În amânata reorganizare teritorială se impune o reorientare care să includă nu numai aspectele financiare ci și pe cale problematice de natură demografică și socială. Economiile la buget contează foarte mult. Acestea vor conta și mai mult dacă se fac pentru rezolvarea problemelor locale. Ar fi foarte bine dacă cei care iau decizii în domeniu ar avea pe masă sinteze și hărți de cercetare care să identifice astfel de probleme. Date și teorii deficitare, din diferite motive, sunt responsabile pentru absența acestora. Ar trebui să știm, spre exemplu, care, unde și de ce sunt comunele extrem de sărace din țară. Indicele dezvoltării umane locale (LHDI[1]) a interesat, la noi în țară, mai mult din perspectivă academică iar datele aferente public sunt deja din 2018. Reluăm aici problema, cu date mai noi, de la ultimul recensământ din 2021, centrate pe aspectele demografice ale sărăciei/dezvoltării locale. De ce? Identificarea și explicare acestui gen de sărăcie locală ar trebui, foarte probabil, să stea la baza multora din deciziile în domeniu. De ce unele dintre comune au avut o dinamică demografică negativă între ultimele două recensăminte, din 2011 și 2021, și aveau la ultimul recensământ o situație negativă sub aspect demografic? Factori economici, sociali, ecologici și umani de durată pot explica situațiile demografice. Asupra lor este orientată prezenta analiză. Pe cât se poate, vom evita, aici, aspectele tehnice ale analizei.
Măsurarea performanțelor demografice locale
Premisa de la care pornim susține că o comună este cu atât mai viabilă, din punct de vedere demografic, cu cât este mai mare ca număr de locuitori, își sporește populația în perioada de referință, are mai multe nașteri decît decese, și este locuită de o populație relativ tânără. Viabilitatea despre care vorbim este dată, deci, de mărimea demografică a comunei, sporul de populație, rata sporului natural, și vârsta medie a populației rezidente. Am agregat aceste patru variabile demografice într-un singur indice al dezvoltării demografice locale (comprehensive local demographic development index – CLDI) , folosind date de la ultimul recensământ din 2021, recensământul din 2011, date disponibile din 2018 sau din perioada 2016-2018[2].
În ce județe este concentrată sărăcia demografică a comunelor?
Cea mai mare concentrare a comunelor marcate de sărăcie demografică este în sudul țării (Tabel 1), în Muntenia și în Oltenia. Comunele din Teleorman sunt cele mai sărace din țară, indiferent de metoda de analiză, cu date ponderate sau nu.
Table 1.Share of communes by their demographic development (%)
Tendențial vorbind, dezvoltarea demografică (CLDI) este corelată pozitiv cu dezvoltarea umană locală (LHDI2018)[3]. Între dezvoltarea demografică și cea umană, la nivel local, există o interacțiune. Pornind de la această constatare ne așteptăm ca acolo unde este o dezvoltare umană mai ridicată să înregistrăm și o dezvoltare ridicată sub aspect demografic. În mare, datele din tabelul 1 indică o confirmare a așteptării. Nu este clar, totuși, de ce județul Cluj, relativ dezvoltat sub aspect social-econimic, apare în categoria celor care au multe comune cu mare sărăcie demografică. Cultura natalității sporite pare să fie un factor importand de diferențiere. Așa s-ar explica situarea județelor Iași, Suceava și Bacău din Moldova[4], în categoria celor care au comunele asociate cu un nivel de dezvoltare demografică foarte mare.
Dat fiind faptul că dezvoltarea umană și demografică la nivel local pot influența considerabil deciziile de reorganizare teritorial-administrativă, este important să identificăm cel puțin parte din factorii care influențează respectivele tipuri de dezvoltare locală. Este ceea ce întreprindem în secțiunea următoare.
În ce condiții se manifestă sărăcia/dezvoltarea demografică ?
Cert este că sărăcia anterioară sub aspect socio-uman determină sărăcia actuală, demografică sau socio-umană (Table 2). Din păcate, localitățile care au fost cu probleme anterior, rămân la fel, statistic vorbind.
Ocuparea populației în domeniul serviciilor reduce șansele de sărăcie demografică. Emigrarea în străinătate are, se pare, efecte contradictorii. Pe de o parte, contribuie la dezvoltarea demografică dar, pe de altă parte, poate accentua, prin valori ridicate, sărăcia socio-umană.
Efectele contradictorii ale apartenenței la o regiune de dezvoltare sau alta fac evidentă necesitatea de a lua în considerare ambele aspecte, socio-uman și demografic, în proiectele de reorganizare teritorial administrativă.
Table 2. Predicting the development of communes in Romania
Concluzii și propuneri
Dezvoltarea socio-umană anterioară contribuie la dezvoltarea actuală a localităților sub aspect demografic sau socio-uman. Constatarea trimite , nemijlocit, la recomandarea de a reduce sărăcia locală, în primul rând sub aspect socio-uman. Legătura puternică dintre cele două tipuri de dezvoltare – demografică și socio-umană -trimite la o reorganizare administrativ-teritorială care să ducă la dezvoltare pe ambele criterii, demografic și socio-uman.
Comunele cele mai vulnerabile (160 la număr) sunt cele sărace, în prima cvintilă de dezvoltare, pe ambele criterii, demografic și socio-uman. Cea de-a doua urgență în procesul de reorganizare teritorial-administrativă o reprezintă comunele care sunt sărace, în sensul de a fi situate în cvintilele 1 sau 2, pe ambele criterii anterior discutate , dar fără a fi foarte sărace (în număr de 406)[5]. Modalitățile concrete de stabilire a politicilor comunitare de ieșire din sărăcie urmează să fie propuse la nivel local, județean sau central. Evident, reorganizarea administrativă implică mult mai mult (obiective și criterii de regionalizare, sporirea eficienței în administrația publică etc.). În acest proces complex, orientarea spre reducerea costurilor de administrație nu trebuie să ducă la accentuarea problemelor de dezvoltare locală, de tip socio-uman sau demografic. Dimpotrivă, vor trebui găsite soluțiile pentru politici publice care sporesc gradul de dezvoltare socio-umană și demografică.
[1] Vezi, spre exemplu, Sandu, D. (2024). What is the Poverty Development Impact of Emigration on the Localities of Origin in an Eastern European Society? Migration and Development, 21632324241298041.
[2] Pentru amatorii de detalii tehnice : CLDI este un scor factorial care agregă variabilele populația rezidență în localitate la recensământul din 2021 (transformare ln), sporul procentual de populație rezidentă în 2021 comparativ cu 2011, la nivelul ultimelor două recensăminte, rata sporului natural local pentru perioada 2016-2018, și vârsta medie a populației cu domiciliul în localitate în 2018. Am trasformat scorul factorial rezultat în scor Hull, cu variație între aproximativ zero și 100. Calculul CLDI a fost făcut pentru UAT-urile din țară, urbane și rurale. Pentru identificarea localităților foarte sărace/ foarte dezvoltate din punct de vedere demografic am generat și o variabilă care împarte UAT-urile din rural în cvintile, notând cu 1 cele mai sărace localități sub aspect demografic , și maxim 5 pentru localități foarte dezvoltate sub aspect demografic (vezi fisierul SPSS care include datele la https://shorturl.at/Ni7Yh ).
[3] Coeficientul de corelația între CLDI și LHDI2018 este r=0.31, pentru 2759 de comnune, cu date neponderate cu populația comunelor. Corelația între CLDI și LHDI2011 era chiar mai mare r=0.559.
[4] Vezi, spre exemplu, o lucrare mai veche, relevantă încă pentru dimensiunile culturale ale vieții demografice din România,Trebici, V., & Hristache, I. (1986). Demografia teritorială a României. București: Editura Academiei RSR.
[5] Vezi, la adresa https://www.researchgate.net/publication/390663431_Development_data_at_LAU_level_in_Romania , fisierul sav care conține identificatorii pentru comunele foarte sărace sau sărace din România, conform criteriilor menționate în text.
O întrebare pentru domnul Sandu (pe o tema complet diferita). Înțeleg ca în alte tari se tine o evidenta a înălțimii medii a populației, ea reflectând nivelul de dezvoltare al tarii.
Peter Turchin spune ca in majoritatea tarilor s-a observat în a doua parte a sec 20 o creștere a înălțimii medii a populației, pentru ca s-a îmbunătățit nutriția, igiena si asistenta medicala. El mai afirma ca în ultima perioada exista si abateri de la acesta tendința (adică scăderi).
Exista la noi în tara statistici legate de acest indicator? Bănuiesc ca ele au existat cel putin pentru bărbați atât timp cât a existat serviciul militar obligatoriu.
Sunt statistici legate si de starea danturii. Cica sunt prea multi dinti in gura si falca e prea mica, deci trebuie scosi citiva. Si statistici la marimea piciorului se pot face din numarul pantofilor cu nr 45 cumparati.
Chiar si scaunele avioanelor au devenit prea mici deoarece oamenii sunt tot mai grasi.
Dar pina la urma la ce servesc asemenea statistici? De cind e lumea si pamintul cei care o duc bine se vor grupa undeva in zone misto, iar amarastenii …..
Va rog sa citiți comentariul meu de mai jos.
Tema este diferită, dar foarte interesanta. Din păcate, nu știu detalii în domeniu. Nu m-am ocupat. Găsesc rapid, pe internet, câteva date care v-ar putea interesa. În 2016, în România Socială,prof. Septimiu Chelcea, pornind de la data ale Imperial College, prezintă, comparativ, situația românilor în raport cu alți europeni, la
https://www.romaniasociala.ro/romanii-printre-cei-mai-scunzi-din-europa-dar-nu-si-din-lume/
Foarte interesante imi par și datele mai noi, din 2019, disponibile la NCD, la https://landgeist.com/2024/03/02/average-male-height-in-europe/. Dacă aflu detalii pe situația din Romania, va spun.
Mulțumesc pentru răspuns. Nu înălțimea media a populație unei tari in comparație cu alte tari este importantă, ci variația ei in timp. Scăderea înălțimii medii intr-o tara este un indicator puternic de creștere a sărăciei.
Din experientă personală toți cei trei frati a mei (chiar si eu) am crescut in înălțime când ne-am dus la liceu la internat. Desi această crestere poate fi specifică perioadei respective (adolescența), in comparație cu cei ramasi in sat, noi am crescut in înălțime mai repede. Pur si simplu hrana la tara era mai săraca.
Are logica ceea ce spuneți, mai ales legat de stagiul militar, în sensul ca se colecta, dar eu zic ca a rămas în fise și atât, din păcate.
Banca Nationala a propus realizarea unui nou recensamant a populatiei si gospodariei, cu evalurea confortului si veniturilor. Inseamna ca pana acum, recensamintele generale din 2011 si 2021 nu au dat date corecte. Si asta se vede din datele AEP care spune ca suntem circa 20 de milioane si Casa Nat de Sanatate doar 17 milioane. Deci toate guvernele fac impozitele si taxele dupa ureche.. De aceia a inceput reforma austeritatii de jos in sus …
Este bine ca BNR a propus un nou recensamant pe venituri si consum. Intentia este simptomatica pentru lipsa acuta de date publice, dezgregate, in Romania.Este nevoie de date suplimentare, cat mai dezagregate si intr-un singur fisier cu SIRUTA, judet etc.Majoritatea institutiilor care se respecta au cel putin un specialist care stie sa foloseasca astfel de date. / La IPUMPS, Minnesota, spre exemplu, gasesti microdate de recensamant pentru multe tari si ani (inclusiv pentru Romania, pana in 2011. Ai date dezagreagate si pe unitati multiple, pentru comparatii, poti face analize, cu sau fara validare/ponderare etc. Asa au de castigat si cei care produc datele.
„Saracia” demografica este cel mai strans corelata cu venitul pe cap locuitor si paritatea puterii de cumparare in zona respectiva (oamenii pleaca din lipsa de oportunitati economice). Comasarea administrativa (reducerea bugetarilor necontributori) a intampinat dificultati pentru ca salariile de la buget reprezinta singura sursa de venit stabila si importanta in anumite comunitati (alternativa fiind ajutoarele sociale).
Agricultura, pentru a fi profitabila, trebuie desprinsa de cea de subzistenta, adica facuta pe suprafete mari (asociatii) cu acces la mecanizare, irigatii, ierbicide, silozuri si credite, dar mai ales cu stimularea prelucrarii (branzeturi, panificatie, conserve, etc) si desfacerii directe catre consumator – este incredibil ca in magazine gasim pesmeti italieni si mere si cartofi din alte tari UE, foarte putin din Romania.
Dincolo de problema eficientizarii agriculturii – care dealtfel are si o componenta de securitate nationala – in prezent exista insa o oportunitate unica, irepetabila pentru populatia rurala de a iesi din saracie: producerea de energie. Pe langa biomasa, biogaz, hidrogen verde, mediul rural se poate transforma prin producerea de energie regenerabila (biomasa, eolian, fotovoltaic, hidro) si electrificare (ar fi echivalentul instalarii unei sonde de titei in curtea primariei). Statul ar trebui sa sprijine formarea profesionala a electricienilor, instalatorilor, zidarilor, etc. si sa ajute (preferabil cu fonduri EU, sau macar credite performante) crearea de producatori de energie mici si mijlocii (capacitate instalata 1-10 MWp) care sa vanda produsul acesta absolut necesar societatilor moderne (aproape la fel de necesar ca alimentele) si astfel sa se dezvolte sustenabil.
Tranzitia aceasta energetica (de la fosili centralizat la regenerabil distribuit) este o oportunitate istorica de neratat pentru Romania – ar insemna nu doar sa nu mai cumparam din susrse externe pe bani grei petrol si gaze naturale, ci sa exportam energie, cu toata prosperitatea care vine din asta. E de inteles de ce AUR nu vrea asta, insa PSD („nationalii”) nu au nici o scuza.
„pentru populatia rurala de a iesi din saracie: producerea de energie.”
Sfinta naivitate… duomnu ati facut vreo socoteala ce-nseamna aceasta transformare „revolutionara” Aveti idee de cite investitii sunt necesare si-n cit timp, eventual, se amortizeaza? Daca se amortizeaza! Probabil ca ati socotit si sisteme de stocare.
Solutia, nu asa, e colectivizarea. :)
Amizant e ca o spuneti cu multa convingere!