Introducere
Există, probabil, o diasporă românească dacă vrei să compari stocul de migranți plecați din România cu cei emigrați din alte țări. Dacă scopul este, de a compara plecările dintr-o anumită țară, România, să spunem, pentru cazul de față, funcție de alte criterii – destinație, motivația plecării sau a votului, criteriul de identificare etc. – atunci poate fi mai indicat pluralul de „diaspore”. Sunt comunități de români în străinătate foarte diferite. Esențiale pentru diasporele românești de astăzi îmi par a fi timpul, spațiul de destinație și vârsta.
În mai multe centre universitare din țară se deschid, anul acesta, noi programe de master despre migrație și dezvoltare internațională, schimbări sociale globale, studii ale diasporei etc. Este bine. În context, poate ar fi util să multiplicăm întrebări și cunoștințe parțiale în domeniu, cu scopul de a stimula interesul pentru temă. Datele se găsesc greu, în domeniu. Vom folosi aici, în principal, date EUROSTAT.
Scopul este de a pune în evidență diversitatea și schimbarea în cele trei oglinzi ale spațiului, timpului și vârstei diasporelor românești. Ideea că avem de-a face cu o comunitate diasporică omogenă, în acest caz, pare a fi fragilă. Măsurile de politici publice în domeniu pot profita și de această înțelegere a diversității și a schimbării.
Identificările le vom face, în principal, din perspectiva cetățenilor români plecați în străinătate și nu a locului de naștere a emigranților, din simplul motiv că cei care sunt încă cetățeni ai României plecați în străinătate ar putea fi, statistic vorbind, mai legați de originea lor ca cetățeni decât de locul de naștere. Ca și în abordările standard ale diasporei, cei plecați în străinătate au atitudine ambivalentă față de locul de origine: pe de o parte respingerea dintr-un motiv sau altul, dar, pe de altă parte, atracție și speranță (Cohen, 2022). Diasporele românești de astăzi sunt, în esență, generate prin migrație pentru muncă mai bine plătită în străinătate, cu acces meritocratic. Rezultate de sondaj din 2014, spre exemplu, indicau faptul că peste două treimi din migrația românească în țări OECD era pentru muncă(OECD, 2019, p.50). După cum vom vedea, locul, timpul și vârsta spun mult despre comunitățile diasporice. Accentul este pus aici, interpretativ, pe diaspore, nu pe migrația internațională a românilor (Sandu 2025a, Sandu 2025b), deși, evident, cele două abordări au puternice suprapuneri.
Timp și spațiu
Ușor de constatat din tabelul 1, după calcularea ponderii de persoane plecate în 14 țări europene, că pe parcursul perioadei 2014-2024, atracția migratorie a românilor se reduce în special spre sudul continentului (Italia și Spania), dar crește atracția spre Germania și Marea Britanie. În fapt, cu toate schimbările menționate, aproximativ 80% din emigrarea europeană a românilor este orientată nu spre un hexagon de țări despre care am discutat (Sandu , 2025c) ci, mai precis, spre un patrulater format din Germania-Marea Britanie-Italia-Spania. Dacă cineva ar vrea, cu adevărat, să vadă ce este cu diaspora românească, începutul semnificativ ar fi prin focalizarea cercetării asupra acestor patru țări. Desigur, orice extensie a abordării poate fi utilă.
S-ar putea spune că vechile diaspore ale românilor în Europa, structurate începând din anii 1990, au fost orientate spre Italia, Spania, Germania și Marea Britanie. Între timp ierarhia de emigrare s-a schimbat ușor, dar principalele centre de atracție migratorie pentru români rămân aceleași. Ulterior, mai ales după 2019, sporește ușor și atractivitatea spre Franța, Belgia, Austria și Olanda.
Table 1. Main European destinations of Romanian migration, 2014-2024
Noile diaspore româneștii din Europa, diferite de cele localizate în „patrulaterul” despre care am vorbit mai devreme, atrag un număr relativ redus de migranți români.
Ce spun vârstele despre diaspore?
În momentul în care am trecut de la cinci grupe de vârstă (Sandu 2025b), la șapte astfel de grupe (Tabel 2), semnificația cifrelor pare să fie mai clară. Pentru analiza calitativă a unor date cantitative am marcat în tabelul 2, prin umbrire, procentele maxime pe fiecare rând iar cifrele de rând minime prin chenar de celulă. Așa am aflat că , spre exemplu, vârsta cea mai ridicată este specifică diasporelor din Italia și din Spania, țări de mare atracție migratorie a românilor, încă din anii 1990. În plus, ambele destinații sunt în țări a căror limbă este de origine latină, ca și limba română. Olanda, în schimb, țară cu atractivitate relativ redusă, pare să atragă în special tineri. De aici întrebarea la care ar trebui să răspundă o cercetare nouă, suplimentară: nu cumva noile diaspore românești, de genul celei din Olanda, sunt specific orientate prioritar spre un nou tip de diaspora centrat pe educație?
Table 2. Romanians by age structure in 2024, by seven destination countries in the EU
Principala grupă de vârstă pentru migranții români din Suedia este cea de 35-44 de ani. Este aceasta o constatare care duce la ipoteza că diaspora română din această țară este orientată, prioritar, spre muncă și educație superioară? Germania nu are, clar, grupe de vârstă specifice în cadrul tabelului 2. Este semnificativ acest fapt pentru existența unor tipuri diferite de diaspore venite din România în această țară (lucru, studii, etnice etc.)? De ce Belgia este caracterizată prin ponderi reduse ale grupelor de vârstă de peste 45 de ani? La întrebări de acest gen ar fi util să apară răspunsuri fundamentate prin alte cercetări.
Concluzii
Mai mult decât în cazul studiilor asupra migrației internaționale, studiile consacrate diasporelor tind să devină, din ce în ce mai mult, orientate comparativ, tipologic (OECD, 2019). Este foarte probabil că noile diaspore românești din spațiul european tind să fie orientate prioritar spre educație superioară și muncă în domenii care necesită educație superioară. Pare să fie, în special, cazul diasporelor românești din Olanda și Belgia.
Grupele de vârstă apropiate de pensionare par să aibă o pondere mai ridicată în vechile diaspore.
Centrarea analizelor pe comparații între vechile și noile diaspore în spațiul european, unde se produce principala circulație migratorie a românilor, poate contribui la identificarea tipologiilor de ocupare prioritară a diferitelor comunități de migranți, la evidențierea schimbărilor în structurile socio-culturale și economice ale respectivelor diaspore.
Diferențierea diasporelor cu aceeași origine, funcție de vechime, spațiu și vârstă tinde să fie dominantă. Care sunt, în detaliu, aceste tendințe de diferențiere, cum se structurează relațiile între diaspore și țara de origine sunt teme care necesită noi cercetări adecvate pentru a fundamenta politicile publice în domeniu.
Referințe
Cohen, R. (2022). Global diasporas: An introduction. Routledge.
OECD (2019), Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants . Paris: OECD Publishing. https://doi.org/10.1787/bac53150-en
Sandu, D. (2025a). Avatarurile migrației europene a românilor în perioada post-COVID-19. Contributors.ro. 31.07.
Sandu, D. (2025b). Mozaicul vârstelor la imigranții români din Europa 2024:comparații în și între câmpuri de migrație. Contributors.ro. 5.08.
Sandu, D. (2025c). A Multi‐Level Migration System Between Regions of Origin and the European Hexagon of Attraction. International Migration, 63(5), e70092.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
In statistici nu figureaza separat conservele securisto-bolsevice.
alea nu (e)migreaza nicaieri. unde i mai bine pentru ele decit in Romania pe care o mulg si prostesc de zeci de ani? statisticile s pentru aia ce le sustin hotia, analfabetismul functional, puturosenia si mitocania cu valuta forte!
Se mai duc prin Elveția aceste conserve, se văd niște cifre acolo…
Diaspora românească din Europa de Vest NU POATE fi înțeleasă atât timp cât votează în proporție de 60-80% pe Georgescu, Simion, Șoșoacă,etc.
Ubi bene, ibi patria.
Să fim recunoscători pentru aceste vremuri în care, cu milioanele, ni se îngăduie să locuim/învățăm/muncim în alte câteva zeci de țări, fără absolut nicio restriște.
Nu își părăsește nimeni țara de bună voie, fiecare are un motiv.
Se pleca și înainte de 1989, cu miile, dacă nu chiar cu zecile de mii, cu voie de sus și trecuți în caiet, pentru lucrul pe diverse șantiere, platforme petroliere etc.
Mare parte din elita 70+ (Isărescu, PF Daniel, Năstase, Pleșu, Liiceanu etc.) și-au făcut diverse școlarizari, înainte de 1989, tot în Vest. E drept, atunci plecai cu îngerul păzitor după tine. La fel cum, galeriile diverselor echipe aveau și șoimi de veghe.
E drept, alții înroșeau Dunărea.
Acum poți pleca pur și simplu.
” Ce a scos din voi Apusul când nimic nu e de scos?”(Eminescu).
Pentru un rezumat poate fi vazut link-ul https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7385209906041176066/
lumea se duce unde este cerere de forta de munca, si unde pot ei sa castige mai mult, unde le place sa traiasca
In Belgia majoritatea lucreaza la munci simple, supermarket, soferi, constructii, dar sunt si medici si de toate
Acum cativa ani, foarte multi dintre tinerii emigranti in tarile din nordul Europei erau plecati pentru studii. Mai ales dupa cresterea taxelor de scolarizare in Anglia, tari precum Olanda sau Norvegia, cu multe programe de studii in limba engleza si avand universitati foarte bune, au devenit populare.
In ultimii ani insa multi dintre acesti tineri o fac pentru ca lucreaza efectiv in domenii care nu necesita o diploma universitara (de la munca pe santier ori in agricultura, la florari, ospatari, chiar si frizeri – nu am nicio intentie de a lua in deradere astfel de meserii, munca e munca!). In acest sens, Belgia este un exemplu. Programele de studii sunt majoritar in olandeza, respectiv franceza (depinde de regiune), cu exceptia onor programe de master. In schimb, aproape jumatate dintre emigrantii romani au intre 15 si 34 de ani. Vor fi o parte dintre acestia veniti pentru studii (posibil master, dar mai ales doctorat), cred insa ca majoritatea au locuri de munca dintre cele mentionate mai sus. Pentru a lucra in alte domenii trebuie sa cunosti limba locala, ceea ce, mai ales in Flandra, nu e tocmai banal.