vineri, septembrie 25, 2020

Infrastructura rutieră: drumurile pierdute în programe guvernamentale

După mulți ani în care infrastructura României a fost doar la nivel de hârtii, de studii de fezabilitate sau prefezabilitate, mare parte realizate din birouri, intrăm într-o nouă etapă.

Deși se înregistrează întârzieri îngrijorătoare ale marilor proiecte de lucrări publice, Guvernul creează o inflație de programe de infrastructură, cu numeroase proiecte care se suprapun și priorități care se schimbă de la o lună la alta.

Pe lângă Programul de guvernare care definește infrastructura de transport drept coloana vertebrală a dezvoltării economice, prioritizând o serie de proiecte, există documentul strategic – Master Planul General de Transport, care cuprinde proiectele de infrastructură de interes național și european, inclusiv propunerea surselor de finanțare, iar în iulie 2020, Executivul a lansat Planul Național de Investiții și Relansare Economică, prin care sunt stabilite priorități pe termen scurt și pe termen mediu.

La începutul lunii august 2020, Guvernul, la inițiativa Ministerului Finanțelor Publice a publicat un nou program, supus aprobării în ședința de Guvern din 7 august 2020, sub forma unui Memorandum pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021”.

Acest Memorandum are anexată o listă de proiecte de investiții, pe care se află atât proiecte noi, cât și proiecte în continuare (proiecte lansate și aflate în diferite stadii de proiectare sau execuție), fiecare proiect având menționate stadiul fizic, cel valoric, precum și termenul de finalizare.

O carență semnificativă a acestei multitudini de programe de infrastructură o reprezintă schimbarea priorităților și eliminarea unor proiecte prioritizate anterior, înainte ca o parte dintre ele să fie măcar demarate.

PRIORITĂȚILE SE SCHIMBĂ, DRUMURILE RĂMÂN LA FEL

Superficialitatea întocmirii listei proiectelor de infrastructură rutieră cuprinse în Memorandumul pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021” este evidențiată de proiectul autostrăzii Brașov – Sibiu și de proiectul drumului Trans Regio TR11, Chindia: Autostrada A1 – Titu – Bâldana – Târgoviște – Sinaia, astfel:

AUTOSTRADA BRAȘOV – SIBIU

  1. Este un proiect considerat prioritar, atât în Master Planul General de Transport (ca parte a Autostrăzii Transilvania – A3), cât și în Planul Național de Investiții și Relansare Economică (pe poziția 5, în ordinea priorităților din Anexa nr. 1 – Proiecte noi de autostrăzi și drumuri expres – Rețeaua primară, în situația în care se consideră un proiect complet autostrada Ploiești – Focșani – Bacău – Suceava, împreună cu drumul expres Suceava – Siret).
  1. În Memorandumul supus dezbaterii în ședința de guvern din 7 august 2020, informațiile referitoare la acest proiect sunt neclare și contradictorii, astfel:

pe Lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate se regăsește, la poziția nr. 69 (locul 34 între proiectele de infrastructură rutieră), proiectul autostrăzii Brașov – Cluj – Borș, cu un punctaj de 84,50 puncte.

totuși, informațiile prezentate de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) se referă numai la loturile dintre Târgu Mureș și Borș, fără nicio referire la tronsonul Brașov – Sibiu.

TRANS REGIO TR11 CHINDIA

  1. În Master Planul General de Transport este cuprins proiectul TR11 Chindia (Autostrada A1 – Titu – Bâldana – Târgoviște – Sinaia), cu o lungime de 131,30 km, fiind încadrat în categoria proiectelor Trans Regio și propus spre finanțare din fonduri europene.
  1. Proiectul Trans Regio: A1 – Titu – Bâldana – Târgoviște – Sinaia se regăsește și în Planul Național de Investiții și Relansare Economică (pe poziția 7, în ordinea priorităților din Anexa nr. 1 – Proiecte de autostrăzi și drumuri expres aflate în implementare, tabelul 2).
  1. În Memorandumul pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021”, supus dezbaterii în ședința de guvern din 7 august 2020, apar primele sincope, care pun în pericol finanțarea infrastructurii rutiere din fonduri europene:
  • cel mai important proiect de infrastructură rutieră, promovat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor pe Lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate, supusă aprobării Guvernului în ședința din 7 august 2020, este proiectul „Modernizare DN 71 Bâldana – Târgoviște – Sinaia km 0+000 – 44+130; km 51+041 – 109+905”, aflat pe poziția nr. 11, cu 98,00 puncte (cel mai bine situat între proiectele de infrastructură rutieră).
  • proiectul „Modernizare DN 71 Bâldana – Târgoviște – Sinaia km 0+000 – 44+130; km 51+041 – 109+905” reprezintă o secțiune a coridorului TR11 Chindia (a treia secțiune a acestui coridor, cuprinsă între localitățile Bâldana, jud. Dâmbovița și Sinaia, jud. Prahova).
  • a doua secțiune a coridorului TR11 Chindia, „Lărgire la 4 benzi DN7, Bâldana – Titu km 30+950 – 52+350, jud. Dâmbovița”, este cuprinsă în Memorandum, la poziția 82, cu 82,50 puncte.
  • prima secțiune a coridorului TR11 Chindia, „Legătura Autostrada A1 – Titu” nu este cuprinsă de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pe Lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate, anexă la Memorandumul sus menționat, în ciuda faptului că există semnat un contract de finanțare din fonduri europene pentru elaborarea documentațiilor tehnice aferente acestei secțiuni, că este necesară o abordare unitară a întregului traseu al TR11 Chindia (în vederea obținerii finanțării nerambursabile) și că până la 31.08.2021, întreaga documentație, inclusiv proiectul tehnic trebuie finalizate.

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ ÎNTRE LEGE ȘI POLITIZARE

Memorandumul pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021”, nu cuprindea, în varianta supusă dezbaterii Guvernului, proiectul autostrăzii A8: Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni și nici proiectul autostrăzii A7 și drumului expres DX5: Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava – Siret.

La începutul ședinței de guvern din 7 august, primul ministru Ludovic Orban a declarat că atât A 7/DX5, cât și A8 vor fi incluse în Memorandum, în cadrul ședinței.

Având în vedere că includerea proiectelor în Lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate, nu se face aleatoriu, nici declarativ, ci se realizează de fiecare minister, pe baza unor punctaje calculate în mod obiectiv, în conformitate cu normele metodologice din 26 martie 2014, privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, anexă la Hotărârea Guvernului nr. 225/2014, situația autostrăzilor Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni și Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava, precum și a drumului expres Suceava – Siret poate fi rezumată în 2 concluzii:

  • Fie Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) a întocmit superficial lista proiectelor prioritizate, înaintată Ministerului Finanțelor Publice și Guvernului și nu a evaluat corect toate proiectele de infrastructură rutieră pe care le gestionează.
  • Fie proiectele care nu au fost cuprinse în anexa Memorandumului pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021” și care au fost incluse ultrerior, din dispoziția Primului ministru, respectiv proiectul autostrăzii A8 și proiectul autostrăzii A7 / drumului expres DX5, nu îndeplineau punctajul minim (59 de puncte), prevăzut în Normele metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, includerea lor între proiectele prioritizate fiind o decizie politică, stabilită cu încălcarea normelor legale.

Lipsa de realism în programarea investițiilor în infrastructura rutieră (ca de exemplu proiectele din Memorandumul adoptat de Guvern, cu stadiu fizic 0% – 5% și termen de finalizare 2021 – 2022, între care „Autostrada de centură a Municipiului București – Sector Centura Nord km 0+000 – 52+700”, „Drum expres Craiova – Pitești și legături la drumurile existente”, „Construcția variantei de ocolire Bârlad”, etc.), desele schimbări ale priorităților, multitudinea de programe de investiții, fiecare cu lista sa de priorități, unele stabilite superficial, fără o analiză atentă și prioritizarea unor segmente de drum, fără a ține cont de necesitatea unei abordări unitare a întreg traseului sunt cauze

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Un punct de vedere aparent obiectiv. De ce nu contactați oficiali guvernamentali pentru a va da informații suplimentare?

  2. Fata de analiza mai aprofundata a autorului, eu ma opresc la cifrele seci si la declaratiile la varf existente:
    – Situatie 2019: – din cei 850 km. autostrazi existenti, 113 km.sunt realizati inainte se 1989
    – din cei 737 km. realizati in perioada 2004 – 2019 ( 46 km/an), in ultimii 3 ani ( guvern PSD), s-au realizat 117 km ( 39km/an, deci sub medie)
    – Ce ni se propune:
    – „Guvernul Romaniei- „Plan de relansare…..”
    -Rutier: Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare – 407,3 Km de autostrăzi și drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro.
    Sibiu – Pitești (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Pitești, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borș), Sebeș – Turda, AO:Inelul de Sud București, Varianta de ocolire Bacău, Podul peste Dunăre de la Brăila.
    -Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres. Perioada: 2020 – 2030. Cost estimat: 31 miliarde euro.: Sibiu – Pitești (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădășelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg. Mureș – Iași – Ungheni, A3: Ploiești – Comarnic – Brașov, A7: Ploiești– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord București; București – Alexandria – Craiova – Lugoj, Buzău/Focșani – Brăila – Galați, Măcin – Tulcea – Constanța; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida”
    Adica:
    – FINALIZAREA a 40,7 km/an( media ultimilor 16 ani), toate fiind proiecte incepute deja; nici un proiect nou care sa fie finalizat in 10 ani!
    – NU vor face parte din aceste proiecte FINALIZATE: Pitesti – Sibiu si Comarnic – Brasov, la care vor fi doar DEMARATE lucrari

    – Declaratie P.M. la 19.06.2020 11:55:
    „Premierul Ludovic Orban …… s-a arătat încrezător că în 6 ani se va circula pe autostradă de la București la Brașov, potrivit Agerpres.”
    Adica, , isi contrazice datele din propriul ” Plan de relansare…”?!

    Daca ne intrebam care din aceste planuri/declaratii trebuie crezut, eu cred ca niciunul: au trecut deja 8 luni din acest an si nu s-au” inaugurat” decat 0,001 km, ( sic) undeva in jud. Suceava, in regim privat! Iar perspectivele optimiste ne conduc spre ~ 23 km/2020.

  3. ar fi foarte bine daca, d-voastra jurnalistii, ati initia o intalnire cu specialisti in domeniu: proiectanti, antreprenori, profesori de specialitate din facultatile de profil si in acest fel s-ar lamuri care sunt prioritatile adevarate pentru infrastructura de transport si mai ales, ce se poate si ce nu se poate face; politicienii si cei care conduc Ministerul de Transporturi si Compania de drumuri, nu sunt in mare parte de meserie si sunt influientati puternic din punct de vedere politic..se intampla ceva similar cu epidemia de covid 19, unde un mirel curea si un ion cristoiu, isi dau cu parerea in mod periculos intr-un domeniu in care nu stiu nimic…

  4. Am intilnit, traversind recent toate tarile dunarene, cu masina personala, multe camioane turcesti, care faceau, aparent, acelasi lucu; oare nu ar putea fi dusa toata aceasta marfa cu trenul, sau chiar camioanele insele? Nici un proiect de nfrastructura nu priveste calea ferata; linia de la Cluj la Oradea arata ca pe vremea lui Franz Joseph ( caci atunci s-a facut!) ( nu e o metafora!). Chiar trebuie sa facem in continuare peste trei ore pentru 150 km?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Horia Banescu
Horia Banescu
Horia BĂNESCU, expert în investiții în infrastructură și fonduri europene, activând timp de 10 ani ca expert evaluator al proiectelor de infrastructură locală, finanțate din fonduri europene, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a celor finanțate din fonduri naționale, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (pentru proiecte aferente Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL). Licențiat în Științe Administrative la SNSPA București și al absolvent al unui Masterat în domeniul Managementul Proiectelor, între domeniile de interes regăsindu-se investițiile publice, infrastructura, transporturile și politicile de mobilitate. A realizat o serie de analize referitoare la cauzele eșecurilor unor proiecte de infrastructură (de ex. autostrada Comarnic – Brașov, PNDL).

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

CV de parlamentar. De la greață la oroare

Mi-am luat inima în dinți și am citit pe pagina de Facebook a lui Valeriu Nicolae toate postările despre CV-urile parlamentarilor români....

România înapoiată: reflecții la început de toamnă electorală

Locuiesc într-un sat situat la mai puțin de 10 km de Sibiu, practic într-o fundătură mărginită de dealuri...

Marele Laser și frauda științifică

Dacă noi vom tăcea, vor striga pietrele. Luca (19, 38-40) *1. Preambul

Vreți mai multe judecătoare? Așteptați revoluția

Respectarea egalității între sexe este un subiect de actualitate politică. În mediul politic, de pildă, această egalitate...

Opțiunile geopolitice ale Europei în relația cu America și China

In caricatura care însoțește un articol apărut în Wall Street Journal, sub semnătura lui Andrew Michta, decanul College of International and Security...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.