenit victima „eco-terorismului”. Cineva care se opunea tăierii de copaci a înfipt în buștean o țepușă uriașă de oțel care a blocat violent ferăstrăul.

    […]

    „Scopul marcării copacilor cu țepușe de oțel nu este de a răni pe cineva, ci de a împiedica tăierea copacilor”, a declarat Dave Foreman, cofondator al Earth First, cea mai radicală ramură a mișcării ecologiste.

    […]

    De la formarea sa în 1980, Earth First a trăit conform sloganului „Fără compromisuri în apărarea Mamei Pământ„. Adepții săi sunt cunoscuți pentru faptul că s-au legat cu lanțuri de copaci, s-au întins în fața buldozerelor și au vandalizat utilaje. Mulți adepți ai Earth First nu iau parte la sabotajul ecologic, dar tacticile susținute de grup au făcut ca acesta să fie ținta controlului FBI. Foreman își așteaptă procesul pentru acuzația de conspirație în vederea demolării unui turn electric.

    Au trecut de atunci 31 ani.

    Pe 19 iulie 2021, ziaristul Anthony Adragne a publicat în Politico articolul: Manchin backs Stone-Manning to lead Bureau of Land Management

    Citez în traducere:

    Senatorul Joe Manchin (D-W.Va.) intenționează să susțină nominalizarea lui Tracy Stone-Manning pentru a conduce Biroul de gestionare a terenurilor federale, a confirmat luni un purtător de cuvânt, un impuls important pentru candidata care se confruntă cu o opoziție puternică din partea Partidului Republican din cauza legăturii sale cu ecologiștii radicali din anii 1980.

    Sprijinul lui Manchin asigură probabil că Comisia pentru energie pe care o prezidează va ajunge la un punct mort în ceea ce privește selecția lui Stone-Manning atunci când va examina joi alegerea. Toți cei 10 republicani au scris o scrisoare săptămâna trecută în care îl îndemnau pe președintele Joe Biden să renunțe la alegerea ei din cauza rolului ei în incidentul de marcare a unor copaci de către membri ai grupului Earth First! care avea ca scop oprirea exploatării forestiere în pădurile din Montana.

    […]

    Republicanii au atacat-o ca fiind o „eco-teroristă” și au susținut că a mințit legislatorii spunând că nu ea crede că a fost vreodată ținta unei anchete.

    Anchetatorul federa (acum pensionat) în cazul de furt de copaci a declarat într-o scrisoare săptămâna trecută că Stone-Manning a manifestat un comportament „vulgar, antagonist și extrem de antiguvernamental” în timpul anchetei inițiale din 1989 și că ea știa că era o țintă în 1993, când a negociat un acord de cooperare cu procurorii și a depus mărturie împotriva a doi bărbați în acest caz.

    Senatorul republican Mitch McConnell a oferit pe 13 iulie 2921 mai multe detalii despre eco-terorista Tracy Stone- Manning:

    ‘A Massive Vetting Failure’: Biden’s Nominee To Be Director Of The Bureau Of Land Management ‘Collaborated With Eco-Terrorists’

    La vremuri noi, tot noi!
    Votul pentru investirea fostei eco-teroriste Tracy Stone-Manning are loc astăzi.

    • Tracy Stone-Manning, President Biden’s pick to be the top public lands manager, moved one step closer to becoming director of the Bureau of Land Management on Thursday as the Senate Energy and Natural Resources Committee advanced her nomination solely with Democratic support.[s.m.]

      For weeks, Republicans have adamantly called on Biden to withdraw Stone-Manning’s nomination due to her decision as a University of Montana graduate student to send a letter on behalf of eco-saboteurs in 1989. The group drove metal spikes into trees in Idaho set to be cut down — an act designed to make it more dangerous for loggers to saw through the trunks.

      Detalii,
      https://www.washingtonpost.com/climate-environment/2021/07/22/tracy-stone-manning-biden-senate/

    • Stația București Filaret există (Strada Mtr. Veniamin Costache, 44°24’42″N 26°5’38″E) încă din 1888. Nu știu de ce nu a fost inclusă în baza de date NASA GISS: Poate ne lămurește cineva de la Administrația Națională de Meteorologie.

      • Nu a fist inclusa pentru ca mediul urban, din Bucuresti, excesiv de betonat si cu aglomeratie.de auto detine o poluare termica puternica care ofera alte vakori parametrilor meteorologici. …

        • Dupa cum putem observa, pe hartile meteo puse la dispozitia publicului, insula de caldura urbana din marile orase se deplaseaza fc de circulatia maselor mari de aer.
          Chiar azi vedem pe saitul ANM cum insula de caldura urban generata de CAPITALA s-a deplasat catre SE, avand aceeasi culoare cu cea din Cotnari (din microclimatul de acolo si argilele nisipoase au rezultat celebrele vinuri!

      • EU cred ca administratia NATIONALA de meteorologie are simpatii unguresti – dat fiind udemeristii si ardelenii care s-au tot perindat prin ministerele de care au depins in ultimele decenii.
        (…pai, hartile oficiale da pa sait, ca sa nu mai vorbim despre fc defectuasa a acestuia)
        Evident ca sunt puzderie de statii meteo vechi ca cea de La Bod, Intorsura Buzaului, unde s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura masurata vreodata in Romania, Bacau Aeroport, inca inainte de 1920, din timpul WW1…, celebra de pe Vf. Toaca 1904 metri, Stana de Vale, Sibiu, Predeal, trebuie sa fie si la Ghimbav, Moinesti…
        (reteaua care deserveste TOATA aviatia da cele mai acurate prognoze si citiri – am impresia ca nu sunt direct subordonati ANM-inmh care mai mult interpreteaza datele citite)

        • Daca in mod deliberat sau neglijent sau din considerente de birocratie ioropeana si buget datele furnizate sunt problematice atunci suntem in situatia GIGO (garbage in garbage out) sau mai simplu trisat sau misreprezentare a datelor in statistici.
          Poate ne lamureste cineva?

          • E posibil ca citirile celor cateva statii sa fie deformate la ordin politic, din diverse considerente – inclusiv LOCALE!
            (legate de interesul marilor companii aeriene pentru aeroporturi)
            Dar, pe cati oare intereseaza cum e vremea PE Vf. TOACA, la aproape 2000 de metri altitudine, indiferent de anotimp – si mult mai putin cum e pe Vf. Omu/ CernoBiLeaLac – dupa cum observati in toata mass-media sudista care crede/ careia i se INDUCE, ca sa va induca, ca traiti in vecinatatea Cercului Polar de North, cu exceptia transilvaniei despadurite, desi nu aveti nici macar acces la BALTICA?!?

        • Aviatia are propriul departament meteorologic, dar foloseste si datele ANM. Ceea ce mai deserveste ANM este pentru localitati si agrometeorologie. Pe acest blog multi scriu ca sa se afle intreaba, nu au nicio pregatire in domenui si plagiaza la greu dupa linkuri straine.

          • Si, atunci, pe cine intereseaza cum e vremea pe Vf. TOACA, la Omu, Babele si CernoBiLea? Ca pe noi nu, pe agricultori nici atat iar pe locuitorii de acolo ii doare in basca!
            CLar ca reteaua de statii meteo e UNICA si presteaza pentru mai multi, care interpreteaza cum au Chef/ dupa cum li se SUGEreaza datele citite – cum a facut si AVIATIA politica la vizitata Papei, ca sa-l plimbe cu Dusterul PapaL prin secuime, in loc de Elicopterul PapaL!
            (intr-un faLstat totul e relativ- totul e dupa bunul plac si are conotatii politice nebanuite, daca nu cumva respecta niste ordine dictatoriale/ directive)

            • Sa avem pardon, ati lucrat in vreo statie meteo?!!. Exista doua serii de date, unele obtinute prin masuratori la 2m de sol si altele obtinute in atmosfera inalta. Aviata este interesata iin mod special de datele de la baza troposferei pentru derularea culoarelor de zbor la 7 si 14 km inaltime medie in maxima siguranta si de cele de la statiile meteo pentru decolari si aterizari. Pe vf. Omul nu va ateriza nicind o aeronava! Am avut ocazia sa vad un atlas al lumii cu toate culoarele de zbir pentru fiecare continent si principalele regiuni continentale in parte.

  16. Gasesc ca povestea asta cu IPCC si cu sustinerea celor 97% (argument fals, demontat de muti ani) – cind s-a facut stiinta prin plebiscit? – seamana foarte mult cu o chestie mult mai putin banoasa: lumea „stie” cum arata Tyrannosaurus Rex. De unde „stie” ea, lumea? (Includ aici nu doar publicul ci si oameni de specialitate! Nu e nici o exagerare.) Pai „stie” – nu fac abuz de ghilimele desi asa pare – din Jurassic Park. S-ar zice ca Uzina de Vise Hollywood a devenit stiinta si 97% dintre oameni chiar cred ca T.R. era verde cenusiu, cu solzi si ca nu te vedea daca te ascundeai intr-o masina. Nu zau? Ochii lui T Rex priveau ambii inainte, adica focalizau pe obiectiv! Astia sint ochii unui animal de prada zi/noapte (pina azi au fost cei mai mari ochi ai unui animal terestru) cei ai unei prazi sint de o parte si de alta a craniului pentru a putea vedea jur imprejur! La ce ii vor fi trebuit ca nu prea-l putea ataca cineva/ceva fara s-o pateasca, rau de tot, decit ca sa urmareasca prada zi/noapte?)
    Cind colo, cercetatorii arata, uneori spre nemultumirea unora dintre colegi (chestie foarte frecventa in stiinta), ca unii dintre Tyrannosauri (se cunosc pina azi peste 30 de specii, nu exemplare, specii!) aveau pene! Care pene sint aparute inaintea ferocelor animale dar sa trecem peste. Nu va inchipuiti ca avem de-a face cu vreun pui nervos de 8-10 tone :)) Si nici ca toti aveau pene, foarte probabil ca nu toti sa fi avut, Velopciraptorii din film aproape sigur n-au avut avut, insa scena din film cu velociraptorii (citeva zeci de kile cel mult, avem nu doar craniile lor, avem schelete complete, avem inclusiv coprolite – fecale fosilizate – si de T Rex si de Velociraptor. Inca nu s-au gasit oua.) concurind pentru prada cu un T Rex nu are legatura cu realitatea. Insa lumea si unii dintre cercetatori si-au format o astfel de imagine si e dificil sa le fie modificata. De ce e o intrebare de pe tarimul stiintelor cu psiho in fata iar raspunsul nu il gasesc a fi interesant.
    Exact asa cu IPCC & Co, creaza o imagine, lumea ajunge sa o creada si daca vii cu fapte si date care contrazic „opinia generala” sustinuta abundent de media (dupa citeva interviuri eu am numit-o pe d-na Dr. Bojariu acum multi ani „meterolog incalzirist” – imi cer scuze, doamna, imi voi schimba opinia atunci cind ma veti convinge ca tot ce am invatat eu la si dupa scoala este gresit! Sau mai simplu: aratati-mi fosile de iepure in Jurasic) faci parte dintre sceptici (ce-i rau in asta?), negationisti (asocierea cu negationistii Holocaustului e imorala, inumana, gretoasa si descalificanta pentru cel care o face) si cum ne vor mai numi. Asta nemaivorbind despre persoane „vigilente” de pe forumuri, indivizi cu verbiaj incontinent dar care habar n-au despre ce vorbesc.

    • Cum zicea Giordano Bruno “se non è vero, è molto ben trovato”.

      Cind au fost inundatiile in Germania nici un meteorolog nu a fost in stare sa previna populatia, nici macar cu trei zile inainte, dar se dau mari ca sunt in stare sa prevada ce va fi peste jde ani.

      Ca savantii romani vor si ei sa se alinieze curentului nu e de mirare, vor si ei o tara ca afara si nici nu trebuie sa gindeasca prea mult cu capul lor, studiile trebuiesc doar traduse. Prin Ge era un metorolog privat, de succes, Kachelman, care o nimerea mai bine decit institutiile de stat. Intr-un interviu a povestit ca secretul succesului lui consta in distributia si multimea sistemelor de masuratori.

      Absurd e ca Romania are cele mai putine emisii pe cap (5,9) si totusi trebuie sa ia masuri la fel de drastice ca tarile care au mult mai mult.
      Luxemburg, o tara galagioasa in EU, tara bancilor, are 20. Sa vad Luxemburgul impinzit de eoliene si solare.

      • Eu urmaresc cu admiratie ascensiunile himalayene ale lui Horia Colibasanu si ale celor de calibrul asta. Nu sint multi, vreo 25 sa fie in toata lumea. Ei bine si el/ei dar si expeditiile de „turism industrial” himalayan folosesc foarte putine dintre serviciile „oficiale”, de stat sa le zicem. Nu-i vorba, le consulta si pe acelea cu titlu de inventar insa se bazeaza in principal pe prognozele a doi tipi, un elvetian si un portughez (servicii platite) specializati pe prognoza vremii pe termen scurt si foarte scurt (maximum 3 zile) la altitudini inalte himalayene.
        Sigur, se poate contraargumenta ca nu e treaba serviciului meteorologic de stat al Indiei sau a celui al Nepalului sa prognozeze vremea in urmatoarele 32 de ore pe Creasta Abruzzi a muntelui K2. Discutabil atita vreme cit mare parte din PIB-ul Nepalului vine tocmai din taxele de acces pe munte si din veniturile serviciilor turistice adiacente.

      • Luxembourghezii se incalzesc in mare parte pe motorina iar o buna parte din energia electrica este produsa in centrale pe petrol (la PIBul lor per capita si la salariile lor medii isi permit). Dar stati linistiti, acum cu NS2 vor impinge campanile germane mai mult gaz si Luxembourg, vor trece si ei la centrale hybride (gaz plus regenerabile).

        „Absurd e ca Romania are cele mai putine emisii pe cap (5,9) si totusi trebuie sa ia masuri la fel de drastice” Despre ce masuri drastice vorbiti (la modul concret?) Spre deosebire de Luxembourg, Romania are un potential imens (hidro, fotovoltaic, eolian) dar si resurse de gaze naturale. Romaniei, tocmai i-au fost alocate €10 miliarde pentru modernizarea sistemului energetic (vezi PNRR), iar cu aceasta suma, Romania poate atrage capital privat in domeniu – cel putin €30 miliarde. Daca sunt destepti, romanii isi pot trage un sistem energetic sustenabil, descentralizat, performant (si inteligent) de ultima generatie: 60% regenerabile + 40% gaz. Pentru astfel de proiecte insa, iti trebuie elan, vointa politica si oameni tineri. Pensionarii si-au trait traiul, si-au mancat malaiul, sa isi vada de nepoti (oricum, marea lor majoritate sunt depasiti).

        https://www.irena.org/newsroom/pressreleases/2020/Jun/Renewables-Increasingly-Beat-Even-Cheapest-Coal-Competitors-on-Cost

        https://www.youtube.com/watch?v=ezD-6zkABwA

        https://sustainablecities.vattenfall.com/en/berlin

        https://www.youtube.com/watch?v=eeiu-wcyEbs

        P.S. Inteleg ca Citu si Virgil-Daniel Popescu trag la „ciorba” lor olteneasca (sa-i laude babele si mosnegii – vezi doamne ce bravuri au facut ei in regiunea lor natala). In locul centralei din satul Halanga (jud. MEhedinti) trebuiau construite 3, 4 centrale x 100 megawati in diverse orase, i.e Timisoara, Iasi, Oradea si Brasov de exemplu. Ce sa faca satenii din Halanga cu sute de megawati pe ora si cu caldura reziduala? Cine acopera pierderile de transport pe fir de la Halanga (Mehedinti) pana la Timisoara sau pana la Iasi de exemplu? Asta e Romania, tara pateticilor parsivi (Vai si Amar!)

        • Păi dumneavoastră cu ce vă încălziți în Germania? Nu tot cu motorină? Ce ar fi să vă decomectați de la încălzirea cu motorină și puneți reșoul în priza alimentată de la panoul solar la iarnă :)

          Cam cât credeți că ați supraviețui?

          • Acum cu motorina dar o sa vina si gazul oligarhilor kgb-stasi-isti?;)
            Si cu oameni cu „elan” precum spune Florix. In Germania nici macar nu au o infrastructura internet de nivel tara in curs de dezvoltare dar incearca sa lectureze pe altii.
            Computerul ala cuantic este produs de americani.
            La munca Vodafone si T-mobile, nu la intins mana la stat! Sau sa se duca sa aiba grija de nepotii si parintii lor crescuti in anii ’90 cu mai putin de 4% din scoli cu Internet in Germania!

  17. O obsevatie despre factorul UHI la Iasi, la statia meteo de la Aeroport.
    Pina in urma cu cinci-sase ani, numai tin minte precis, pista aeroportului era mai scurta, nu ajungea pina la statia meteo.
    Acum trece bine de statia meteo si sunt sigur ca o suprafata de asfalt de asemenea dimensiuni, in vecinatatea statiei meteo, influenteaza radical valorile temperaturii.
    Nu cred ca a fost facuta o corectie a temperaturilor dupa aceasta lungire a pistei de aterizare, asa ca la statia meteo Aeroport Iasi se masoara o temperatura crescuta fata de realitate, totul plecind de la caldura radiata de betonul si asfaltul pistei de aterizare.
    Victor Gradinariu

  18. Nu prea înțeleg treaba cu „corecția*. Eu fac analogia cu un material compozit dopat. Presupunem un material izolator, cu o permitivitate electrica relativ constantă, dopat cu atomi (grupări de atomi) conductori, cu permitivitate electrica ridicata. Permitivitatea electrica totala poate fi determinată utilizând FEM (finit element modeling), prin ponderarea regiunilor cu permitivitate ridicata și a celor cu permitivitate redusă. Fără a face nici o „corecție” asupra permitivitatilor electrice locale. Nici nu ar fi corect!
    De aceea, nu înțeleg de ce sunt necesare aceste „corectii” pentru „efectul de insula” și alte cele. Temperatura este temperatura și gata. Fix cat este ea, in betoane, in mijlocul intersecțiilor. Și fix cum este ea pe vârful Omu sau pe vârful Dochia. Sunt ca niște „impuritati” de permitivitate extrem de ridicata, respectiv extrem de scăzută. Dar nu mi se pare corect să le fie „corectată” valoarea. Se tine cont de valoarea exacta, se ponderează, și asta este. Înțeleg că ponderarea ar trebui făcută la suprafață, nu la numărul de oameni. Da, numărul de oameni și betoanele afectează temperatura, dar temperatura este cat este, măsurabilă, fără „corecții”. Sa se pună mai multe stații în vârfuri de munți, in vai, in depresiuni cu inversie termica, dar nu sa se aplice „corecții”.
    Corect este sa se facă „celule” cat mai mici și să se ia în considerare absolut toate datele așa cum sunt. Bun, că pe câmpuri e dificil de facut celule de 5kmx5km, ok, facem extensie la date. Dar in aglomerările urbane „meshuirea” trebuie sa fie cat mai scăzuta, la fel și în regiunile cu temperaturi scăzute extreme.
    Ok, accept că nu mă pricep la calcularea temperaturii medii pe o suprafață extinda. Dar îmi rezerv dreptul de a rămâne sceptic relativ la „corecții”.

    • De multe ori, corecțiile sunt necesare pentru că operatorul uman face trăznăi. Eliminarea valorilor „ciudate și extreme” este parte a corecțiilor de temperatură.

      Reiau mai jos un comentariu pe care l-am făcut în 2018 pe marginea articolului meu Există o temperatură medie a planetei? Despre paradoxul Simpson și implicațiile sale.

      În legătură cu stațiile meteo românești, una din ele a fost recent breaking news:

      – • The monthly mean temperature in September 1953 at Paltinis, Romania is reported as -46.4°C (in other years the September average was about 11.5°C).

      Ca să fim imparțiali, stația Păltiniș a împărțit trofeul „De râsul curcilor” cu alte două surate:

      For April, June and July of 1978 Apto Uto (Colombia, ID:800890) had an average monthly temperature of 81.5°C, 83.4°C and 83.4°C respectively.

      • At Golden Rock Airport, on the island of St Kitts in the Caribbean, mean monthly temperatures for December in 1981 and 1984 are reported as 0.0°C. But from 1971 to 1990 the average in all the other years was 26.0°C.

      Aceste revelații au fost publicate de Dr. John McLean, un cercetător australian, care a făcut un audit al bazei de date de temperaturi folosite de Hadley Met Centre (HadCRUT 4 database). Centrul britanic, pomenit de mine în articol, este unul dintre furnizorii oficiali de date pentru viitorul raport IPCC, care va fi publicat curând.

      Analizând calitatea datelor înregistrate de centrul britanic din 1850 până în prezent, Dr. McLean a scris:

      I was aghast to find that nothing was done to remove absurd values… the whole approach to the dataset’s creation is careless and amateur, about the standard of a first-year university student.

      Prezentarea raportului său se găsește la #DataGate! First ever audit of global temperature data finds freezing tropical islands, boiling towns, boats on land

      Raportul integral poate fi cumpărat pentru $8 de la Audit of the HadCRUT4 Global Temperature Dataset

      Deși am suficiente informații despre calitatea dubioasă a unor date de temperatură publicate de marile agenții climatice din lume, m-am ferit să le includ în articolul de față. Poate le voi prezenta cu altă ocazie.

  19. Pe virfurile muntilor sau in vai nu prea merita indesirea statiilor, nu s-a obtine mare lucru in plus nici macar pentru prognoza locala. Variatiile induse de relief ale vremii sint foarte mari, uneori spectaculoase, unii munti „isi creaza vremea lor” (este declaratia unui om cu enorma experienta in materie, Ion Sanduloiu, seful Salvamont Arges despre Muntii Fagaras, opinie pe care o putem confirma multi montaniarzi), iar altitudinea isi spune cuvintul pina si la noi unde altitudinile nu sint mari.
    Argument: in noiembrie 2017 a fost prognozata cu mare precizie cu 2 zile inainte de catre meteorologi o furtuna zdravana in Bucegi, furtuna care urma sa tina cel putin 48 de ore. Felicitari din toata inima meteorologilor, prognoza a fost perfect confirmata de realitate! S-a intimplat sa avem liber si am urcat pentru citeva zile la Baza Salvamont Babele (~2260 m altitudine). In urmatoarele 3 zile am avut parte de vint constant, a inceput sa bata pe la 5 seara constant cu 80-90 la ora din directia Est (Galati). A doua zi viteza vintului a crescut cu ceva, mentinindu-se in general constanta, la rafale depasind 125 la ora. Temperatura s-a mentinut in toate cele 3 zile relativ constanta, 1-2 grade cu plus. In noaptea celei de-a doua zile la altitudinea noastra vintul a batut dinspre Sud (Leaota, Dambovita) pentru ca dupa ~ 4 ore sa bata dinspre WNW – Iezer/Piatra Craiului, in ziua a treia slabind in intensitate pina pe la 50 la ora. In tot intervalul asta vintul a viscolit bruma de zapada existenta, vreo 8-10 cm iar nivelul de precipitatii a fost extrem de mic – la altitudinea noastra – mai sus cu 150 de metri, la Vf Omu a pus un strat de ~20 cm pe fondul unor temperaturi mai scazute. Insa au existat diferente severe intre directiile din care batea vintul la noi si la Omu, uneori diferente de 90 de grade! Altfel spus strate diferite de aer se miscau in directii si cu viteze diferite in functie de altitudine.
    Am fost in permanenta legatura radio cu Statia Meteo Omu si comparam observatiile noastre cu ale lor. (Distanta pe orizontala e ~2.6 km si pe verticala de ~240 m). In zilele acelea am verificat indicatiile mai multor site-uri, app-uri de net si cel mai corect a fost MeteoBlue, pe el am putut sa verific directia si intensitatea vintului la diferite altitudini si sa compar cu ce masurau la Omu si ce puteam noi masura (nu atit de precis, evident) la Salvamont Babele). Rezultatul a fost ca am dezinstalat orice app pastrind doar MeteoBlue.
    Daca adaug la toate astea si ca deseori in statiunile de pe V Prahovei e noros si uneori ploua iar sus noi schiem in tricou si facem plaja ca e senin toti norii fiind sub noi aveti imaginea unei variabilitati uriase pe o intindere foarte mica. N-ar folosi o indesire a retelei de statii meteo nici pentru prognoza locala si nici pentru cea regionala.
    In paranteza fie spus: acea furtuna este responsabila pentru doborituri masive de vint in M-tii Bihor, in zona Padis, la Poiana Horii, in Parang (a doborit o portiune de padure chiar pe marginea pirtiei Vidra – o amica urca pe pirtie spre Salvamont cind s-a produs), a smuls acoperisuri in Tara Beiusului (jos, altitudine sub 200m), in Arad si in Timis (altitudini mici) si probabil si in alte parti. A fost urmata de inca una ceva mai slaba in toamna lui 2019, soldata si ea cu distrugeri de acoperisuri si de padure, doboriturile de padure si replantarile nefiind rezolvate pina azi!

    • Pai tocmai. Luam toate datele corecte din oraș, dar și toate datele corecte de pe munți și în vai. Fix cum sunt ele, variabile și extreme. Așa ar fi corect.
      Sigur, înțeleg că pot exista erori datorate tehnicilor de măsurare: termometre defecte, incinte cu termometre defecte/deteriorate, transmiterea alterata a informației (rețea net scăzută, citire greșită, înscriere greșită). Dar toate aceste erori pot fi minimizate prin redundanta, prin sisteme de monitorizare, prin evaluare umană săptămânală samd.
      Dar e ok, înțeleg ca o colectare corecta a datelor, nu doar din mijlocul orașelor, ci și din mijlocul deserturilor noaptea, sau din depresiunile și vaile predispuse la inversări, presupune muncă și atenție. E mai simplu sa se folosească sateliții, sa se scoată extremele și să se medieze.
      Este ciudatel sa se vorbească de „fenomene extreme” dar „temperaturile extreme” sa fie aplatizate, ignorate sau ne luate în seamă.

      Se vorbește de „fenomene extreme” mai ales când acestea lovesc așezările umane. Dar ar fi corect să fie semnalizate și cele care lovesc munții și vaile, depresiunile. Sa înțeleagă lumea că sunt de fapt fenomene normale care se petrec normal și regulat pe suprafețe cu gradient mare de temperatura. Suprafețe muntoase sau, de ce nu, suprafețe urbane.

    • Deci dacă am înțeles corect ceea ce spuneți, înseamnă că noțiunea de temperatură medie determinată de stațiile terestre e lipsită de valoare și acuratețe deoarece sunt mult prea mulți factori perturbatori și variable greu de estimat. Da, asta cam așa e… În linii mari e cam ceea ce spune și autorul în acest articol.

      • Intr-adevar, este cel putin discutabila valoarea obtinuta de, sa spunem Statia Meteo Cota 1511m (daca bine stiu eu initial a functionat ~400 m mai jos in altitudine, in zona Manastirii Sinaia fiind apoi construita pe locul actual, cu alte cuvinte nu cred ca se pot folosi ambele seturi de date …) pentru localitatea Sinaia (si vremea si clima sint diferite intre cele doua locuri, diferenta majora fiind data de altitudine, de antropizarea masiva a Sinaiei dar si de influenta majora a vinturilor suflind predominant dinspre Nord jos in Sinaia, lucru care nu se intimpla la Statia Meteo, dar si de gradul de insorire mult mai mare la Cota 1500 fata de jos in Sinaia. Si pot continua pina miine dimineata cu astfel de exemple. Asa incit e firesc sa ne intrebam daca exista o temperatura medie la statia x si ce relevanta poate avea ea?

      • Mda, incalzirea globala din ultimile 5-6 decenii nu exista, este borna conspiratiei globale stangiste, nu-i asa? Este trist sa marturisim talibanizarea republicanilor americani (motorul stiintei si al dezvoltarii de odinioara). Nu in mod intamplator, marii capitalisti americani din zilele noastre (incepand cu Jeff Bezos, Bill Gates, Elon Musk, Warren Buffett, Larry Ellison, Larry Page, Fratii Walton, Michael Dell, Koch Family, Mark Zuckerberg, etc, etc) au ajuns sa simpatizeze cu democratii.

        https://thehill.com/changing-america/enrichment/education/563498-new-poll-finds-confidence-in-science-has-plunged-among

        https://news.gallup.com/poll/352397/democratic-republican-confidence-science-diverges.aspx

        • De ce aveti NESIMTIREA de a va latra la infinit propaganda de parazit marxist, in zeci de postari imbecile, FARA sa adresati niciodata argumentele imbatabile ale autorului, profesorul Cranganu?

          Poluati de unul singur mai ceva decit o termocentrala pe carbune si nu aveti cei cinci ani de-acasa, ca de sapte nu-s sperante.

          Ar trebui sa lucrati intr-o colonie penala pentru despagubirea bietilor actionari la degenerabile, pe care i-ati jefuit cu nerusinare.

          • Mda, interventii cu acuzatii calomnioase si improscaturi moca in lipsa de argumente. Si mai vorbiti de bunul simt! Spre deosebire de idolul matale (fostul presedinte Trump) eu nu am avut actionari straini la niciuna din companiile mele! Asadar, mai usor cu mobila.

            P.S. mai nou, politologii si ganditorii think-tankurilor de dreapta se pozeaza in „capitalisti”, cu toate ca marea lor majoritate (99%) nu au avut vreun business sau vreun angajat in viata lor. Penibil este ca, toti cei care nu sunt in linie-dreapta cu ei (inclusiv mediul afacerilor, institutele de cercetare, etc) sunt etichetati in „paraziti marxisti”! inclusiv Fratii Koch, Warren Buffet, Michael Dell, Larry Page, Bill Gates, Jeff Bezos, Elon Musk, Larry Ellison, Familia Walton, etc, etc. De-a rasul plansul!

            • De ce aveti NESIMTIREA de a va latra la infinit propaganda de parazit marxist, in zeci de postari imbecile, FARA sa adresati niciodata argumentele imbatabile ale autorului, profesorul Cranganu?

        • Depinde cum privim lucrurile.

          La mine de exemplu arată mai degrabă a răcuire globală în ultimele decenii.

          – La paralela 45 am avut anul trecut 0C la sfârșit de Iulie.

          – Verile sunt ploioase și reci iar iernile lungi (durează câte 4-6 luni), geroase și cu foarte multă zăpadă.

          – Începând din 2015, cred, a nins în fiecare an în Texas, iar anul ăsta a fost o furtună de zăpadă acolo cum n-a mai văzut nimeni niciodată. În Decembrie 2017 a viscolit la Monterey Mexic, unde nu se știe să mai fi existat vreodată așa ceva.

          – În 2010 – ultimul an cu adevărat cald, aveam peste 40 de tornade pe zi în stat în Iunie. Anul ăsta n-am auzit de niciuna :) Aleea tornadelor s-a mutat aproape 1000 de km mai la sud.

          – Anul ăsta e prima oară din 2011 când am construit piscina, când am avut mai mult de 3 săptămâni de soare :) În 2010 când am luat hotărârea s-o construiesc aveam vreme caldă până la început de Octombire. La mijloc de Octombriee 2020 a nins binișor :;) și a trebuit să golesc irigațiile al repezeală să nu înghțe conductele.

          – Cursul superior al Mississippi a înghețat beton în fiecare an în ultimii 5-6 ani. așa ceva nu s-a mai întâmplat de pe vremea lui Mark Twain. –

          – Timp de 12 ani între 2005 și 2017SUA nu au mai fost lovite de niciun uragan de gradul 4. Cea mai lungă periodaă de acalmie de la 1860 încoace. precedenta a fost de 8 ani între 1861 și 1869 :)

          Agitpropul amerecan însăși a interzis utilizarea sintagmei „încălzire globală” din cauza bășcăliei și bancurilor iscate de ea. Termenul politic corect e „schimbări climatice” :)

          Nu în ultimul rând, dacă e așa o încălzire globală de ce mai ardeți iarna motorină ca să vă încălziți?! :) Ar trebui să fiți în slip cu umbreluța de soare. Că parcă așa ziceau „iexperții” prin 2000: Că în 20 de ani se va face plajă la Narvik vreo 3-4 luni pe an…. :)

            • Nu e „normal” pentru o viata de om, dar pentru viata Pamintului e normal.
              Care e „normalitatea”? cine o stabileste?

  20. Despre analiza erorilor de măsurare a temperaturilor în stațiile meteo americane

    Într-un studiu publicat de prestigiosul Journal of Geophysical Research, cercetătorii (Fall et al., 2011) au analizat 1007 din cele 1227 stații meteo din SUA administrate de NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration) din punctul de vedere al erorilor care se produc la înregistrarea temperaturilor maxime/minime din cauza locațiilor respectivelor stații. Reamintesc că baza de date NASA GISS folosește valorile brute ale stațiilor meteo NOAA.

    Clasificarea calității locațiilor unde sunt instalate stațiile meteo folosite de NOAA pentru măsurarea și înregistrarea temperaturilor maxime și minime folosește Sistemul de clasificare folosit CRN (Climate Reference Network):

    – CRN 1 desemnează o suprafață plană, clară, cu senzori situați la cel puțin 100 m de surse de încălzire artificială și acoperirea solului cu vegetație <10 cm înălțime;

    – CRN 2, la fel ca CRN 1, cu vegetație înconjurătoare <25 cm și surse de încălzire artificială la 30 m;

    – CRN 3, la fel ca CRN 2, cu excepția surselor de încălzire artificială la 10 m;

    – CRN 4, surse de încălzire artificială <10 m;

    – CRN 5, senzor situat lângă / deasupra unei surse de încălzire artificială.

    Din datele prezentate de autorii studiului, reiese o situație alarmantă pentru acuratețea și precizia temperaturilor înregistrate oficial de SUA.

    Din cele 1007 stații analizate, doar 7,9% introduc erori < 1°C (stațiile CRN1 + CRN2). Restul stațiilor, un impresionant 92,1%, raportează temperaturi eronate, mai mari – nu mai mici! – cu ≥ 1°C – 5°C.

    Situația alarmantă descoperită de autorii articolului a forțat NOAA să încerce aplicarea unei corecții numite omogenizare. Este vorba de un proces prin care oficialii NOAA pur și simplu anulează sau ajustează înregistrările termometrelor din anumite stații meteo doar pentru că sunt diferite de temperaturile ajustate la stațiile meteo din apropiere. Dar, pentru că cele 114 stații „bune”, cu erori mici (< 1°C), sunt clar dominate de restul de 1007 stații „rele”, cu erori ≥ 1°C – 5°C, rezultă că omogenizarea va avea tendința de a elimina temperaturile măsurate de stațiile de calitate ridicată (CRN1 și 2) pentru a menține omogenizarea între stațiile de slabă calitate (CRN 3, 4 și 5). Ca rezultat, ajustările introduse prin omogenizare vor conduce la creșterea temperaturilor din stațiile „bune” pentru a se încadra în trendul produs de stațiile cu locații proaste.

    Autorii studiului prezentat (Fall et al. 2011) atrag atenția asupra unor probleme metrologice serioase:

    … acest studiu demonstrează că expunerea stației influențează temperaturile USHCNv2. Temperaturile sunt cele mai ridicate în comparație cu analizele independente la stațiile cu cele mai proaste caracteristici de locație. Estimările tendințelor de temperatură variază în funcție de clasificarea site-ului: cele cu o locație de slabă calitate produc o supraestimare a tendințelor minime de temperatură și o subestimare a tendințelor maxime de temperatură, producând o substanțială diferență estimărilor tendințelor de temperatură diurne… Diferențele tendințelor tind să devină progresiv mai mari (și mult mai probabil semnificative statistic) pe măsură ce calitatea site-ului se degradează.

    În final, se poate conchide în mod eronat că o încălzire de peste 1,5°C – 2°C a apărut deja. După fake news, avem și fake temperatures

    Dacă rețeaua națională a unei țări ca SUA se confruntă cu astfel de problem în înregistrarea temperaturilor, ne putem ușor imagina ce se întâmplă în alte țări.

    (adaptare a articolulului Când vremea devine climă… din 2018)

    Una din întrebările adresate prin e-mail doamnei Roxana Bojariu a fost dacă există vreun studiu românesc publicat despre analiza erorilor de la stațiile meteo incluse în baza de date NASA GISS sau alte stații din România. Dacă există, ar fi interesant de știut ce procedee s-au folosit pentru eliminarea/minimalizarea erorilor.

    • Domnule Profesor, am dreptate sa scriu ca daca privim temperaturi pe suprafete mai mari ale planetei aproximarile cresc exponential? Si asta pe fondul celor descrise de dumneavoastra, temperaturile din America de Nord, UK, Europa cam pina la noi, Japonia, conturul Australiei si Noua Zeelanda au statii meteo ale caror date ar fi, sa spun „partial credibile” pe cind in parti uriase ale planetei (Ucraina, Siberia, Kazahstan, Estul Rusiei, Mongolia, mare parte din America de sud, aproape toata Antarctica, aproape toata Arctica si pot adauga usor si parti mari din Peninsula Scandinavica si 80% din Canada nu stim ce se intimpla (sau ce masuram are bare de aproximare comparabile cu valoarea masurata)? Adica nu masuram nimic iar ce masuram facem cu aproximatii de neacceptat?
      Nu sintem cumva in situatia celui care si-a pierdut cheile si le cauta sub un felinar chior pentru doar acolo are lumina?

      • Nu cred că se poate vorbi de o creștere exponențială a temperaturilor în funcție de suprafețele măsurate. Ceea ce se poate obiecta însă este densitatea inegală astațiilor de măsurare, mult mai numeroase pe uscat (cca 29%_ decât pe mări (cca 71% din suprafața totală a planetei), mult mai numeroase în emisfera nordică decât în cea sudică. Vrând-nevrând, trebuie făcute aproximări pentru a atribui valori de temperatură în rețele regulate utilizate de modelele climatice.

        Există în prezent posibilitatea unei acoperiri uniforme cu valori de temperatură a întregii suprafețe terestre folosing măsurători satelitare. Dar aceste măsurători nu sunt directe, ci proxy, la fel ca inelele copacilor, raporturile izotopilor de oxigen, varvele sedimentare etc. Și pentru datele satelitare este nevoie de calibrare și analiza erorilor de măsurare.

        • O singura nedumerire am. Cand este folosita sintagma „citirea temperaturilor prin satelit”, eu înțeleg că fiecare statie meteo este conectată la sistemul de sateliți și transmite în timp real valoarea numerică măsurată clasic a temperaturii (sau a temperaturilor) înregistrata la momentul respectiv (sau la momente bine stabilite de timp).
          Dar pare că temperatura este de fapt estimată cu ajutorul măsurătorilor din satelit. Pai, pentru ce se mai fac măsurătorile la sol daca sateliții estimează ei temperatura? Pentru zonele care nu au acoperire cu stații meteo? E destul de cinic că o grămadă de bani se investesc in bla, bla-uri, dar nu se investesc intr-o rețea perfecta de sensori meteo. Până la urmă, mai toate teritoriile sunt acoperite cu antene gsm. La fiecare antena poate fi atașată o mini-statie-meteo. Stații meteo care măsoară corect, cu termometre corecte și eventual dispozitive redundante, temperatura locală. Și aceasta temperatura locală transmisă prin satelit in timp real către toate centrele de analiză.
          Dar sigur ați explicat deja cum sta treabă in diverse articole și postări, recunosc că sunt ignorant.

          • Măsurători la sol ale temperaturii suprafeței terestre vs. estimări proxy bazate pe date satelitare. Care sunt mai precise?

            Pentru că, din punct de vedere tehnic, sateliții nu măsoară nici temperatura, nici suprafața (unde trăiesc oamenii), se poate spune că termometrele de la sol sunt mai precise decât măsurătorile prin satelit.

            Iată de ce:

            Sateliții măsoară luminozitatea atmosferei Pământului, iar apoi oamenii de știință aplică tot soiul de algoritmi, mai mult sau mai puțin feriți de erori, pentru a converti aceste informații în temperaturi cu ajutorul modelelor computerizate, care sunt simulări care ne ajută să înțelegem mai bine complexitatea planetei.

            Oamenii de știință preiau date despre luminozitate de la 16 sateliți diferiți. Imaginați-vă că primiți o cutie cu piese de puzzle, dar fără nicio imagine de referință care să vă arate cum va arăta puzzle-ul complet. Experții se confruntă cu o provocare similară, luând informații de la toți acești sateliți care au fost lansați în decenii diferite începând cu 1978 și descoperind cum se potrivesc cel mai bine piesele între ele.

            Sateliții măsoară luminozitatea atmosferei terestre la diferite altitudini. De exemplu, stratul de aer măsurat cel mai aproape de locul unde locuiesc oamenii se află la altitudinea la care zboară păsările și avioanele. Oamenii de știință efectuează și combină diverse măsurători până la o înălțime de aproape 23.000 de picioare (aproximativ 7.000 de metri).

            Which measurement is more accurate: taking Earth’s surface temperature from the ground or from space?

            Înregistrările satelitare sunt și ele vulnerabile în fața erorilor: modificarea (decaying) în timp a altitudinii de survolare, degradarea calitativă a senzorilor, efectele norilor ș.a.

            De exemplu, un studiu publicat în 2013 a analizat datele de temperatură produse de doi sateliți,Aqua și Terra cu ajutorul senzorilor MODIS instalați la bordulo aparatelor de zbor.

            Analiza comparativă a temperaturilor produse de MODIS cu cele înregistrate la sol au indicat că MODIS supraestimează valorile maxime de temperatură și subestimează valorile minime cu până la 5-6°C. Evident că, exploatând astfel de măsurători proxy se obține o încălzire globală semnificativă, care apoi este inclusă în modelele climatice subsecvente.

            Detalii,

            Systematic errors in temperature estimates from MODIS data covering the western Palearctic and their impact on a parasite development model

  21. Cred ca datele CERES vor rezolva problema UHI in timp, acum abordarea asta cu BI este extrem de ciudata (loc/km2? atat? nu conteaza albedoul? culorile acoperisurilor? km2 de asfalt, care numa reflectorizant nu e, basca capacitatea de imnagazinare a caldurii, convectia speciifca zonei, data si de o componenta naurala etc)
    Bun, de acord ca avem de lamurit cum se fac corectiile, foarte misto abordarea asta! Chit ca nu schimba trendul
    In schimb e naspa de tot abordarea aia ciudata din finalul articolului (ati mai repetat-o, la fel de ciudat, am crezut ca e o scapare, vad ca persistati, asa ca ma bag in seama otara :P)
    Sa ne gandim la cresterea/scaderea de temperatura care face diferenta intr glaciatiune si „neglaciatiune”
    Cat sa fie? (E retoric ptr dvs, sunteti geolog si sunt sigur ca o stiti foarte bine…chiar, confirmati sau nu cifrele de mai jos?)
    Cat de mare etse diferenta de energie absorbita-radiata in spatiu? La TOA, evident…(ca o paranteza, avem date recente si de la CERES,-si acolo dispare discutia despre UHI, evident, casele si oamenii nu vietuiesc pe la 100km, nu?), am mai dat linkul, iaca il mai dau odata
    https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1029/2020GL091585
    „We apply radiative kernels to satellite observations to disentangle these components and find all-sky instantaneous radiative forcing has increased 0.53 ± 0.11 W/m2 from 2003 to 2018, accounting for positive trends in the total planetary radiative imbalance. This increase has been due to a combination of rising concentrations of well-mixed greenhouse gases and recent reductions in aerosol emissions. These results highlight distinct fingerprints of anthropogenic activity in Earth’s changing energy budget, which we find observations can detect within 4 years.”
    Bun, noi traim si ne intereseaza troposfera, unde avem convectie la greu…asta ar cam trebui sa fie si miezul discutiei dupa mine, daca deplasam incalzirea peste troposfera? unii fac si cumpara nori…. cu alta ocazie, subiectul este mustos si mult mai productiv decat abordarile actuale, ptr ca poate produce solutii, altele decat teoretica si imposibil de realizat reducere de emisii de codoi, d,a e vinovat, dat trebuie sa traim cu el, ca nu avem alternativa la o groaza de chestii care produc energie, si sa gasim solutii carea ataca din alte pozitii bilantul energetic, ca sa fie clar.
    Revenind, un studiu interesant e aici
    https://www.pnas.org/content/116/30/14881
    pdf-ul il gsiti aici
    https://www.pnas.org/content/pnas/early/2019/07/02/1905447116.full.pdf
    ” During the deglaciation, a positive imbalance of typically +0.2 W⋅m−2 is maintained for ∼10,000 y, however, with two distinct peaks that reach up to 0.4 W⋅m−2 during times of substantially reduced Atlantic Meridional Overturning Circulation.”
    Ei, na, un fleac de +0,2 W/m2 , adevarat, cateva zeci de mii de ani face diferenta intre epoca de gheata si aia „normala”?
    Parca suna altfel aia 2W/m2…nu-i asa? Si nu sntem in epoca de gheata…unde o sa ajungem in ritmul asta?
    Cat a fost dif de temperatura? undeva pe la 3,5 grade!!!
    „Additional information on the potential range of the planetary radiation imbalance can be gained from past climate changes. These include the ∼3.5-K global warming over the last deglaciation ”
    Ce ma deranjeaza insa cel mai mult este incercarea de minimaliza importanta acestor numere mici, la o prima si superficiala vedere
    Vorbim de aportul antropogen care cauzeaza schimbarea, din totalul „schimbarii” carevaszica, aia naturala+antropogena, la natural vedem chiar din graficul dvs ca nu se prea „misca” nimic, nu cate procente din radiatai totala emisa de terra e antropogena, eh un fleac de cativa Watti, ce poa sa faca aia? …ntz, ntzz, nu-i frumos ce faceti! :P
    Cei care nu sunt familiaizati cu notiunea de bilant , ASR, ETR aia, aia (ca altfel nu realizezi ca diferenta dintre ele conteaza, nu valoarea lor, adica ne intereseaza procentul raportat la diferenta dintre ASR si ETR, nu raporta la ETR)
    https://ceres.larc.nasa.gov/science/
    Asa ca mai bine ramanati la aia cu UHI, care e reala si interesanta..ultima abordare ridica suspiciuni de „confirmation bias”, ca tot ati pomenit de el, na, la „dusmani”, cei din tabara dvs sunt scutiti? :P

    • Ca de obicei, sunt prea multe întrebări și observații în comentariul dvs. și nu cred că toată lumea se pricepe la fel de bine ca dvs. pentru a le savura. Mă voi limita la două răspunsuri:

      1. În primul articol citat, autorii scriu așa:

      We apply radiative kernels to satellite observations to disentangle these components and find all-sky instantaneous radiative forcing has increased 0.53 ± 0.11 W/m2 from 2003 to 2018, accounting for positive trends in the total planetary radiative imbalance

      Aș vrea să știu dacă ne puteți explica și nouă ce sunt și în ce constă aplicarea kernel-urilor radiative la datele satelitare. Presupunând că ne veți lămuri, trec mai departe și vă răspund cu două întrebări:

      Cât de mult trebuie să se schimbe gradul de acoperire cu nori astfel încât să poată fi luată în considerare creșterea de 0.53 W/m2 în TOA radiative forcing cu începere din 2003?

      Sau altfel pusă întrebarea:

      Este oare posibil, la nivel global și prin observații instrumentale, să se distingă cauzele unei diferențe de radiative forcing de 0,53 W/m2 pe o perioadă de 15 ani?

      2. Vă deranjează, pe dv. și alți comentatori, interpretarea pe care am dat-o graficului construit pe baza datelor oficiale NASA GISS. Oferiți dvs. o altă interpretare bazată pe exact aceleași cifre.

      În final, vă invit să vă abțineți în viitor la a-mi da sfaturi despre ce vi se pare dvs. că e mai bine să scriu eu și ce nu. O minimă politețe și un minim respect sunt absolut necesare dacă nu vreți să vorbiți în pustiu de unul singur.

      • Sa o luam pe rand
        1.Inteleg unde bateti.
        Kernelurile radiative, traditional, erau generate de modele matematice climatice globale (GCM-uri), avand biasuri maxime functie de ce „credeau” aia care produceau modelul
        Acum, de cativa ani, avem date satelitare complexe, diverse , atat pe vapori de apa, temperaturi ale solului, apei, acoperirea cu nori, tipul de nori etc putand crea kerneluri radiative pe baza observatiilor, pe baza datelor satelitare culese.
        Bun, mai pe larg gasiti aici, inclusiv ce sunt kernelurile, ptr cine nu stie.
        https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1029/2018JD029021
        Asta ar fi „treaba” cu kernelurile si datele satelitare, putem crea modele matematice care sa ne dea valorile instantanee ale diverslor parametri de stare care ne intereseaza.
        Cat priveste schimbarea gradului de acoperire cu nori nu inteleg intrebara.
        In articolul din link vad ca autorii folsesc formula all- sky IRF la care aplica un un coeficient CL, la numitor)de 1,24 pentru LW si 2,43 ptr SW…asta va interesa?
        Studilu il puteti descarca de aici (banuiesc ca a fost un test, credeati ca nu am citit decat jntroducerea :P…nope, l-am salvat si am o intreaga colectie , e foarte interesant
        https://www.essoar.org/doi/10.1002/essoar.10506610.1
        2.Cat priveste graficul aici e naspa rau :P
        Sa ne uitam intai aici
        https://data.giss.nasa.gov/modelforce/
        Daca puneati si graficul b am fi vazut ponderea RF antropogen vs natural sau total.
        Pentru ca asta anlizam, factorii care „forteaza” schimbarile, antropogeni, sau natrali.
        Dvs faceti comparatie intr RF antrpogen si radiatia Terrei!!!, nu componenta RF naturala, caree infima sau pe minus.
        Cocncluioznand ca
        „Dacă în Fig. 2 se consideră toate incertitudinile legate de diverșii factori care afectează starea termică a climei, contribuțiile umane nete actuale se plasează foarte probabil între 1,1 și 3,3%. Restul influențelor este non-antropogenic.”
        Fals, „contributiile umane” sunt RF, iar alea naturalecu care faceti dvs comparatia nu sunt RF, da? De ce? Ca sa aratati ca antropogena este infima vs naturala?
        Or doar RF are influenta asupra schimbarii temperaturii, era nprmal sa comparati RF antropogen cu RF natural…
        Nu inteleg de ce ati facut asta, de ce nu ati pus si graficul b, arata clar ponderea antropogen vs natural (aia naturala nici nu mai exisata acum, din grafic, este pe dos, ponderea covarsitoare in RF total este antropgen.
        Vedeti de ce nu-mi place? Dar deloc, si ma pune pe ganduri…de ce procedati asa?
        Da, cei care va citesc pe diagonala sau aplaudacii sar in sus…eu va spun unde cred ca gresiti, argumentat.
        Da, de acord cu observatia , e treaba dvs cum va scrieti articolele, ma gandeam ca va ajuta sa gasiti anumite scapari…. na daca vreti doar aplauze, aia e.

        • Pentru a continua dialogul cu mine este necesar să refaceți comentariul înainte de a-l retrimite conform următoarelor condiții:

          1. Cereți scuze pentru stilul comentariului anterior (23/07/2021 At 22:45). NU vă cunosc personal, n-am făcut armata împreună și nici n-am băut în aceeași autobază. Numărul grețos de mare de colocvialisme, expresii și interjecții cu iz de șmechereală arogantă și fudulie pseudo-expertă nu vă califică pentru un dialog serios, dincolo de pereții autobazei.

          2. Scoateți referirile la aplaudaci – este o țâfnă resentimentară. Dacă îi cunoașteți și vreți să intrați în dialog cu ei, faceți-o pe marginea comentariilor lor, nu a celor semnate de mine.

          3. Afirmații de genul „fals”, „ați greșit” etc. sunt opinii personale, nu judecați de valoare, și trebuie să le marcați ca atare. Nu uitați că lectura a 1-2 articole științifice nu vă schimbă statutul de cititor amator, chiar dacă încercați să-l poleiți cu sclipiciul stilului de autobază.

          4. După ce repostați comentariul conform condițiilor 1-3, voi considera dacă meritați timpul meu de a vă răspunde. Dacă nu primiți niciun răspuns, nu disperați. Consolați-vă cu ideea că în jurul zidului cunoașterii zac mii de cărămizi nefolositoare.

        • @ MirceaM,
          in ton cu ceea ce scrieti: „daca taceai, filozof rămîneai!”
          Bucurati-va, simtiti-va bine ca nu sinteti aplaudac
          Dar nu mai ridiculizati vorbirea banateana.

        • Interesant e ca la articolele d-lui MirceaM, articole de o mare importanta stiintifica si strategica, nu trec decit anumite comentarii, si ele de un mare nivel stiintific si strategic, celelalte nu sunt considerate demne de acest mare om de stiinta.
          Dar, tupeul e cit casa!

        • @Mircea M
          sa scoti pe „piata” media un model climatic conceput pe baze stiintifice general acceptate si de catre autori respectabili, fara insa o testare pe o perioada concludenta in care acel model sa confirme fizic rezultatele asteptate, e sinonim cu a scoate pe „piata”, de catre medici si cercetatori respectabili, pe baze stiintifice general acceptate, un vaccin netestat; daca in practica medicala vaccinul netestat reprezinta criminalitate medicala, la fel modelul netestat reprezinta criminalitate climatica;
          pentru eschivarea de la testarea modelului climatic se invoca variabilitatea vremii; insa indiferent cum variaza vremea de la o zi sau o ora la alta, bilantul planetar in ansamblu ramane invariabil de la o zi la alta, daca nu intervin variatii externe sau modificari structurale majore;
          de ieri si pana azi nu ne-a lovit nici un asteroid, nu au erupt violent vulcanii, nu s-a schimbat nici macar albedoul si nici macar concentratia codoiului;
          daca in raport cu ziua de ieri e mai cald azi la poli sau bate vantul mai tare la munte e complet irelevant pentru bilantul total; prin urmare. orice model climatic se poate pretinde corect daca da rezultate exacte incepand de astazi, in fiecare zi;
          RF-ul ala la care va referiti ca fiind efect al codoiului uman, nici pe de parte nu poate induce o variatie zilnica a starii termice a sistemului planetar in ansamblul lui, adica nu poate induce o variarie de temperatura sesizabila zilnic: altfel, ar rezulta cresteri anuale de sute sau macar zeci de grade C anual;
          daca eliminam exceptiile (asteroidul, vulcanii) un singur factor poate induce variatii zilnice variatii curente de la o zi la alta: ecranarea radiatiei vizibile (si nu numai) de catre vaporii de apa sub forma de nori sau ceata (ceata exista si vara si dimineata si la pranz, daca priviti orizontul terestru sau marin); care are si un efect amplificat de dinamica vanturilor convective pe care le induc;
          pentru ca nu vom avea acelasi bilant termic planetar daca intr-o zi norii se concentreaza la ecuator si a doua zi se concentreaza la poli: energia radiatiei incidente neta variaza semnificativ functie de variatia ecranarii norilor; ceea ce conduce la variatia temperaturii globale in mod aleatoriu, zilnic; ceea ce nu poate fi redat de modelele climatice actuale; sau poate ma insel eu, dar sper sa fiu corectat cu noile update-uri si performante ale cercetarilor climatice; vorbim despre vreme ? nicidecum! pentru ca vorbim de temperatura globala, care e parametru climatic, nicidecum parametru local; temperatura globala n-ar trebui sa varieze nici de la o ora la alta; sau daca da, care ar fi motivul ?
          acum rog comparati influenta zilnica a RF-ului incriminat cu influenta ecranarii zilnice a radiatiei solare;
          din pacate, nu va pot pune la dispozitie marimea variatiei zilnice a temperaturii globale, aia reala (mai mult sau mai putin exacta), rezultata din masuratori fizice (care ar confirma sau infirma valabilitatea oricarui model climatic), pentru ca cei 97% specialisti au omis sa ma tina la curent;
          dar am incredere ca dvs. va descurcati sa gasiti toate datele in vasta biblioteca de linkuri de care dispuneti;

          observatie: precizia instrumentala de masurare e mai putin relevanta deoarece un instrument chiar si decalibrat va inregistra o diferenta corecta intre doua masuratori succesive, in acelasi ;oc;

        • Domnule M, am apelat cu, if I say so myself, o anume delicatețe la simțămintele dv. de rușine, decență, bun-simț minimal.

          Trei ani de acasă, e tot ce se așteaptă de la dv.

          Reveniți cu un gulaș și mai dezgustător de malapropisme, mahalagisme și mitocănii. Faceți referințe și la „aplaudaci”, ca și cum dv. ați fi specialistul vorbind la nivel egal cu dl. profesor. În realitate sinteti în competiție cognitivă cu șarlatanul falimentar al regenerabilelor care se ascunde în Germania. Și un cimpanzeu poate folosi un microscop, pe post de bîtă, dar nu înseamnă că înțelege ce face.

          Printre cei care îl APLAUDĂ cu adevărat (și fară a se rușina) pe dl. profesor sunt oameni realizați în domeniul lor, poate complet distinct de geologie și/sau climatologie, care îi sunt recunoscători, cu modestie, pentru eleganța și generozitatea cu care își împărtășește erudiția și înțelegerea. Nu „aplaudaci” de genul celor în care sperați, fară speranță, dv.

        • I: „Cât de mult trebuie să se schimbe gradul de acoperire cu nori astfel încât să poată fi luată în considerare creșterea de 0.53 W/m2 în TOA radiative forcing cu începere din 2003?”
          R: „Cat priveste schimbarea gradului de acoperire cu nori nu inteleg intrebara.
          In articolul din link vad ca autorii folsesc formula all- sky IRF la care aplica un un coeficient CL, la numitor)de 1,24 pentru LW si 2,43 ptr SW…asta va interesa?”

          Trebuie sa fii turc sa nu intelegi intrebarea…
          Daca cerul e acoperit cu nori, nu ai radiatie incidenta,
          daca nu ai radiatie incidenta nu ai nici RF-ul ala care e un procent infim din marimea radiatiei incidente; e ca si cum ai aplica formule de corectie unei valori practic nula; e ca si cum ai afirma ca in sera rosiile nu cresc cu lumina solara, ci cu IRF…
          in cazul norilor e relevant albedoul lor propriu cu care influenteaza radiatia vizibila incidenta, nu efectul lor asupra radiatiei infrarosii cu care reactioneaza solul functie de radiatia incidenta; albedoul norilor modifica instantaneu si substantial albedoul terestru care e relativ constant;

          dar cum sa vezi padurea daca privesti doar copacul ?

    • //// abordarea asta cu BI este extrem de ciudata . . . foarte misto abordarea asta! . . . e naspa de tot abordarea aia ciudata . . . asa ca ma bag in seama otara . . . Bun, noi traim si ne intereseaza troposfera, unde avem convectie la greu . . . Ei, na, un fleac de +0,2 W/m2 , adevarat, cateva zeci de mii de ani face (sic) diferenta intre epoca de gheata si aia „normala”? Parca suna altfel aia. . . undeva pe la 3,5 grade!!! . . . cauzeaza schimbarea, din totalul „schimbarii” carevaszica, aia naturala+antropogena. . . eh un fleac de cativa Watti, ce poa sa faca aia? …ntz, ntzz, nu-i frumos ce faceti! . . . ultima abordare ridica suspiciuni de „confirmation bias”, ca tot ati pomenit de el, na, la „dusmani”, cei din tabara dvs sunt scutiti? . . . ////

      Dl. profesor este excesiv de politicos cu dv., după părerea mea.

      Un colocvialism, o glumă pe ici pe colo nu sunt un capăt de țară.

      Ce oferiți dv. este o salată incoerentă de colocvialisme fără haz, insulte la beție… și agramate, fără temei băgări în seamă.

      Aveți, dacă nu modestia, realismul de a vă ști locul în bancă atunci cînd vi se oferă lecții erudite, în special gratuite.

    • Sunt extrem de dezamagit de MirceaM, care, in aroganta lui de autor Contributors, uita cea mai elementara politete si face si giumbuslucuri de autobaza, ca, vezi Doamne, el e si simpatic.
      Penibil.

      Oare ar fi in stare sa scrie ceva cu cap si coada la subiect? Ma indoiesc.

      • din pācate mistocāreala continuā, luatul în balon, vorbitul tare peste tot, in orice situatii si exprimarea cu un ton arogant sau tongue-in-cheek mai tot timpul, definesc o parte mare a publicului Românesc. Orice cālātorie in Centrul si Estul Munteniei sau in sudul Moldovei, pentru mine, unul, au fost dificile din cauza asta. Sā fiu clar: sunt Român si-s mândru de asta. Însā niciodatā n-am înteles pe deplin de ce existā aceastā diferentā de comportament, de atitudine, între restul României si zonele pe care le-am mentionat. Apartenenta la diverse imperii de-a lungul istoriei sau invecinarea cu acestea nu explicā in mod serios diferentele de comportament notate.

  22. Citatul săptămânii

    În condițiile în care schimbările climatice sunt învinuite pentru aproape orice în aceste zile, singurul fenomen care pare să fi scăpat atenției oamenilor de știință, ecologiștilor și mass-mediei deopotrivă este acela că, poate mai presus de toate, schimbările climatice ne fac proști.

    Prof. Roger Pielke Jr. comentând un recent articol din The New York Times:

    It Is All Connected’: Extreme Weather in the Age of Climate Change
    The storm that brought flooding and devastation to parts of Europe is the latest example of an extreme weather event. More are expected.

  23. Energiewende în prima jumătate a anului 2021

    Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul de energie electrică din Germania în prima jumătate a anului 2021 a scăzut la 43%, semnificativ sub nivelul de 50% atins în aceeași perioadă cu un an înainte, au declarat Asociația Germană a Industriilor de Energie și Apă (BDEW) și Centrul de Cercetare pentru Energie Solară și Hidrogen Baden-Wuerttemberg (ZSW).

    Principalul motiv pentru producția mai mică a instalațiilor de energie regenerabilă a fost reprezentat de condițiile de vânt nefavorabile și de mai puține ore cu soare, în special între ianuarie și martie, au declarat organizațiile. În timp ce producția de energie solară a crescut ușor, cu două procente față de 2020, producția de energie eoliană, atât de la turbinele offshore, cât și de la cele onshore, a scăzut cu 20% „în principal din cauza vremii”, au precizat BDEW și ZSW.

    Cea mai mare problemă pe care US 8th Air Force a avut-o la bombardarea Germaniei în cel de-al doilea război mondial nu a fost artileria ante-aeriană sau avioanele de vânătoare germane, ci acoperirea cerului cu nori. A fost dificil pentru piloții americani să găsească ferestre prin care să vadă țintele. Oare a reușit încălzirea globală după 1945 să rezolve această problemă și să-i facă pe germani fani ai panourilor solare?

    Detalii,
    CORRECTION: Little wind and sunshine let German renewables share slide in first half of 2021

  24. Articolul săptămânii

    Cum a pierdut știința încrederea publicului

    De la climă la Covid, politica și orgoliul au deconectat instituțiile științifice de filozofia și metoda care ar trebui să le ghideze.

    ”Știința” a devenit un cuvânt-cheie politic. „Eu cred în știință”, a scris Joe Biden pe Twitter cu șase zile înainte de a fi ales președinte. „Donald Trump nu crede. Este atât de simplu, oameni buni”

    Dar ce înseamnă să crezi în știință? Scriitorul științific britanic Matt Ridley face o distincție clară între „știința ca filosofie” și „știința ca instituție”.

    Prima provine din Iluminism, pe care dl. Ridley o definește ca fiind „primatul rațiunii raționale și obiective”. Cea de-a doua, ca toate instituțiile umane, este capricioasă, predispusă să nu-și atingă cu mult principiile declarate. Dl Ridley spune că pandemia Covid a „pus în evidență în mod acut deconectarea dintre știință ca filosofie și știință ca instituție”.

    /…/

    Știința climei este deja foarte politizată. „În urmă cu 20 sau 30 de ani”, spune dl Ridley, „puteai să studiezi modul în care s-au produs erele glaciare și să discuți teoriile concurente fără a fi deloc politic.” Acum este foarte greu să ai o conversație pe această temă „fără ca oamenii să încerce să o interpreteze printr-o lentilă politică”.

    Știința climei a fost, de asemenea, „infectată de relativism cultural și postmodernism”, spune dl Ridley. El citează o lucrare care a criticat glaciologia – studiul ghețarilor – „pentru că nu era suficient de feministă”. Mă întreb dacă glumește, dar Google confirmă că nu. În 2016, Progress in Human Geography a publicat Ghețarii, genul și știința: Un cadru de glaciologie feministă pentru cercetarea schimbărilor globale de mediu.

    Politizarea științei duce la o pierdere a încrederii în știință ca instituție. Neîncrederea poate fi justificată, dar lasă un vid, adesea umplut de o „abordare mult mai superstițioasă a cunoașterii”.

    /…/

    Instituția științei a avut întotdeauna tendința „de a se transforma într-o biserică, impunând supunerea față de ultima dogmă și expulzând ereticii și blasfematorii”. Această tendință a fost ținută în frâu anterior de natura fragmentată a întreprinderii științifice: Profesorul A de la o universitate și-a construit cariera spunând că ideile profesorului B din altă parte erau greșite. În epoca social-media, însă, „spațiul pentru heterodoxie se evaporă”. Astfel, cei care cred în știință ca filozofie sunt din ce în ce mai mult înstrăinați de știință ca instituție. Cu siguranță va fi un divorț costisitor.

  25. D-le profesor eu cred totusi ca gazele cu efect de sera si toata caldura si fumul si codoiul produse de om pot avea un efect util asupra vremii. Ieri spre exemplu ma gandeam la Groenlanda si la Mica Glaciatiune . Nu cumva tocmai absenta civilizatiei tehnologice a racit vremea in halul ala ? Zic si eu, daca vine iar o racire naturala cum a mai fost , poate de la vulcani, poate de la soare , oricum nici nu trebuie sa stiu eu de la ce a mai fost, stim sigur ca s-a intimplat . In situatia asta ne-ar prinde bine niste incalzire produsa de om , macar un 2-3 grade acolo, sa se faca macar cartofii in Irlanda si sa nu inghete culturile de biscuiti .
    Din ce-am inteles eu , racirea aia a venit asa, de-odata , de la o luna la alta , au erupt niste vulcani prin Indonezia si au provocat-o . Deci fumul de la carbune e foarte folositor , in caz ca. Gresesc undeva ? Daca fumul raceste vremea, nu e logic sa dorim sa facem fum ?
    Acuma totusi, altii zic ca norii fiind albi resping caldura. Deci norii de fum fiind negri (no offence) aduna caldura !
    Naiba sa mai inteleaga…. e complicat cu caldura. Nici macar oamenii de stiinta nu au ajuns la vreun consens.
    Si oricum cand ajung ei la consens e tot rau , ca de obicei se dovedeste mai tarziu ca s-au pus la cale sa minta , pentru bani si alte interese.
    Nu stiu. Daca se raceste sau se incalzeste cu cateva grade , vad eu, mai pun un cojoc , mai beau o bere , dupa situatie. Iar daca o fi iar de la vulcani, nu putem noi sa-i oprim si nici nu stim cand le vine sa erupa, asa ca nu vad de ce sa ma consum . Nu depinde de mine.
    Daca s-a incalzit cu 2 grade in 40 de ani, ia sa vedem cat face…. in 400 de ani obtinem 20 de grade. Hmm. In 4000 de ani avem deja 200 de grade. In 40000 de ani obtinem 2000 de grade. La 2000 de grade topim fierul in furnale pe gratis.
    Asta numai daca nu ne oprim la timp, adica azi. Si sa platim taxele verzi , sa folosim trotinete pe baterii etc.
    A, o idee: oare n-ar fi sustenabil si rezilient eurofezabil vara cand folosim palarii de paie, sa punem pe ele niste mini-panouri solare ? Vii seara acasa de la plaja sau de la prasila cu bateria incarcata si cu banii astfel economisiti faci cercetare .

  26. Decesele provocate de valurile de căldură vs. decesele provocate de valurie de frig

    Ultimul studiu dedicat diferențelor frapante între numărul deceselor provocate de valurile de căldură și cele provocate de valurile de frig a fost publicat pe 1 iulie 2021 în prestioasa publicație The Lancet Planetary Health:

    Global, regional, and national burden of mortality associated with non-optimal ambient temperatures from 2000 to 2019: a three-stage modelling study

    Citez doar câteva cifre semnificative:

    Pe întreaga planetă, în perioada 2000-2019 au fost înregistrate o medie de 5.083.173 decese asociate cu temperaturi non-optime, din care 4.594.098 au fost decese asociate cu valurile de frig și 489.075 cu valurile de căldură.

    Cifre asemănătoare am raportat și în 2018 în articolul
    Există, totuși, și beneficii ale schimbărilor climatice?

    Faptul că valurile de frig sunt un ucigaș mult mai puternic decât valurile de căldură nu se potrivește în tabloul corectitudinii politice actuale. Plângem moartea unui urs polar din cauza încălzirii globale, dar nu ne pasă de milioanele de victime ale valurilor de frig.

  27. Un studiu foarte interesant intr-adevar.
    Tendinta este:
    „Importantly, cold-related death decreased 0.51 per cent from 2000 to 2019, while heat-related death increased 0.21 per cent, leading to a reduction in net mortality due to cold and hot temperatures.”

    Unul dintre autori, Prof Guo spune „global warming may „slightly reduce the number of temperature-related deaths, largely because of the lessening in cold-related mortality, however in the long-term climate change is expected to increase the mortality burden because hot-related mortality would be continuing to increase.”

    https://www.sciencedaily.com/releases/2021/07/210707185329.htm

    • Este într-adevăr foarte interesant studiul și dintr-un alt punct de vedere.

      Cifrele pe care le-am menționat eu, extrase din articolul propriu-zis, cu milioanele de victime ale valurilor de frig, nu au fost preluate de fluxurile de știri. S-a preferat, în schimb, să fie puse în circulație niște fragmente inocente de procentaj (0,51% morți de frig vs. 0,21% morți de căldură).

      Inutil să spun că procentajele respective nu apar în studiul din The Lancet. De asemenea, nici ultima declarație a Profesorul Guo, pe care autorul știrii i-o atribuie, nu se regăsește în articolul propriu-zis. Ele au fost introduse doar pentru a diminua impactul studiului despre numărul enorm de mare ale deceselor prin îngheț – 4.594.098 în ultimii 20 ani.

      Faptul că dvs. v-ați grăbit să citați mass-media care încearcă să pună batista pe țambalul studiului, fără probabil să fi citit originalul, este grăitoare pentru mine și aproape că nu mai merita să-mi pierd timpul să vă răspund. Am făcut-o, totuși, pentru a demonstra și existența acestei forme de manipulare pe care o practică mass media. Nici nu vreau să-mi închipui cum ar fi bubuit blogosfera și internetul dacă milioanele de morți erau provocate de valurile de căldură. Atunci să fi văzut breaking news și headline-uri prin mass media. Dar așa…

      P.S. Cred că ar trebui să cer niște dividende de la diversele mass media. Pentru că eu semnalez un studiu științific serios, iar unii comentatori se reped la click-uit diferite site-uri pe internet care, altfel, ar fi rămas cu mai puține click-uri.

    • @Solitude

      Au murit de la saorma nu de la caldura. Reduceti obezitatea.
      Vi s-a mai explicat, corelatie nu inseamna si cauzalitate.
      A crescut numarul deceselor legate de caldura. Adevarat, dar provocate de grasime. Si ce e asta, „legate de” ? Pe certificatele de deces scrie cauza probabila , nu cauza exacta .
      Din an in an creste numarul deceselor provocate de afectiuni respiratorii. Adevarat, dar nu din cauza ca ar fi devenit patogenii mai rai si nici din cauza ca ar fi scazut igiena publica ci din cauza ca imbatraneste populatia iar la batranete sistemul imunitar e praf. Nu poti vindeca batranetea , cu cat te stradui sa-i tii in viata mai mult cu atat vor muri mai multi „la suta”.

      Sa recapitulam: in ultimii 10 ani a crescut sau a scazut numarul deceselor legate de frig sau de caldura . Pai asta da informatie interesanta , cand nivelul de trai creste peste tot deci inclusiv incalzirea locuintelor iarna . Si scade numarul celor fara adapost. Sau creste ? A crescut numarul saracilor simultan cu dezinteresul fata de serviciile sociale ? Poate la fel varsta ii face mai vulnerabili ? Poate a crescut numarul celor care duc pe picioare cate cinci-sase boli cronice ? O fi stilul de viata ? Poate muncim si ne stressam mai mult inca de mici si mincam din ce in ce mai prost ?

      Vedeti dvs, studiile astea nu sint studii , sint propaganda. Este cvasi-imposibil sa ne formam o opinie corecta despre cauzele si efectele si originea schimbarilor climatice , deoarece pentru asta ar fi nevoie ca un individ sa fie savant in treizeci de domenii stiintifice diferite. Si ar avea nevoie si de acces nelimitat la toate datele statistice macro la nivel global.
      Iar dupa ce ajunge la concluzia corecta supra-omul ala constata ca ii lipseste puterea de decizie . Si ca predica in pustiu.
      Decidentul politic si editorul mass-media au agende politice. Vei afla ce trebuie sa afli si vei face ce ti se spune. Vei face de buna-voie, convins prin propaganda , sau vei face obligat. Vei purta masca, vei circula numai intre orele x si y, vei fi injectat cu substante experimentale, vei avea acces la transportul in comun si la veceurile publice numai pe baza de pasaport , vei plati taxe pe tot tabelul lui Mendeleev si chiar vei aplauda si vei declara public cat de fericit esti , altfel vei fi depistat si declarat terorist si dusman al speciei.

      • „Este cvasi-imposibil sa ne formam o opinie corecta despre cauzele si efectele si originea schimbarilor climatice , deoarece pentru asta ar fi nevoie ca un individ sa fie savant in treizeci de domenii stiintifice diferite”
        Tocmai din acest motiv, ma frapeaza faptul ca unii „politologi” provaduiesc sa ignoram concluziile echipelor multi-disciplinare din institutele reputabile de cercetare din jurul lumii… si sa sa ne orientam dupa opiniile si agendelor lor personale (vezi Trump et al vs NASA, IPCC, The Royal Society, Helmholz, etc, etc, sau Trump, Bolsonaro, Sosoaca et al vs. WHO si Institutele Nationale de virologie din jurul lumii (incepand cu Institutul Robert Koch din Berlin, Institutul Pasteur din Paris, etc, etc lista este lunga). Cam atat despre demagogie si tentativele de politizare a stiintei!

  28. Articolul zilei

    Astăzi, 26 iulie 2021, revista Nature Geoscience a publicat articolul Potential CO2 removal from enhanced weathering by ecosystem responses to powdered rock

    Este vorba din nou despre o simulare pe calculator din categoria metodelor de geo-inginerie propuse pentru diminuarea concentrației de CO2 din atmosferă. Celaltă categorie de metode geo-inginerești se ocupă de diminuarea energiei solare care ajunge pe suprafața Terrei (injectarea norilor cu aerosoli, montarea unor oglizi spațiale care să reflecte înapoi în spațiul cosmic o parte din lumina soarelui, mărirea albedo-ului norilor prin injectarea lor cu apă sărată din oceane etc.)

    Autorii analizează pe baza unui model amendarea solului cu pulbere de bazalt în ecosisteme naturale. Bazaltul este o rocă vulcanică abundentă în lume și în România (de ex., celebrele coloane de la Racoș, jud. Brașov) care reacționează cu CO2 din atmosferă, transformându-l într-un mineral inert. În plus, bazaltul îmbunătățește fertilitatea solului și, prin urmare, poate spori stocarea carbonului în ecosisteme, ceea ce face ca eliminarea globală a CO2 de către bazalt să fie mult mai mare decât s-a sugerat anterior.

    Pentru a atinge un nivel suficient de ridicat de eliminare netă de CO2 va fi necesară extinderea exploatării bazaltului prin săparea de noi cariere, implementarea sistemelor în zone îndepărtate cu o amprentă de carbon redusă și utilizarea energiei din surse cu emisii reduse de carbon.

    Autorii simulării susțin că amendarea solului cu bazalt ar trebui să fie considerată o opțiune proeminentă atunci când se evaluează opțiunile de gestionare a terenurilor pentru atenuarea schimbării climei, dar mai întâi trebuie abordate efectele secundare încă necunoscute, precum și datele limitate cu privire la implementarea pe teren. Adică, de la teorie la practică sunt necesari mai mulți pași importanți.

    Despre costurile implementării metodei propuse nu se discută în articolul publicat astăzi. Ar fi interesat de cunoscut părerile suporterilor turbinelor eoliene + panourilor solare, pentru că implementarea noii proceduri le-ar putea „fura” obiectul muncii.

    • Nu credeți ca cea mai simpla măsura este ca CO2 sa nu fie eliberat in natura ? Pe scurt, in termeni mediu, 20 de ani ?! , adio cărbune , adio petrol, in 40 de ani, adio gaze naturale. Nu ar fi mai interesant căutarea unor surse noi de energie, in loc cramponarea de resursele CO2 poluatoare ?
      (Comentariul meu precedent a fost complet ignorat/ nepublicat, face cumva redacția o subtila cenzura ?!?!? )

      • Nu credeți ca cea mai simpla măsura este ca CO2 sa nu fie eliberat in natura ? Pe scurt, in termeni mediu, 20 de ani

        Fără nicio intenție ofensatoarea, întrebarea dvs. este demnă de categoria „Din puțul gândirii…”, demnă a sta alături de celebrul panseu al lui Gâgă: „Decât bolnav și sărac, mai bine sănătos și bogat”.

        Dacă după zecile de articole pe care le-am publicat aici în legătură cu ciclul carbonului în natură, importanța hidrocarburilor în producția de mase plastice, medicamente, îngrășăminte agricole, pesticide, fungicide, ierbicide etc., etc., nu v-au convins că nu se poate trăi pe planeta Pământ fără CO2, înseamnă fie că nu ați citit tot ce am publicat, fie, dacă ați citit, nu ați înțeles. The rest is silence.

        • Presupun ca nu ati citit comentariul meu pina la capăt, nu e nimic, ma refeream la căutarea unor surse alternative de ENERGIE, nu la masele plastice, pesticide, etc. Probabil din graba, se mai întîmplă , se mai rup fraze din context. Discuția se poarta in definitiv , chiar și fără statistici, dacă cărbunele, petrolul, gazele naturale mai au un viitor ca sursa de energie Dvs considerați ca da, după sutele de articole, alții, ca nu. (Asta din puțul gândirii proprii, după cum ați remarcat cu gentilețe)

          • Vă trebuie mai multă grijă la formularea întrebărilor. De exemplu, prima propoziție are o exprimare nefericită. Dacă ar fi fost scrisă astfel:

            „Nu credeți ca cea mai simpla măsura este ca CO2 sa nu fie eliberat in natura prin arderea hidrocarburilor și a cărbunilor pentru producerea de energie electrică și termică?”, ar fi fost mult mai clară, deși ar fi trebuit să scrieți în continuare dacă aveți în vedere și emisiile de CO2 non-energetice (ciment, mase plastice, agricultură etc., etc.)

  29. Cum am ajuns „savant

    Timp de șapte ani și după peste 200 articole publicate pe Contributors și mai multe cărți, apărute în Romania, SUA, ori Marea Britanie, nimeni nu m-a gratificat cu apelativul „savant”. Și nu am găsit respectiva adresare la niciunul din sutele de autori – mulți mai celebri decât mine – de pe Contributors.

    Ei bine, ieri mi-am câștigat importanta „distincție” de „savan” într-un comentariu rămas nepublicat.

    O creatură bipedă n-a găsit altă modalitate de a mă „gratifica” decât folosind o scârboasă înjurătură de mamă:

    Mai du-te mă in p…a lui mă-ta cu ifosele tale de savant…

    Este și trist și înfricoșător în același timp că toți imbecilii și retardații au acum acces la Internet și rețelele de socializare.

    Circulă pe acele rețele și un citat atribuit lui Umberto Eco (se non è vero, è ben trovato). Ipochimenul care a scris înjurătura de mai sus, ca și nebunii de serviciu care comentează primii articolele mele ar trebui – dacă mai un vreun neuron funcțional – să citească și să ia aminte:

    «Rețelele de socializare dau drept de cuvânt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna colectivității. Erau imediat puși sub tăcere, în timp ce acum au același drept la cuvânt ca și un premiat cu Nobel. Este invazia imbecililor». Umberto Eco

    • Trist dar cit se poate de adevarat, unii cred ca ierarhiile academice sint pur si simplu spulberate. Inainte vreme se facea liniste si te dadeai la o parte cind un profesor trecea pe culoar chiar daca-i erai doctorand(!), azi orice neica nimeni care intr-o lume normala la cap ar putea cel mult sa vinda „pencils from a cup” la colt de strada crede ca se poate pronunta asupra oricarui subiect.
      Domnule Profesor, sintem citiva aici care, asa cum scria cineva, cred ca dl Absurdistan (exceptional nickname :) ) sintem realizati in profesiile noastre si care la o adica putem pune pe masa cite ceva, va urmarim cu mult interes si cu multa gratitudine. Am invatat multe citind ce publicati aici si e clar ca ati trezit curiozitatea nu doar a studentilor, presupusi a priori a fi curiosi si interesati de domeniu, ci si a publicului larg mai mult sau mai putin familiarizat cu unele dintre temele pe care le abordati. Iar asta este marca si insemnatatea unui Mare Profesor!

      • Marea majoritate a autoritatilor, cat si a publicului larg (incepand cu elevi si studenti… pana la policy makers) se informeaza din materialele publicate de institutele de cercetare in domeniu.

  30. Obiectivul eliminarii complete a emisiilor de codoi generate de activitatea umana si trecerea pe energie verde pina in 2030 e perfect realizabil in conditiile in care The Great Reset, urmat rapid si „in forta” de Build Back Better, va incepe peste 2-3 ani cu o populatie terestra de cel mult 100 milioane de hominizi speriati si disperati, adusi la zero (dpdv financiar), lipsiti de orice proprietati, asa cum au fost adusi românii (si ceilalti din lagarul socialist) in doar citiva ani prin inflatie galopanta, nationalizari, confiscari si colectivizarea agriculturii imediat dupa 1945. In scurt timp, adaptindu-se noilor conditii, cei 100 de milioane vor fi fericiti sa locuiasca chiar si in cubicule minuscule, conform noilor legi, sa se hraneasca conform legii, sa lucreze ce si cit li se va cere, tot conform legii etc., fiindca drumul luminos pe care vor avea datoria si onoarea sa il parcurga in viata (si singurul disponibil) va fi definit de ideea filozofica fundamentala a lumii noi, repetata de zeci de ori pe zi de fratele mai mare (pentru ca repetitia e mama invataturii): you’ll own nothing and you’ll be happy. Cine e atit de prost incit sa refuze fericirea? Doar niste bolnavi psihic, care vor fi prompt internati in ospicii si niste recalcitranti, dusmani ai planetei, care vor fi, desigur, internati si ei cu aceeasi celeritate in lagare de reeducare prin munca pina le vine mintea la cap.

    Majoritatea telespectatorilor rid de astfel de teorii conspirationiste, fiindca nu pot sa creada ca politrucii pe care ei i-au votat cu atita entuziasm i-ar putea trada. Nici nu ma mir. Ei nu au inteles nici dupa 20 de ani ca 9/11 a fost un inside job combinat cu un false flag prost regizat. Iar de porcaria atacului criminal impotriva USS Liberty, un alt false flag esuat, nici macar nu au auzit, fiindca serialele, sportul si divertismentul de la televizor le ocupa tot timpul liber. Si astea sint doar doua din numeroasele conspiratii puse in scena de cei care trag sforile in spatele televizoarelor in timp ce telespectatorimea tremura pentru rezultatul unui meci de fotbal.

    Amprenta energetica a celor 100 de milioane de oameni ai muncii va fi, astfel, insignifianta la nivel planetar (planeta va fi salvata!!!), iar clasa conducatoare se va ocupa de organizarea muncii si de cresterea bunastarii materiale si spirituale a intregului popor planetar, constructor constient al societatii si economiei durabile pe Planeta Albastra/Verde. Posibil sa se dea si bilete la munte si la mare prin sindicat daca totul merge bine.

    Da, in aceste conditii, cu o populatie de 100 de milioane de hominizi care nu au nimic in proprietate, consuma foarte-foarte putina energie (si aia verde), se hranesc cu carne sintetica, ierburi, alge si viermi crescuti in ferme speciale si sint in culmea fericirii sa produca tot ce este necesar pentru bunastarea clasei conducatoare, un ecosistem bazat pe energie 100% verde va fi perfect posibil. Desigur, toti acestia vor minca si rib eye steak-uri, si filet mignon, si caviar, si somon, si camembert, vor bea si coniacuri si vinuri facute chiar din struguri, si sampanie adevarata etc. Vor avea aces la absolut orice. Dar organizat, prin reprezentanti.

    Poate ca unii oameni nu vor fi, totusi, chiar atit de fericiti in aceasta lume noua, chiar daca construita mai bine, insa planeta va fi cu siguranta salvata. Gratie, desigur, genialilor nostri conducatori de PARTID UNIC si de STAT UNIC.

  31. OFF TOPIC

    Exporturile de gaze naturale lichefiate din SUA au crescut la un nivel record în prima jumătate a anului 2021

    Exporturile americane de gaze naturale lichefiate (LNG) au continuat să crească în primele șase luni ale anului 2021, ajungând la o medie de 9,6 miliarde ft^3/ zi (Bcf/d), circa 272 milioane m^3/zi.. Această medie marchează o creștere de 42%, sau 2,8 Bcf/d, comparativ cu aceeași perioadă din 2020 (conform rapoartelor lunare LNG Monthly ale Departamentului de Energie al SUA și estimărilor noastre pentru iunie 2021, bazate pe datele de transport maritim de la Bloomberg Finance L.P.).

    În timpul lunilor de vară din 2020, exporturile de LNG din SUA au scăzut la valori minime record, dar au stabilit recorduri consecutive în noiembrie și decembrie.

    Detalii,

    Energy Information Administration (EIA) 27 iulie 2021

    U.S. liquefied natural gas exports grew to record highs in the first half of 2021

  32. Off topic

    https://childrenshealthdefense.org/defender/reasons-not-getting-covid-vaccine/

    Daca dl autor permite. Din doua motive i s-a parut oportun sa postez aici link-ul :
    1- cred ca este bine ca narativa oficiala sa fie supusa criticii si dezbaterii publice atunci cand narativa respectiva prezinta un interes public major.
    2- nu am gasit alt sait/pagina unde sa poata fi postate link-uri altele decat cele agreeate de autoritati..

    Desigur ca nu incerc sa deturnez de la subiectul articolului , incerc doar sa fac public , pentru uzul personal al celor eventual interesati , un link care mi s-a parut relevant.

    Multumesc.

  33. Excelenta analiza. Ma intreb daca INM are asemenea analize, nu le-am gasit la o privire rapida dar site-ul arata bine https://www.meteoromania.ro/

    Cateva chitibusuri:
    – a doua figura 2 ar trebui sa fie fibura 3 banuiesc
    – primele trei Note sunt numerotate, ultimele trei nu; e vreo diferenta intre ele?

    • Mulțumesc, am corectat numerotarea figurilor.
      Nota 3 este o listă mai lungă de publicații științifice referitoare la efectul UHI.

      Dacă găsiți pe site-ul INM analize ale efectului UHI asupra stațiilor meteo din România sau analize ale erorilor datelor înregistrate în aceleași stații, aș fi curios să le citesc. Această curiozitate, de altfel, m-a determinat să elaborez studiul de față.

  34. Ce vraji a mai facut codoiu’ meu
    Poate sint de interes citeva fapte trecute cu vederea. Din practica.
    1 – Centrala de biomasa de la Sacuieni Bihor. Fonduri europene, cum altfel? Complet fiasco. Capacitate de productie anuala instalata 4457 MW/an. Nu a atins-o vreodata. Productie efectiva: 3600 MW/2017, 3000/2018, 229 in 2018 si 2019. Oprita cu totul in 2020. S-a stricat. In anul inchiderii a consumat 6 mil lei si a produs electricitate de 56 000 lei.
    Costuri: investitie 23.68 miloane lei. Buget de operare anual inclusiv salariile (20% din buget, majoritatea sinecuri): 5.2 – 6.0 milioane lei/an. In 5 ani de exploatare a produs doar pierderi.
    2 – Centrala termica Oradea. Fonduri europene, vechea termocentrala pe carbune trebuia inchisa, era veche, scumpa, proasta, extrem de poluanta (si nu mai facea fata dezvoltarii orasului). Inclocuita cu o centrala pe gaze in cogenerare. Pina aici toate bune. Doar ca in anul curent are de platit 60 000 000 lei Certificate codoi. Ca deh, s-a scumpit escrocheria, de la Euro 21/certificat in 2020 la Euro 58/certificat in 2021 cu tendinta de crestere spre Euro 60/certificat. Cum si de ce s-au scumpit certificatele-alea e un mister.
    Oricum, zice-se ca e una dintre cele mai performante tehnic centrale din Romania. Ce-o fi cu celelalte Dumnezeu cu mila. Pina una alta oradenii n-au decit a se scotoci prin buzunare si sa ceara ajutor de la Guvern. Adica de la noi toti. Botosani, Galati, Dolj, Caras Severin, aveti de plata pentru ce i-a mai dat prin cap lu’ Madam Talalayen si birocraturii bruxelleze. De frica certificatelor pina si vulcanul islandez a incetat sa erupa, da’ pe-ala-l opresti mai greu, mai scoate fumarole. Vulcan inconstient ce esti tu!

    • Vulcanul doar luase o pauza de citeva ore, vreo 8. A-nceput din nou. Bai, Fagradalsfjall, vezi ca-ti trinteste Comisia Evropeana un infringement de nu te vezi! Te ia de urechi si te da afara din Europa! Nesimtit bazaltic si iliberal, vrei s-o superi pe Coana Ursula?

  35. Articole despre efectul UHI în București

    Cheval, S., and Dumitrescu, A., 2009, The July urban heat island of Bucharest as derived from MODIS images, Theoretical and Applied Climatology, vol. 96, p. 145–153, https://doi.org/10.1007/s00704-008-0019-3.

    Cheval, S., et al., 2009, The urban heat island of Bucharest during the extreme high temperatures of July 2007, Theoretical and Applied Climatology, vol. 97, pp. 391–401, https://doi.org/10.1007/s00704-008-0088-3

  36. Dinamica creșterii naționale a energiei eoliene și solare în comparație cu creșterea necesară pentru atingerea obiectivelor climatice globale

    Creșterea la nivel național a urmat curbe în formă de S pentru a atinge rate anuale maxime de 0,8% din totalul energiei electrice pentru energia eoliană terestră și de 0,6% pentru energia solară.

    În comparație, jumătate din scenariile compatibile cu 1,5 °C prevăd o creștere globală a energiei eoliene de peste 1,3% și a energiei solare de peste 1,4%, în timp ce un sfert din aceste scenarii prevăd o creștere globală a energiei solare de peste 3,3% pe an.

    Creșterile necesare ale celor două tipuri de energii regenerabile pentru atingerea țelurilor Acordului de la Paris sunt dificile în acest moment, depinzând de scenariul considerat. Poate cu extra-extra-subvenții și taxe masive pe carbon să se obțină ceva rezultate palpabile.

    Detalii,

    Cherp, A., et al., 2021, National growth dynamics of wind and solar power compared to the growth required for global climate targets, Nature Energy, vol. 6, p. 742–754, https://doi.org/10.1038/s41560-021-00863-0

  37. Date exclusive privind gazele naturale dezvăluie proiecte viitoare de mii de miliarde de dolari

    Mii de noi centrale electrice, conducte, terminale GNL și câmpuri de extracție dezvăluie strategii de investiții încărcate de riscuri climatice și financiare.

    Când mulțimi de oameni investesc și pariază pe consumuri crescute de gaze naturale care sunt incompatibile cu politicile de net-zero emisii, înseamnă fie că

    1) acei oameni sunt idioți,
    sau că
    2) net-zero emisii nu se vor întâmpla prea curând

    • Eu sint convins de varianta 2.
      Nu inchizi centralele nucleare si construiestri conducte pentru gaz in dorinta de zero emisii. Ipocrizie si utopie.

  38. Cea mai importantă sursă de energie „verde” în UE nu este cea eoliană sau solară, ci biomasa

    În 2019, cererea de energii regenerabile din UE era formată din biomasă (11%), eoliană (2%), solară (1%) și altele (1%). Deci, contrar unor păreri ne-avizate, exprimate și aici, pe Contributors, arderea lemnelor și altor produse vegetale depășește cu mult „vedetele” numite turbine eoliene și panouri solare.

    Ceea ce nu se discută cu voce tare este faptul că arderea biomasei produce mai multe emisii de CO2 decât o cantitate echivalentă de cărbuni.

    Desigur, propaganda ecologistă va răspunde că pădurile viitorului vor „suge” CO2 din atomosferă, provocând în finale emisii zero-net. Dar trebuie imediat adăugat că pădurile viitorului trebuie mai întâi plantate și apoi mai trebui așteptat 50-100 ani pentru ca ele să consume suficient CO2…

    Detalii,

    IEA WEO 2020, p. 336

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, 2021.

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Mixul energetic al agromerărilor urbane

În orice metropolă consumul de energie este diversificat și în creștere prin mărirea acesteia ca arie geografica, în...

Așa grăit-a Cîțu

Poate ar fi mai rațional ca Primul Ministru să pună capăt banilor risipiți pe nu-știu-câte instituții (începînd cu Ministerul) menit(e) a se ocupa de cercetare (pe mentenanța cărora și pe banii de salarii ale personalului se duc sume masive de la buget) și să organizeze anual un concurs de proiecte, cu jurizare internațională, ai căror câștigători să beneficieze și de o minimă vizibilitate (grație subvențiilor de la guvern pentru diverse televiziuni, deja alocate).

Locomotive Diesel-electrice realizate la Craiova sub licenţă elveţiană şi exportate în Republica Populară Polonă (1)

O analiză referitoare la achiziţionarea unei licenţe de fabricaţie ar putea stârni discuţii în contradictoriu între inginerii români. Unii dintre ei pot...

Orfani de știință

Undeva în Transilvania. Masca obligatorie pe stradă și în instituțiile publice. Unitatea militară, la intrare. În uniforme și în civil, un grup...

Despotismul statal, lichidarea libertăţii şi tentaţia utopiei

Pentru creatorii de utopii statul, cu  despotismul său birocratic implacabil, este instrumentul ideal de acţiune. Nivelarea pe care o presupune atingerea perfecţiunii...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro