Înfrățirea de la Giurgiulești

„În fața provocărilor timpului nostru, fie că vorbim despre securitate, economie sau apărarea democrației, știm că putem conta unii pe alții. Prin solidaritate și acțiuni concrete vom depăși obstacolele, vom proteja valorile noastre și vom construi un viitor stabil și prosper pentru cetățenii noștri.”[1]
Maia Sandu

Aprilie 2025, comunicat emis de BERD[2]:

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, proprietarul Portului Internațional Liber Giurgiulești, principalul port mare-fluviu al Moldovei, a lansat un proces structurat de fuziuni și achiziții printr-o licitație internațională pentru a identifica potențialii investitori strategici și financiari care pot susține în continuare dezvoltarea de succes pe termen lung a acestui activ strategic pentru Moldova.

Procesul M&A demarat se desfășoară în deplină coordonare cu guvernul Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește viitorul cadru comercial și normativ de funcționare a portului, menit să faciliteze investițiile interne în deplină aliniere cu cele mai bune practici și standarde internaționale pentru sector.

De la achiziționarea Portului Internațional Liber Giurgiulești în 2021, BERD a crescut eficiența, volumele de mărfuri manipulate și profitabilitatea. BERD și-a declarat în mod constant intenția de a atrage investitori de renume pentru a sprijini și a dezvolta în continuare portul într-un hub competitiv pentru comerțul regional și internațional.

BERD este consiliată cu privire în acest proces de fuziuni și achiziții de către Raiffeisen Bank.

Mai 2025, știre de presă[3]:

Compania națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța (CN APM SA) a depus pe data de 24 aprilie 2025 oferta neangajantă pentru preluarea operatorului Portului Giurgiulești, firma ICS Danube Logistics. CN APM SA a depus prima ofertă în cadrul licitației, demonstrând un real interes pentru Portul Giurgiulești din Republica Moldova.

Așadar, Administrația Porturilor Maritime Constanța și-a asumat să pună în operă decizia politică ca o companie românească specializată să răspundă ofertei de a participa la procesul lansat de BERD, de transfer a proprietății și controlului asupra operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești de la Dunăre, care aparține Republicii Moldova. Portul este situat în apropierea Galațiului, pe malul stâng al fluviului, în zona unde se întretaie granițele României, Ucrainei și Republicii Moldova. O zonă strategică, prin urmare.

Portul Giurgiulești, amplasare. Sursa: Google Maps

La finele lunii august, anul trecut, purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunțat că a fost adoptat un memorandum privind inițierea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind achiziționarea de către statul român, prin intermediul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța – societate comercială aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a acțiunilor Danube Logistics SRL deținute de către bancă.

Ulterior, prezent într-un studio de televiziune, premierul de atunci Marcel Ciolacu a venit cu câteva precizări privind motivația deciziei guvernamentale anunțată de purtătorul de cuvânt de la Palatul Victoria[4]:

Unul dintre cele mai importante hub-uri de reconstrucție a Ucrainei după finalizarea războiului va fi România. Iar România trebuie să fie de această dat pregătită logistic pentru acest hub. (…) Trebuie să realizăm că Portul Constanța este strategic în momentul de față. Nu știu ce se va întâmpla cu Odessa. Mai există un port mai mic în Republica Moldova, Giurgiulești și deja prin ministrul transporturilor România și-a arătat interesul către BERD, pentru că acționarul majoritar la Giurgiulești este BERD, de a-l cumpăra statul român și de a-l dezvolta. Domnul ministru al transporturilor a avut aceste discuții cu BERD. Așteptăm.

Se aștepta demararea procedurii de către BERD. Însă BERD a avut anterior de dus lupte dificile în justiție cu o întreagă încrengătură de interese, atât în instanțele din Republica Moldova, cât și în cele din Țările de Jos, așa cum o să detaliez puțin mai încolo.

Guvernul Republicii Moldova a venit la rândul său cu precizări anul trecut, pentru a fi cât mai clar ce anume va scoate (a scos recent) la vânzare BERD. Conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al guvernului de la Chișinău, la Giurgiulești funcționează două entități de infrastructură portuară: Portul Internațional Liber de la Giurgiulești, care aparține BERD și portul aflat în proprietate publică. Guvernul de la Chișinău nu scoate la vânzare portul care aparține statului. De asemenea, purtătorul de cuvânt a precizat că BERD demarase anul trecut discuții preliminare cu mai mulți potențiali investitori în afară de România și anume din Turcia, Regatul Țărilor de Jos și Danemarca.

Portul Giurgiulești.

Administrația Porturilor Maritime Constanța are un competitor serios anunțat în procedura deschisă de BERD, și anume MBF Port Burgas din Bulgaria. MBF Port Burgas operează două terminale în Portul Burgas și face parte din Navigation Maritime Bulgare – Navibulgar. Până în anul 2008, Navibulgar a fost cea mai mare companie de transport maritim deținută de guvernul de la Sofia. După privatizarea companiei de stat, Navibulgar a ajuns în portofoliul fraților Kiril Domuschiev și Georgi Petrov Domuschiev, oameni de afaceri apropiați de fostului premier Boyko Borisov.[5]

DESPRE OPERATORUL PORTUAR DANUBE LOGISTICS

ÎCS Danube Logistics SRL – Danube Logistics – este o societate cu răspundere limitată din Republica Moldova care deține în proprietate Portului Internațional Liber Giurgiulești, fiind totodată investitor general și operator al portului. În decembrie 2004, Danube Logistics a semnat un acord de investiții cu guvernul Republicii Moldova pentru dezvoltarea Portului Internațional Liber Giurgiulești. Danube Logistics este o filială deținută în totalitate de societatea olandeză Danube Logistics Holding BV. Proprietarul final unic al grupului de companii Danube Logistics este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

ÎCS Danube Logistics SRL Chișinău a fost înregistrată ca agent economic în Republica Moldova în 27 decembrie 2004, având ca punct de lucru localitatea Giurgiulești, raionul Cahul. Datele financiare disponibile ale firmei în cauză – ultimele fiind publicate în anul 2023 – arată o cifră de afaceri și un profit în creștere, la fel și numărul de angajați ai companiei.

Date financiare ÎCS Danube Logistics SRL Chișinău; anii 2021 – 2023. Sursa: www.data2b.md

Date financiare ÎCS Danube Logistic SRL în format grafic. Sursa: www.data2b.md

Acționarul ÎCS Danube Logistics SRL, adică firma Danube Logistics Holding BV Amsterdam (Eduard Van Beinumstraat 28) din Țările de Jos, a fost înființată în anul 2011, ulterior încorporării ÎCS Danube Logistics SRL Chișinău, după obiceiul oamenilor de afaceri din fostul spațiu sovietic[6].

În anul 2021, BERD a devenit proprietarul Danube Logistics Holding BV în urma unei tranzacții care a avut loc în Cipru (BERD a achiziționat firma ThoMo[7] Invest Ltd Nicosia), devenind astfel și beneficiarul direct și unic al firmei din Republica Moldova, ÎCS Danube Logistics SRL. Cum scopul băncii nu este acela de a administra active, ci de a le face profitabile și apoi de a realiza un exit profitabil, BERD are ca intenție să vândă operatorul portuar, deci firma încorporată în Țările de Jos.

Managerul general al Danube Logistics este Mathias von Tucher. Mathias von Tucher deține un doctorat în administrarea afacerilor obținut la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Înainte de poziția de la Danube Logistics, a fost manager general al unei companii germane de inginerie și a ocupat mai multe funcții de conducere în cadrul BMW Group. Din anul 2021, Mathias von Tucher este membru al Grupului Consultativ al Rețelei Porturilor de Dunărene[8].

Portul Internațional Liber Giurgiulești are statut de port internațional până în anul 2030 – este o informație care publicată de un site oficial al Guvernului Republicii Moldova[9]. Grație amplasării sale pe Dunărea de Jos, cu adâncimi ale șenalului de până la 7m, acest port este capabil să opereze atât nave fluviale cât și nave maritime.

Portul a fost dat în exploatare în octombrie 2006, după 10 ani de construcție. Portul Giurgiulești constă din terminalul petrolier, portul de mărfuri, cel de călători și o zonă industrială. Terminalul petrolier a fost construit din investiții străine în valoare de 35 milioane de dolari SUA. Dana poate primi nave maritime și barje fluviale cu pescajul de până la 6,5 m și poate descărca sau încărca până la 3 tipuri diferite de produse petroliere în același timp. Capacitatea totală de depozitare este de peste 63 de mii de metri cubi de produse petroliere.

Portul de călători (investiție de 10 milioane dolari SUA) are o capacitate de circa 300 de pasageri pe zi. Terminalul cerealier (investiție 12 milioane dolari SUA) servește la transportul cerealelor pe cale maritimă în și din Moldova, în caz de necesitate. Are o capacitate de primire de 3.000 tone de cereale pe zi prin intermediul transportului auto și feroviar și o capacitate încărcare a unităților de transport maritime de până la 7.000 tone, cu o viteză de încărcare de 300 tone pe oră. Are o capacitate de prelucrare pentru export de până 500 mii tone cereale.

Mathias von Tucher declara recent că: „În timp ce în 2023 o parte din volumele de mărfuri transbordate au fost pentru și dinspre Ucraina, în perspectivă ne concentrăm pe satisfacerea necesităților importatorilor și exportatorilor moldoveni. În ultimii doi ani ne-am mărit personalul cu 40% și intenționăm să îl menținem la acest nivel. Intensificarea exporturilor de cereale este, în principal, rezultatul investițiilor recent efectuate în noile instalații de depozitare a cerealelor din port.”

Portul este bine conectat cu linii de cale ferată cu ecartament larg și îngust. De exemplu, există o conexiune regulată de trenuri-bloc pentru transportul containerelor între Giurgiulești și terminalul de containere operat de DP World din Constanța, care ajută la reducerea traficului de camioane și reprezintă o alternativă pentru a evita timpii de așteptare îndelungați la frontiere. Ca inconveniente pentru dezvoltarea portului Giurgiulești, manevrele navelor în radă sunt stânjenite de spațiul îngust spre malul moldovenesc al Dunării, de numai 340 de metri.

PUTEA-VOM OARE?

Depunerea ofertei de preluare a pachetului de acțiuni al ÎCS Danube Logistics SRL de către Administrația Porturilor Maritime Constanța este urmarea unei decizii strategice a guvernului României și totodată un pas dezirabil în direcția susținerii Republicii Moldova pe calea dezvoltării și integrării europene. Dar cine este Administrația Porturilor Maritime Constanța? Este o companie deținută de statul român, operatorul portuar al porturilor maritime românești: Constanța și portul turistic Tomis, Midia și Mangalia. Cu ce rezultate?  Să vedem:

Cu o cifră de afaceri ceva mai mult de 100 milioane Euro în anul 2023, un profit în jur de 39 milioane de Euro și 932 angajați în anul 2023, Administrația Porturilor Maritime Constanța arată bine, o dinamică pozitivă, dar sugerează și limitele pe care le are orice companie de stat în România: performează la limita minimă a potențialului. Nu o zic doar eu, pare să o confirme și un audit al Curții de Conturi din anul 2023[10].

Concluzia generală care s-a desprins în urma efectuării misiunii de audit a fost aceea că CNAPM CT [adică Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța] și-a asumat și îndeplinit parțial obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite legal referitoare la activitatea de administrare a infrastructurii portuare din Portul Constanța. Performanța activității portuare a fost afectată semnificativ de acțiunea/inacțiunea instituțiilor statului cu atribuții în gestionarea sistemului de transport în Romania, precum și în administrarea infrastructurii rutiere și feroviare care asigură conexiunea portului cu principalele centre de producție și consum.

În perioada auditată, Portul Constanța s-a situat în topul primelor 20 de porturi europene din punct de vedere al cantității totale de mărfuri manipulate. Există însă o serie de deficiențe care au afectat performanța acestuia, dintre care menționăm:
– lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport;
– utilizarea ineficientă a unor active aflate în administrare: subutilizarea terminalului de pasageri, existența unor terenuri nesistematizate și neincluse în circuitul economic;
– subutilizarea capacității de operare a Portului Constanța, generată de insuficiența investițiilor pentru modernizarea și reabilitarea infrastructurii portuare existente, dar și a infrastructurii rutiere și feroviare care asigură conexiunea portului cu regiunile continentale deservite;
– întârzierile în domeniul digitalizării, care îngreunează atât activitatea companiei, cât și a operatorilor portuari care își desfășoară activitatea în Portul Constanța.

Curtea de Conturi a făcut, pe marginea celor constatate în urma auditului din anul 2023, și o serie de recomandări, unele pentru Ministerul Transporturilor, altele pentru CNAIR și CN CFR, dar au fost și altele care au vizat direct calitatea managementului Administrației Porturilor Maritime: „Întreprinderea de către CNAPM CT a demersurilor necesare și adecvate pentru creșterea cotei de piață a Portului Constanța la nivel regional, valorificarea eficientă a tuturor activelor aflate în administrare, creșterea gradului de realizare a programelor de investiții în infrastructura portuară, în vederea modernizării și dezvoltării capacităților portuare și adaptării la cerințele pieței, implementarea unor sisteme informatice adaptate nevoilor companiei, care să asigure eficientizarea proceselor de afaceri și alinierea la cerințele comunitare privind infrastructura portuară la porturile maritime aflate pe rețeaua centrală TEN-T.”[11]

Este mutarea strategică cu Portul Liber Giurgiulești (și) un răspuns la recomandările făcute de Curtea de Conturi? Îmi este greu să cred acest lucru, dar se remarcă faptul că cel puțin o autoritate a statului înțelesese în urmă cu câțiva ani că se poate face mai mult pentru a pune în valoare potențialul porturilor românești de la Marea Neagră.

O ISTORIE TULBURE CA APA DUNĂRII

Nu este nicio exagerare dacă asemuim istoricul grupului de firme Danube Logistics cu un roman polițist sau un viespar de interese. Litigiul complex privind controlul asupra Portului Internațional Liber Giurgiulești implică Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, omul de afaceri azer Rafiq Aliyev, fostul său angajat Thomas Moser și compania Bemol. Acest conflict s-a desfășurat pe parcursul a două decenii, implicând multiple tranzacții și dispute legale în diverse jurisdicții.

În anul 2004, grupul Azpetrol[12] deținut de Rafiq Aliyev a încheiat un acord cu Guvernul Republicii Moldova pentru dezvoltarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, afacerea în care BERD deținea 20% din acțiuni. Thomas Moser, fost angajat al BERD, a fost angajat de Rafiq Aliyev în anul 2003 și a devenit ulterior administrator al companiilor moldovenești implicate în proiect.

În ziua de 29 decembrie 2004, guvernul de la Chișinău a semnat cu trei companii deținute de Rafiq Aliyev în Republica Moldova – Bemol Retail SRL, Danube Logistics SRL și Bemol Refinery SRL, toate trei subsidiare ale firmei Easeur Holding BV, încorporată în Țările de Jos – acordul de investiții pentru dezvoltarea Portului Internațional Liber Giurgiulești ; beneficiarul final al profiturilor din aceste investiții urma să fie Rafiq Aliyev.[13]

În anul 2009, pentru a facilita accesul la finanțare, Rafiq Aliyev a transferat acțiunile companiilor sale către entități controlate de Thomas Moser, cu un acord de răscumpărare. În anul 2011, din cauza incapacității de plată a unui împrumut de 25 milioane dolari SUA către Credit Suisse, controlul asupra ÎCS Danube Logistics SRL a fost transferat către Danube Logistics Holding BV, companie olandeză controlată de Thomas Moser prin ThoMo Invest Ltd, aceasta din urmă având ca acționar firma austriacă Febania GmbH cu sediul la Viena[14].

În anul 2013, BERD a acordat un împrumut de 12 milioane USD către ÎCS Danube Logistics SRL, preluând datoriile restante față de Credit Suisse și devenind astfel principalul beneficiar economic al Danube Logistics Holding BV. În 2021, BERD a achiziționat 100% din capitalul Danube Logistics Group – o tranzacție derulată în Cipru, devenind proprietar integral al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești.

Rafiq Aliyev a intentat procese în Țările de Jos și în Republica Moldova pentru a contesta tranzacțiile prin care a pierdut controlul asupra portului, susținând că Thomas Moser a abuzat de încrederea sa. Instanțele olandeze au respins pretențiile lui Aliyev în 2018. În paralel, Bemol l-a acționat în judecată pe Thomas Moser pentru gestiune frauduloasă, obținând în 2018 o decizie favorabilă în Republica Moldova pentru recuperarea unei datorii de circa 10 milioane USD.

În anul 2021, executorul judecătoresc Roman Tălmaci a instituit o administrație silită la ÎCS Danube Logistics SRL la solicitarea Bemol Retail SRL, ceea ce a fost contestat de BERD și Danube Logistics SRL ca fiind un abuz. BERD a subliniat că este principalul creditor și beneficiar economic al ÎCS Danube Logistics SRL și că acțiunile împotriva companiei sunt nejustificate. Astfel, controlul asupra Portului Internațional Liber Giurgiulești a trecut printr-o serie de tranzacții și dispute legale complexe, implicând multiple jurisdicții și entități, culminând cu preluarea completă de către BERD în 2021.

Conform publicației online Mold-Street.com[15], acțiunile împotriva BERD ca acționar unic al Danube Logistics au continuat și după anul 2021, când Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a obținut instituirea unui sechestru asupra activelor ÎCS Danube Logistics SRL, pentru un prejudiciu evaluat la 150 milioane Lei moldovenești. Mathias von Tucher a denunțat acțiunea ca fiind „o [încercare de] expropriere a BERD”.

FRATE, FRATE DAR…

Intenția României de a prelua controlul, prin Administrația Porturilor Maritime Constanța, asupra ÎCS Danube Logistics SRL, proprietarul și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, a generat reacții diverse în Republica Moldova, atât din partea autorităților, cât și a opiniei publice. Guvernul de la Chișinău, prin purtătorul de cuvânt Daniel Vodă, a confirmat că BERD poartă discuții cu mai mulți potențiali investitori din România, Turcia, Olanda și Danemarca pentru transferul controlului asupra Danube Logistics.

Un fost ministru al economiei și vicepremier, Octavian Calmîc, și-a exprimat îngrijorarea că, după o eventuală vânzare a Danube Logistics către operatorul porturilor maritime ale României accesul agenților economici moldoveni la infrastructura portuară ar putea fi restricționat, iar costurile serviciilor ar putea crește semnificativ. El a subliniat că vânzarea pachetului majoritar de acțiuni al BERD în port era previzibilă, însă a pus sub semnul întrebării condițiile și beneficiarii viitori ai unei astfel de tranzacții.

Fostul deputat Alexandru Slusari – Platforma „Demnitate și Adevăr”, a solicitat autorităților de la Chișinău să investigheze situația juridică a portului, acuzând lipsa de transparență și posibila complicitate a guvernării în această chestiune. Pe fond, în timp ce guvernul afirmă că nu există discuții privind vânzarea portului deținut de stat și că orice tranzacție referitoare la Portului Internațional Liber Giurgiulești trebuie să fie transparentă și conformă cu legislația națională, subiectul a devenit o altă chestiune în dispută între actuala guvernare de la Chișinău și opoziția pro-rusă. Nimic de mirare, de altminteri.

Sensibilitățile moldovenești trebuie însă să fie tratate cu precauție. Altfel spus, dacă la noi acasă poate că „merge și așa”, aceste obiceiuri nu pot fi livrate pe post de „expertiză” și către Republica Moldova. Dacă suntem în acord că achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești este strategică pentru România, ei bine rezultatul final al tranzacției trebuie să fie în egală măsură, de nu în primul rând și în interesul Moldovei europene de peste Prut. Să-i aducă investiții, să-i ofere expertiză, să-i ofere noi oportunități pe drumul către integrarea europeană, ca între frați buni cum pretindem că suntem.

[1] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/presedintele-interimar-ilie-bolojan-primit-astazi-de-maia-sandu-intr-o-vizita-oficiala-la-chisinau-3140045

[2] https://www.ebrd.com/home/news-and-events/news/2025/ebrd-launches-global-tender-to-find-new-investor-for-moldova-s-s.html#

[3] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/exclusiv-statul-roman-a-depus-primul-oferta-pentru-cumpararea-portului-strategic-giurgiulesti-din-republica-moldova-22034067

[4] https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/romania-vrea-sa-achizitioneze-portul-international-liber-giurgiulesti-din-republica-moldova-2910027

[5] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/exclusiv-statul-roman-a-depus-primul-oferta-pentru-cumpararea-portului-strategic-giurgiulesti-din-republica-moldova-22034067; https://romania.europalibera.org/a/romania-port-giurgiulesti-moldova/33096725.html

[6] https://www.creditsafe.com/business-index/de-at/company/danube-logistics-holding-bv-nl02952462

[7] „Tho”, de la Thomas și „Mo” de la Moser, care prin firma austriacă Febania GmbH, deținea ThoMo Invest Ltd.

[8] https://www.danubeports.eu/

[9] https://old.mded.gov.md/ro/content/portul-international-liber-giurgiulesti

[10] https://stirileprotv.ro/divers/statul-este-incapabil-sa-administreze-portul-constanta-concluziile-nelinistitoare-ale-curtii-de-conturi.html

[11] Ibidem

[12] https://azpetrol.com/

[13] https://anticoruptie.md/ro/investigatii/economic/razboiul-dintre-aliyev-si-moser-cum-a-ajuns-portul-international-liber-giurgiulesti-in-proprietatea-berd/1000

[14] https://www.northdata.com/Febania%20GmbH,%20Wien/490433a

[15] https://www.mold-street.com/noutate/cum-berd-a-ajuns-sa-preia-controlul-asupra-portului-international-liber-giurgiulesti