miercuri, august 12, 2020

Interviu cu Armand Goșu, specialist în fostul spațiu sovietic: „Dodon este prea slab ca să poată supraviețui fără cârja rusească”

Idei principale:

  • Criza sanitară Covid 19 poate arunca în aer scena politică de la Chișinău, cu câteva luni înainte de începerea campaniei prezidențiale
  • Un an fără Vladmir Plahotniuc, ce mai face rețeaua de lobby a oligarhului din România?
  • Ce proiecte politice mai are Plahotniuc, oligarhul fugar, care se ascunde la Miami? Cât mai este el de influent în politica de pe Bâc?
  • Ce partide doresc demiterea guvernului condus de Ion Chicu și de ce?
  • Ce șanse are Andrei Năstase să ajungă prim ministru?
  • Se pot împaca Maia Sandu și Andrei Năstase?
  • De ce s-a abandonat Igor Dodon în brațele Rusiei?
  • Ce jocuri mai face Bucureștiul la Chișinău?
  • Rusia își consolidează influența în mass media din Republica Moldova. Cum răspunde România?

***

Contributors: Ce s-a mai întâmplat în Republica Moldova în ultimele luni? Multe evenimente, unele foarte interesante. Dar vor putea ele schimba ceva esențial în mersul lucrurilor? 

Acum o săptămână s-a împlinit un an de la fuga controversatului președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, oligarhul care controla cu braț de fier cea mai săracă țară din Europa. Tot acum câteva zile, a mai plecat un deputat din Partidul Democrat, astfel încât coaliția de la guvernare, compusă din socialiști și democrați, nu mai are majoritatea în Parlamentul de la Chișinău.

Later edit (30 iunie): Înainte să terminăm interviul aflu de la dvs că a plecat un socialist la Pro Moldova, deci guvernul are susținere minus 2 deputați.

Poate cea mai importantă moștenire pe care a lăsat-o Plahotniuc Moldovei este acest blocaj politic în care se află Republica Moldova. Guvernului Blocului ACUM, în frunte cu Maia Sandu, a fost înlocuit cu unul de centru-stânga, format din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și PDM, în frunte cu Ion Chicu, guvern ce părea să aibă o susținere solidă. Însă, într-un an de funcționare, parlamentul și-a modificat culoarea politică. Practica cumpărării deputaților a continuat, chiar și fără Plahotniuc. S-a schimbat ceva esențial la Chișinău?

Armand Gosu: S-au schimbat destule lucruri. Plecarea lui Plahotniuc a lăsat un mare gol în urmă, gol care trebuia umplut cu ceva.

Până la mijlocul lunii iunie 2019, toți actorii de pe scena moldovenească se identificau după felul în care se raportau la Plahotniuc. Odată cu fuga lui, polul magnetic se schimbă, astfel că asistăm la reordonarea pieselor. De la mijlocul lunii iunie până în noiembrie 2019, când a fost demis, guvernul blocului ACUM a readus speranța și a încercat să promoveze câteva reforme curajoase, mai ales în domeniul Justiției.

Odată cu demiterea Maiei Sandu și formarea guvernului PSRM-PDM, în frunte cu premierul Ion Chicu, a încetat “dualitatea puterii”, a rămas un singur pol, președintele Dodon, față de care s-au poziționat toți actorii.

Evoluțiile din ultimele luni sunt dominate de logica electorală. La 1 noiembrie vor avea loc alegeri prezidențiale. Plecarea Maiei Sandu din fruntea guvernului a dat startul campaniei, cu un an mai devreme. Se anunța repetarea confruntării din 2016, câștigată atunci de actualul președinte Dodon.

În noiembrie 2019, pe culoarul pro-european și democrat este bine poziționată Maia Sandu, cu scoruri dătătoare de speranță în sondaje. De partea cealaltă, Igor Dodon colectează voturile nostalgicilor, rusofoni sau pro-ruși, o parte din marii perdanți ai tranziției. Doamna Sandu trebuia doar să-și conserve procentele până la toamnă, ceea ce nu era simplu, dar părea posibil, și să adauge altele în campanie și între cele două tururi. Iar președintele Dodon avea nevoie de un guvern socialist care să administreze țara decent și să livreze câteva cadouri electorale.

Contributors: Pandemia de coronavirus a avut un efect de lebădă neagră și a stricat socotelile. Relatările de la Chișinău indică un veritabil dezastru în Moldova. Cât e de corectă imaginea asta?

Se înregistrează cifre cu totul îngrijorătoare la infectare, 15.000, și mortalitate, circa 500 decese. La o populație de puțin peste 4 milioane de locuitori, în statisticile oficiale. În nord, la Bălți, și în sud, la Cahul, sunt focare de infectare, iar cei mai loviți sunt medicii, asistentele, din cauza lipsei de material de protecție corespunzător. Covid 19 a prins Moldova nepregătită, din punct de vedere medical. Iar puterea, în special președintele Dodon, se comportă adesea inadecvattransmite mesaje populației prin care încurajează nesocotirea regulilor sanitare care să împiedice răspândirea virusului.

Spre deosebire de România, unde s-a realizat un fel de consens între partide pentru a nu politiza excesiv subiectul covid 19, în Moldova pandemia a alimentat masiv criza politică. Criza a apărut ca o oportunitate pentru toate partidele, atât de la guvernare cât și din opoziție, care încearcă să obțină avantaje din exploatarea politică a pandemiei. E un fenomen întâlnit în multe alte state, n-a inovat Moldova în domeniu.

Însă, pandemia a ajuns în Moldova după ce începuse în Parlament un proces de eroziune a majorității și se avansa spre răsturnarea guvernului Chicu. Covid 19 a favorizat forțele politice care-și propuneau să-i trimită pe socialiști în opoziție.

Contributors: Adică Blocul ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase urmăreau să dea jos guvernul Chicu, după ce pierduseră guvernarea în noiembrie 2019?

E un plan născut din cauza disperării generate de faptul că guvernul nu face față pandemiei. Nu e planul celor doi lideri pro-europeni. Dar, Andrei Năstase, președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, parte componentă a blocului ACUM, a preluat inițiativa și a avansat un proiect de moțiune de cenzură, care în următoarele săptămâni ar putea fi votat.

În acest moment, sunt câteva forțe politice la Chișinău care sprijină ideea răsturnării guvernului Chicu. În primul rând PPDA, condus de Năstase și Pro Moldova, înființată de finul lui Plahotniuc, și fost președinte al Parlamentului, Andrian Candu. Sunt și alte formațiuni politice care vor sprijini probabil moțiunea. Fiecare are un alt motiv pentru care-și dorește căderea guvernului. Sau, pur și simplu, nu poate vota pentru menținerea lui, pentru că riscă să piardă electorat.

Contributors: Ce interes are Candu să dea jos guvernul PSRM-PDM, pe care tot el l-a votat?

Sistemul de putere construit de Plahotniuc se bazează pe controlul Justiției. Plahotniuc a început construirea acestui sistem de prin 2010, când a pus mâna pe Procuratura Generală și apoi pe Ministerul de Justiție. Numirea lui Stoianoglu nu anunța atât demantelarea acestui sistem și reforma serioasă a Justiției, cât ieșirea sistemului de Justiție de sub controlul lui Plahotniuc. Stoianoglu n-a fost omul lui Plahotniuc. Împotriva lui acționează forțe interne și externe puternice, care vor să îngroape adânc cel puțin două dosare: afacerea miliardului, spălătoria de bani rusești. Or, în ambele dosare sunt implicate prea multe persoane, încă influente, din mai multe țări. Inclusiv oameni bine poziționați în serviciile secrete, care pot influența deciziile de politică externă din țara lor.

Deci, nu doar Plahotniuc sau Șor, dar și alți actori din afara Moldovei sunt foarte interesați ca unele dosare de la Chișinău să fie adânc îngropate. Chiar și cu prețul aruncării Moldovei în haos total.

Contributors: Plahotniuc mai contează în jocul politic după ce a pierdut controlul asupra Partidului Democrat?

După fuga lui Plahotniuc, conducerea PDM a fost preluată de fostul premier Pavel Filip, flancat de fondatorul partidului, Dumitru Diacov. După câteva luni și o călătorie la Miami, unde Filip s-a întâlnit cu Plahotniuc, conducerea democrată a decis să se îndepărteze de oligarh. Au recunoscut greșelile din trecut și au încercat să se reinventeze ca oameni politici. Amândoi sunt supărați pe Plahotniuc pentru că i-a umilit. Vineri, 14 iunie 2019, când Plahotniuc a fugit din Moldova, după întâlnirea cu ambasadorul SUA, cei doi, împreună cu alți zeci de lideri democrați, l-au așteptat pe oligarh mai multe ore în sala de ședințe de la sediul central. Între timp, Plahotniuc ajunsese la aeroport.

Susținut de Diacov, în vara trecută, Pavel Filip a preluat conducerea. A venit în România de mai multe ori pentru discuții cu partenerii din PSD, care însă nu i-au acordat atenția cuvenită. Rețeaua lui Plahotniuc de la București era derutată, speriată, oameni grăbiți să șteargă urmele, să pitească banii. Încă nu li se uscaseră lacrimile vărsate după oligarhul generos. Era agitație mare și în politică; pica guvernul Dăncilă, începea cea mai ciudată campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din istoria România….

La Chișinău, liderii ACUM n-au vrut să se așeze cu Pavel Filip la masa de negocieri. Dodon însă a făcut-o. Astfel că, decizia democraților de a se alia cu socialiștii a devenit o soluție pentru a ieși din izolarea în care fuga lui Plahotniuc aruncase partidul.

Pierzând controlul asupra PDM-ului, oligarhul fugar a avut nevoie de alt vehicul politic. Și l-a confecționat, după schema pe care o exersase în trecut. Vârful de lance a fost finul său, Andrian Candu, fost ministru al Economiei și fost președinte al Parlamentului.

Contributors: Afirmați că partidul lui Candu ar fi de fapt proiectul lui Plahotniuc?

Îndrăznesc să spun asta. Nu sunt singurul, e o opinie împărtășită la Chișinău printre cei care n-au fost „bursierii” lui Plahotniuc, cum sunt numiți cei plătiți cu bani negri, de oligarh. Dacă n-ar fi fost acest proiect, probabil că Andrian Candu ar fi acum alături de familie în Cehia.

Cel mai important colaborator al lui Plahotniuc, finul Candu, construiește un vehicul politic pentru salva influența oligarhiei în Moldova. El e un fel de șef de șantier, dar lucrările le plătesc alții. Repet, nimeni nu se îndoiește de faptul că în spatele proiectului politic Pro Moldova, se află Plahotniuc și cu Șor.

Pentru că nici Plahotniuc, în SUA, și nici partenerul său, Șor, în Israel, nu se simt în siguranță. Șor este cetățean israelian, dar asta nu-i oferă mari garanții, în plus el vrea să rămână conectat la resursele Moldovei. Iar lui Plahotniuc i s-a respins o solicitare de azil politic în SUA.

Celor doi le este amenințată libertatea, și-și pierd schemele financiare din Moldova prin care fac bani. Reamintesc: Ilan Șor este un apropiat al lui Plahotniuc, folosit de el în diferite operațiuni financiare, dintre care cea mai cunoscută e furtul miliardului de dolari din trei bănci moldovenești.

Contributors: Ce este proiectul Pro Moldova? Interesant e și numele. La câteva luni după ce Plahotniuc pierde controlul (sau a renunțat pur și simplu) asupra PDM-ului, se înființează un nou partid, în frunte cu cel mai loial locotenent al lui Plahotniuc?

Șabloanele după care Plahotniuc și intimii lui fac strategiile au fost încurcate de coaliția PSRM-ACUM, pentru că el, sau mai precis consilierii lui, gândesc într-o paradigmă geopolitică.

După înlăturarea guvernului ACUM, socialiștii și democrații au votat guvernul Ion Chicu. Se revenea la vechea ruptură, Europa vs Rusia. Plahtoniuc este expert în a exploata această tensiune.

Și s-a mai întâmplat ceva important, foarte important.

Câteva săptămâni mai târziu, Alexandru Stoianoglu devenea procuror general. Cam tot atunci, Andrian Candu, care tocmai votase moțiunea împotriva guvernului Sandu și pentru instalarea guvernului socialisto-democrat condus de Chicu, s-a deplasat în Israel, într-un grup de șase deputați democrați.

În Israel, deputații democrați – inspirați și de Ilan Șor – au decis să se alăture acestui proiect, care-l avea în frunte pe Candu. Puțină lume se îndoiește că în spatele acestui proiect se află cei doi fugari, Plahotniuc și Șor. În fond, nu se întâmplă nimic nou. La alegerile din noiembrie 2014, PDM obținuse 19 mandate. Prin cumpărare și șantaj, un an mai târziu, PDM avea o majoritate confortabilă, de 57 deputați, achiziționând 28 de deputați, dintr-un parlament de 101 mandate.

La 20 februarie, Andrian Candu a ieșit din PDM și a fondat un nou partid, Pro Moldova, inspirându-se probabil după numele partidului condus de Victor Ponta, Pro-România. Între Ponta și Plahotniuc au existat relații strânse.

Din PDM au ieșit între 19 februarie și 17 iunie nu mai puțin de 16 deputați. Dintre ei, 14 au mers la Pro Moldova, alți doi la Grupul Șor, din parlament. Grupul Șor are acum 8 mandate, cu Ilan Șor, 9. Însă Șor se ascunde în Israel, de unde nu poate să voteze la moțiune.

Practic, în câteva luni, Dodon a pierdut majoritatea din parlament, cel puțin aritmetic, iar guvernul Chicu este minoritar, doar 49 deputați, față de 51 necesarul.

Plahotniuc, Pavel Filip și Andrian Candu (februarie 2018)

Contributors: Acum, e mult discutată candidatura lui Andrei Năstase pentru fotoliul de premier. Dar, Andrei Năstase spune că va participa și la prezidențiale, în acest caz nu e mai bine să intre în campanie din opoziție?

Andrei Năstase a jucat un rol important în nașterea și coagularea opoziției la Plahotniuc; el s-a validat în stradă la protestele din anul 2015. Victoria lui în alegerile din vara 2018 pentru primăria Chișinăului și anularea rezultatului din turul doi, a fost începutul sfârșitului pentru oligarh.

E destul de răspândită opinia că Năstase a făcut concesii care au creat un context favorabil pentru creșterea profilului politic al Maiei Sandu; în toamna 2016 și-a retras candidatura la prezidențiale, susținând-o pe Sandu.

E un lider politic carismatic, poate să stârnească emoții puternice, să polarizeze electoratul și să-l mobilizeze. El a fost ținta permanentă a bullying-ului practicat de trustul de presă al lui Plahotniuc, dar și a presei finanțate de la București prin MAE și Românii de pretutindeni. S-au scris despre el lucruri greu de imaginat, ar merita publicată o antologie a producției lobiștilor lui Plahotniuc, de la București și Chișinău.

Contributors: Despre ei ar merita scrisă o carte, făcut un film, e un subiect in sine. Iar felul în care se raportează experții și comentatorii la Plahotniuc funcționează ca o hârtie de turnesol. Acesta este un subiect în sine. Însă, acum vreau să știu de ce insistă Andrei Năstase pentru dărâmarea guvernului Chicu?

Pentru că speră să ajungă el prim ministru. Și să tragă Platforma Demnitate și Adevăr cât mai sus în sondaje. Și, desigur, să-și potențeze candidatura la prezidențialele din această toamnă.

Are un context mai mult decât favorabil. Pandemia a generat o emoție publică intensă. E un număr prea mare de infectați și de morți, mai ales în rândul personalului medical, primul lovit de Covid 19. Sunt segmente foarte active ale opiniei publice care cer ca guvernul Chicu care n-a făcut față crizei sanitare, să plece, să vină altcineva în locul lui. Pe această uriașă emoție negativă, se putea imagina un guvern PPDA, în locul lui Chicu.

În același timp, dacă dai emoția la o parte, vezi că aritmetica nu ține cu Andrei Năstase. PPDA are doar 11 mandate. Probabil va avea sprijinul Partidului Acțiune și Solidaritate, care are și el 15 mandate. Chiar și cu 26 mandate, cât au împreună, sunt departe de necesarul de 51, ca să dea jos guvernul.

Contributors: De ce Maia Sandu nu semnează moțiunea de cenzură, avansată de Andrei Năstase?

Maia Sandu nu spune că nu semnează, ea cere PPDA să facă rost de voturile necesare nu doar pentru înlăturarea lui Ion Chicu, ci și pentru aprobarea unui nou executiv. Nu poți lăsa țara în criză epidemiologică fără guvern.

Zilele viitoare, se va vota moțiunea împotriva ministrului Sănătății. Dacă trece, înseamnă că Dodon și-a pierdut susținerea în parlament. Atunci se va crea o presiune publică foarte mare asupra Maiei Sandu iar PAS nu va avea de ales și va semna moțiunea și, mai mult, o să susțină formarea unui guvern PPDA. Nu pentru că-i place asta, dar n-are de ales.

Andrei Năstase este în competiție cu Maia Sandu pe același culoar politic. În trecut au colaborat, astăzi sunt adversari. Politica creează diviziune, polarizează. E normal să fie așa.

Relațiile dintre Sandu și Năstase au fost reci de la început, și-au făcut reproșuri, dar până la un punct au înțeles că trebuie să colaboreze, tocmai pentru că nu au destulă forță politică. Apartenența la familia politică a popularilor europeni a jucat un rol important în netezirea tensiunilor dintre ei.

Maia Sandu și-a crescut cota de popularitate în perioada în care a fost premier. Când a pierdut guvernarea, ea a sperat să-și păstreze procentele și să câștige alegerile prezidențiale din toamna acestui an. Dar până la confruntarea cu Dodon, ea trebuie să facă față impetuosului Andrei Năstase, care-i contestă postura de lider al taberei pro-europene. PAS reacționează la atacurile dinspre PPDA. Pot presupune că aceste șarje provoacă răni iar cei doi lideri își pot diminua șansele electorale. Dar, asta e logica luptei politice.

Contributors: S-ar putea repeta situația de la Chișinău, la alegerile din toamna 2019?

Exact, atunci Andrei Năstase n-a mai putut atrage voturile altor segmente împotriva socialistul Ion Ceban, în turul doi.

De asta se teme acum Maia Sandu care e foarte atentă la propria ei imagine, nu dorește să fie asociată cu Plahotniuc sau Șor, pentru a nu pierde voturi! Negocierea cu acești stâlpi ai oligarhiei nu se potrivește cu profilul ei public, de intransigentă luptătoare cu corupția. Nu vrea să se întâlnească personal pentru discuții politice, pentru a nu fi fotografiată alături de Candu sau Pavel Filip, președintele Partidului Democrat din Moldova.

Cred că doamna Sandu nu e foarte fericită că trebuie să voteze un viitor guvern, alături de aceste partide.

Contributors: Poate să refuze Maia Sandu să voteze un guvern PPDA în frunte cu Năstase?

Nu prea cred. Va fi o presiune publică infernală, nu cred că doamna Sandu va putea rezista.

În același timp, Maia Sandu va încerca să negocieze ceva. Presupun că ar dori ca Năstase, în schimbul susținerii la guvernare, să nu candideze la președinție și s-o sprijine pe ea. Pentru Sandu e important ca să nu intre Năstase în competiție, pentru că i-ar putea provoca ceva daune, de pe urma cărora va pierde voturi.

Iar Năstase poate să refuze această tranzacție, votul pentru prim ministru, contra susținerii la președinție, mizând pe faptul că PAS va trebui să-l voteze oricum, din cauza presiunii publice.

Contributors: De ce ar risca Năstase, care nu are mari șanse în alegerile din noiembrie, când poate să facă un aranjament cu Sandu care să-i asigure măcar câteva luni la guvernare?

Năstase are o singură carte valoroasă în mână pe care o poate juca: candidatura la președinție. Când va renunța să candideze, el nu va mai conta pentru jocurile din această toamnă. Andrei Năstase are două variante: să accepte că nu are șanse în alegeri, negociază acum și obține câteva luni de guvernare pentru PPDA, dacă se poate; sau intră în cursa prezidențială unde, chiar dacă nu câștigă, consolidează un electorat al PPDA, crește partidul și se pregătește din timp pentru alegerile viitoare.

În același timp, Andrei Năstase nu poate să promită nimic, pentru că nu controlează evoluția lucrurilor și sunt prea multe necunoscute în ecuație. Nu a picat guvernul Chicu. Nu au avansat negocierile pentru formarea unei noi majorități. Nu este deloc sigur că Dodon îl va nominaliza pe Năstase pentru funcția de premier. Nu există certitudinea că guvernul Năstase va rezista până la alegerile din noiembrie.

Cine poate să garanteze că nu se va răzgândi Năstase și, în ultimul moment, se va înscrie în cursa prezidențială, din poziția de premier? Oricând poate găsi sau inventa motive.

Nu spun că va face asta. Dar poate să garanteze cineva că n-o va face?

Contributors: Dar nu e în avantajul opoziției ca guvernul Chicu să fie demis, astfel încât să nu mai poată folosi resursele administrative pentru a-l susține pe Dodon?

Idea că victoria lui Dodon depinde de resursa administrativă e naivă. Peste Prut ai o putere centrală slabă, Moldova nu e Rusia sau Belarus, nici măcar Ucraina. Iar Dodon, chiar și cu guvernul lui, nu e Vladimir Voronin și nici Plahotniuc.

Mai important mi se pare arsenalul mediatic pus în slujba lui Dodon. În acest moment, influența media rusești sau finanțate de la Moscova care-l susține pe Dodon este atât de mare, încât mă gândesc că un guvern ACUM care se va bâlbâii în administrarea țării e un cadou nesperat pentru PSRM care va putea să arunce întreaga răspundere asupra lui.

Contributors: Poate că Năstase va reuși să o ajute în campanie pe Maia…

Nu trebuie încurajată această acțiune. Deplângem faptul că Dodon folosește resursa administrativă ca să vicieze rezultatul alegerilor. Dar vrem ca Năstase să facă același lucru în favoarea Maiei Sandu, candidatul pe care europenii îl simpatizează. Cu această abordare pierdem orice credibilitate. Legitimitatea noastră ar trebui dată de faptul că Vestul, în care includ și România, promovează valori și norme, nu persoane. Asta e frumusețea soft power-ului Uniunii Europene, care este o putere normativă.

De pildă, mă întreb dacă nu cumva prezența lui Năstase în fruntea guvernului pentru următoarele luni, o să-i permită lui Dodon să sporească tensiunile și neîncrederea între liderii ACUM. Probabil că accesul la resurse pentru PPDA și supra-expunerea mediatică pentru Năstase vor aduce o creștere în sondaje și ar putea conduce la echilibrarea raportului de forțe din blocul ACUM. Ceea ce nu-și dorește PAS-ul, care nu va participa la guvernare.

Deci, renunțarea la a mai candida la prezidențiale și împingerea lui Năstase în fotoliul de prim ministru, în urma demiterii prin moțiune de cenzură a guvernului Chicu, nu crește automat șansele Maiei Sandu în alegerile prezidențiale. Important este ca un guvern PPDA să asigure condițiile pentru o competiție electorală corectă, să nu permită socialiștilor să utilizeze resursele administrative, organizarea convoaielor de autobuze cu alegători din stânga Nistrului. Cu alte cuvinte, să fie alegeri cinstite, corecte, nu cum au fost cele organizate de Plahotniuc în octombrie 2016, când l-a scos pe Dodon președinte.

Contributors: În fostele republici sovietice, practicile amintite sunt foarte răspândite. Candidatura Maiei Sandu are doar de câștigat din faptul că Năstase ar ajunge prim ministru.

Sunt argumente pro și contra. Pe de o parte, schemele electorale ale socialiștilor pot fi anihilate și avea o campanie electorală corectă și alegeri cinstite.

Pe de altă parte, situația din Moldova pe fondul pandemiei este volatilă, nu m-aș încumeta să fac predicții. Criza epidemiologică se poate agrava; ar putea izbucni din toamnă o criză economică fără precedent; așteptăm detalii despre situația economică peste 10 zile, la rectificarea bugetară.

Chiar dacă aparent Dodon se îndreaptă lin spre un al doilea mandat, agenda publică va fi dramatic influențată de evoluția pandemiei și de criza economică. Sunt între 3 și 400.000 de cetățeni moldoveni, pe care coronavirusul i-a adus acasă, și care tocmai își consumă rezervele de bani cu care au revenit în țară. Ei sunt cei care vor putea înclina balanța în alegeri, într-o parte sau alta.

Jeseph Daul, presedintele Partidului Popular European, Maia Sandu, presedinta Partidului Actiune si Solidaritate si Andrei Năstase, presedintele Platformei Dreptate si Adevar
Bruxelles, mai 2018

Contributors: Ar avea cu cine să facă Năstase guvernul?

Sunt convins că Năstase poate să propună o garnitură de miniștri buni. Dacă va fi nominalizat, desigur.

Acest guvern ar fi o șansă extraordinară pentru PPDA de a se profila mai bine, și ar curăța (măcar parțial) zgura acumulată în relațiile politice dintre Sandu și Năstase, pregătind terenul pentru viitoare colaborări. Va exista viață și după alegerile prezidențiale din noiembrie.

Contributors: Ce șanse reale are Năstase să obțină guvernarea, în condițiile în care poate conta doar pe 11 voturi din 101?

Chiar dacă toate lucrurile par să se miște în direcția unui guvern PPDA, nu va fi deloc simplu.

Sunt mai multe etape, trebuie discutate. Să le luăm pe rând.

Nu, mai degrabă nu va fi. 49,99 % șanse, dar fiind vorba de Moldova, țara surprizelor, nimic nu e sigur. Orice se poate întâmpla.

Ca să fie, ar trebui ca Plahotniuc care nu l-a vrut primar general pe Năstase, în vara 2018, să-și pună oamenii să-l voteze acum pe același Năstase prim ministru. Greu de crezut, nu? N-are de ce să facă asta!

Dar, lăsați-mă să explic. Sunt mai multe etape, vreau să le iau pe rând.

Pentru a da jos guvernul Chicu, Năstase va avea 26 voturi de la ACUM. Maia Sandu nu-și permite să nu-l voteze. Alte 14 voturi de la Pro Moldova, plus alte 8 Grupul Șor. Deci mai are nevoie de 3 voturi de la independenți, PDM și PSRM.

După ce guvernul Chicu va fi dat jos, mingea e în curtea președintelui Dodon, care poate nominaliza pe altcineva, nu pe Năstase. PPDA și probabil PAS nu vor vota o altă candidatură. Practic, nu există alternativă la Năstase. Dacă Dodon o să-l respingă pe Năstase, opoziția va merge la Curtea Constituțională; altă săptămână pierdută. Dacă judecătorii Curții o să-l oblige pe Dodon să-l nominalizeze pe Năstase, acesta poate veni în parlament cu programul de guvernare și o garnitură de miniștri, fără negocieri, mizând pe presiunea publică. Dar nu mai devreme de sfârșit de iulie. Cel mai târziu la începutul lunii septembrie.

Dacă n-o să-l oblige Curtea pe Dodon, Chicu poate rămâne interimar până după alegerile prezidențiale din noiembrie. Iar opinia publică va putea considera tot acest proiect drept politicianist, puterea și opoziția acuzându-se una pe alta de responsabilitatea pentru situația din țară.

Contributors: Ce voturi ar putea să adune în parlament un guvern condus de Andrei Năstase?

Asta ar fi a doua etapă. Pro Moldova lui Plahotniuc a fost rotița care a învârtit toată această operațiune. Poate să nu-l voteze pe Năstase și să arunce țara în haos. Creditez acest scenariu cu 50,01%. Oligarhul fugar e un excelent pescar în ape tulburi.

Ar fi paradoxal, ca Pro Moldova să voteze pentru instalarea lui Năstase, cel mai vehement adversar al lui Plahotniuc din ultimul deceniu. Și omul cu cea mai mare contribuție la eliberarea Moldovei de oligarhie. De aceea, Năstase este urât cu pasiune, inclusiv la București, pentru că odată cu fuga lui Plahotniuc unii au pierdut o sursă de bani negri.

Să zicem că Pro Moldova votează un guvern Năstase. După aceea, ce o să-i ceară la schimb? Închiderea dosarelor în care este cercetat Plahotniuc, compromiterea probelor… ? Sau sabotezi din interior, te prefaci că susții guvernul Năstase, și te asiguri că alegerile prezidențiale vor fi câștigate de Dodon. Apoi, se vor întoarce la o coaliție PSRM-Pro Moldova-Grupul Șor la începutul anului 2021. Adică scenariul care era pregătit după alegerile din februarie 2019.

Prima problemă Plahotniuc, a doua problemă pentru Năstase este Ilan Șor. L-ai dat jos pe Chicu cu voturile lui Șor, dar Bruxelles și Washington nu acceptă (deocamdată!) ca viitoarea majoritate să depindă de voturile acestor deputați. Eu nu sunt convins că Statele Unite sau cineva de la Berlin vor discuta cu un guvern care depinde de Pro Moldova lui Candu, în spatele căruia se vede silueta lui Plahotniuc. Deci, ar trebui să-i transferi pe deputații lui Candu înapoi la PDM-ul lui Filip, poate și niște oameni de la Șor, pentru ca un guvern Năstase, să nu fie izolat internațional.

Vladimir Plahotniuc și senatorul PSD, Titus Corlățean (martie 2018) preluare facebook

Contributors: Democrații ajung să facă din nou jocurile la Chișinău?

Fondatorul PDM, Dumitru Diacov, pe care Revoluția din decembrie 1989 l-a prins la București, corespondent Itar Tass, spunea acum vreo două decenii că el va deține „acțiunea de aur” din politica moldovenească. PDM a fost gândit ca un „partid-balama”, cred că după modelul PD-ului lui Petre Roman. Diacov a avut și are în continuare excelente relații cu PSD, ambele partide fiind membre ale Internaționalei Socialiste.

PDM în formulă completă cu Filip și Candu, a făcut posibilă dărâmarea guvernului Maiei Sandu și votarea în noiembrie a guvernului Ion Chicu. În care PDM are acum miniștri. Însuși premierul Chicu provine din PDM și a fost ministru în guvernul Filip.

Bucureștiul a încercat să-l convingă pe Pavel Filip să iasă din alianța cu Dodon și să se alăture unei coaliții anti-socialiste la Chișinău. A fost o întâlnire “tensionată” la MAE, la București, în februarie. După ea, Filip s-a întors la Chișinău cu convingerea că binomul MAE/SIE a rămas în continuare prizonierul lui Plahotniuc și joacă acum pentru Andrian Candu, care tocmai își pregătea ieșirea într-un grup de 6 deputați din PDM și anunța înființarea Pro Moldova. A urmat o a doua întâlnire pentru Filip, la fel de neplăcută, de la data asta la Chișinău, cu ocazia sosirii convoiului cu ajutoare medicale pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Ocazie cu care Filip și-a confirmat impresia făcută la București.

Contributors: Din ce spuneți, înțeleg că frontul anti-Dodon e fracturat în mai multe locuri. Între Sandu și Năstase domnește suspiciune, neîncredere, tensiune. Oare e la fel între Candu și Filip?

Așa este, Filip și Candu se detestă. Ei nu se vor așeza împreună la masă ca să negocieze susținerea unui guvern ne-socialist care să ducă la izolarea lui Dodon. Doar Candu i-a furat partidul lui Filip, cumpărându-i deputații (cel puțin așa spune cam toată lumea la Chișinău). Deci, pe lângă relația complicată dintre Sandu și Năstase, acum trebuie gestionată și cea nu mai puțin tensionată dintre Candu și Filip.

N-are cine s-o facă! Doar nu vi-l închipuiți pe Năstase mediind zilnic între oamenii lui din PPDA și cei ai Maiei Sandu, din PAS, și între cei rămași loiali lui Filip și adversarii lor din gruparea Candu, loiali lui Plahotniuc?

Practic, cine a gândit acest plan de evacuare a lui Chicu de la guvernare prin distrugerea PDM, transferul deputaților democrați la Pro Moldova și Grupul Șor, nu dorește instalarea unui nou guvern ceva mai competent în combaterea covid 19, ci aruncarea Moldovei într-un haos politic, economic, social. Iar într-o asemenea criză fără precedent, imunitatea lui Candu nu va fi ridicată ca să fie anchetat de procurori pentru implicare în furtul miliardului, anchetele procuraturii în dosarele lui Plahotniuc și Șor vor fi încetinite și cu timpul închise, iar schemele financiare vor continua să funcționeze.

La capătul acestor luni, undeva la începutul iernii, Dodon ar putea sărbători câștigarea unui nou mandat prezidențial.

Contributors: Andrei Năstase pare într-o situație imposibilă. Ce ar trebui să facă?

Nu sunt consilier și nu dau sfaturi politicienilor. Eu doar încerc să explic publicului din România pe baza informațiilor pe care le am și a unei experiențe de aproape 30 de ani în monitorizarea fostelor republici sovietice, evoluțiile din acest spațiu, nimic mai mult. Și o fac cât se poate de onest, ceea ce nu mă împiedică să greșesc.

Dar, să revenim. Sunt de acord că Andrei Năstase e într-o situație imposibilă. El vrea foarte mult … și are ceva, nu foarte mari, șanse să ajungă prim ministru, într-un moment foarte dificil pentru Moldova.

Dacă, să presupunem, dacă va ajunge premier la Chișinău, mandatul lui Năstase va depinde de Plahotniuc, omul pe care l-a detestat cel mai profund și împotriva căruia a luptat ca nimeni altul, timp de 10 ani.

Nu văd cum poți să ieși bine dintr-o asemenea situație.

Toată această istorie, un posibil subiect de serial american cu gangsteri și politicieni, poate fi văzută și ca o revanșă cinică a lui Plahotniuc, care nu cred că a sperat să-l aibă pe Năstase atât de repede și ușor. În fond, abia dacă a trecut un an de la fuga oligarhului din Moldova.

Nastase înființa prin satele Moldovei filiale ale Platformei Demnitate și Adevăr (februarie 2016)

Contributors: Mai poate fi salvat blocul ACUM?

Nu cred că blocul ACUM trebuie ținut pe perfuzii. Partidele componente au fiecare un destin propriu. Să și-l urmeze. A fost un proiect politic de succesObiectivul pentru care a fost creat a fost atins. Plahotniuc a fugit din Moldova. Nu e puțin lucru.

Astăzi, amenințarea este alta: Dodon este atât de slab încât poate supraviețui politic doar cu cârja rusească. Asta face ca Moscova să-și crească influența în Moldova, cu investiții minime.

Exagerările referitoare la Dodon care înghite partide, încalecă Justiția și preia schemele de afaceri ale lui Plahotniuc, ne împiedică să-l vedem pe Dodon cum e în realitate. Mai spun doar atât, Dodon e pro-rus de conjunctură. Pro-rusul Dodon e în bună măsură creația oligarhului Plahotniuc, cel atât de iubit la București. De altfel, Plahotniuc l-a ajutat pe pro-rusul Dodon să câștige alegerile prezidențiale, în fața Maiei Sandu, în octombrie 2016. Poate că cineva îl preferă pe Dodon, și de data asta.

Contributors: Rusia ce fel de joc face acum în Moldova? Ce interese are?

În vara trecută, rușii și-au consolidat pozițiile în media, în economie.

Însă, ca tendință în ultimii ani, din cauza războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, după anexarea Crimeei, influența ei în Moldova a scăzut în intensitate. Sigur, Rusia rămâne o amenințare. Chiar dacă Moldova nu e o miză importantă, Putin nu vrea să creeze un precedent cedând-o influenței occidentale. E o chestiune de principiu aici.

Dodon e favoritul Kremlinului, pentru că Moscova n-are altceva mai bun la Chișinău. Știe și Moscova că Dodon e creația lui Plahotniuc, tocmai ca să ocupe nișa pro-moscovită, care e cât jumătate din electoratul moldovenesc. Dodon e un cadou, prins în poleială, oferit de Plahotniuc Moscovei, odată cu victoria la alegerile parlamentare din toamna 2014. Numai că Putin n-are curajul să desfacă poleială ca să vadă ce e înăuntru. Nici nu-l interesează, de fapt. El ține cadoul învelit în poleială ca piesă în viitoare negocieri cu occidentalii, pe care și le dorește atât de mult. Soarta Moldovei pare că s-a decis în momentul izbucnirii războiului dintre Rusia și Ucraina. Dacă Ucraina, ajutată de Vest, va fi un proiect statal de succes, Moldova va fi împinsă spre Europa, oricâte instrumente de influență mai are Rusia acolo.

Contributors: Vladimir Putin are nevoie de victoria lui Dodon la Chișinău?

Da, pentru publicul intern are nevoie. El vrea să convingă opinia publică din fostul spațiu sovietic, dar mai ales pe cea din Rusia, că modelul rusesc încă este căutat. Propaganda lui o să sublinieze faptul că o țară ca Moldova, premiantul Parteneriatului Estic, votează cu „omul lui Putin”, deci face o alegere în favoarea Rusiei.

29 iunie 2020

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Nimic despre partida pro-românească? Sunt vreo 4-5 partide pro-româneşti care sunt imposibil de coalizat, deşi ar putea împreună să strângă 20-25% din electorat. Adăugaţi cele aprox. 30% ale pro-europenilor şi veţi avea o majoritate. Bucureştiul ar face bine să forţeze alierea partidelor pro-româneşti.
    Despre Andrei Năstase cred că este omul politic nr.1 în Moldova care, împreună cu Maia Sandu, Candu şi Filip şi câţiva din blocul pro-românesc( Chirtoacă, Şalaru) pot asigura stabilizarea situaţiei politice din Moldova.

    • Ce umor involuntar ai, Lucifere… „Candu poate asigura stabilzarea situației politice din Moldova”? El e autorul destabilizării. Nu știu dacă urmăriți emisiunile săptămânale ale lui Dodon, dar el a zis la ultima „Președintele răspunde” ceva de genul că mafioții au obiceiul de crează probleme și apoi tot ei vin să-ți propună să ți le rezolve.
      Chirtoacă, Șalaru sunt cadavre politice, Uitasem că aceștia există. Bucureștiul i-a mestecat și scuipat pentru că nu au dat rezultat. Rezultatul știm cu toții care ar fi trebuit să fie. Cei doi sunt două nume dintr-o lungă listă. A fost și e bătaie mare în Moldova pe favorurile și banii Bucureștiului. Mi-am mai amintit de Ghimpu, dar mai sunt și alții. Toți au fost maziliți de București pentru a nu concura actualul proiect, sau agent, Maia Sandu care promite să producă rezultatul dorit. Proiectul actual are o nouă abordare, adică ascunderea intențiilor reale, mascate sub un pretins pro-europenism.

      • ICNTC, dru: şi totuşi, de ce sunteţi aşa de ostili faţă de România? Dacă pentru Rusia unii au simpatii, pentru alţii UE ar fi o binefacere, pentru România ostilitatea, chiar duşmănia, sunt manifeste. De ce asta!? În ultimii ani România a investit peste 5 miliarde USD în Moldova şi a înlesnit ajutoarele UE către Moldova. Pur şi simplu nu înţeleg de ce moldovenii aproape că ne urăsc, preferă Rusia şi urăsc România.

  2. Cred că e cea mai bună analiză făcută de români asupra situației din Moldova. Dar asta doar pentru că restul analizelor celor ce au pretenția că dețin monopolul asupra informațiilor despre Moldova, precum Chifu, Dungaciu etc, sunt o insultă la adresa adevărului și bunului simț.

    Există lucruri cu care nu sunt de acord, de exemplu autorul nu poate evita complet subiectivitatea. E poate fanul Maiei Sandu și pe Dodon nu-l apreciază.

    Dodon a fost descris ca pro-rus sau rusnac de români (inclusiv de cei din Moldova). El a spus tot timpul că nu e pro-rus, ci pro-Moldova. Și, surpriză, cine urmărește ce face Dodon, vede că el este pentru acordul de asociere. De exemplu a numit prim ministru pe Chicu, cetățean român, pro-european. De ce face acestea Dodon? Păi umblând prin țară a văzut efectele pozitive ale implementării acordului de asociere. Iar el e patriot, cum ar putea el să fie împotriva binelui Moldovei? Apoi, tot ca patriot, el nu face circul ieftin de a dovedi că e pro-european înjurând sau umilind rușii cum a făcut Plahotniuc. Dimpotrivă, Dodon a făcut tot posibilul, în interesul Moldovei, pentru a repara relațiile cu Rusia, grav afectate. Deja probabil că agenții economici din Moldova au câștigat sau economisit zeci sau sute de milioane ca urmare a concesiilor făcute de ruși după vizitele lui Dodon.
    Apoi, presa din Moldova e dominată de presa românească, cum e de ex Pro TV, apoi mai e presa oligarhică. Eu mă uit la brifingurile de presă de la parlamentul Moldovei, jurnaliștii care pun întrebări sunt exclusiv fătuci cu un comportament cunoscut din România, care se screm, absolut dezgustător, să vorbească ca la București și pun doar întrebări tendențioase celor de pa PSRM. Se vede că sunt formate, educate de români și se află în buzunarul românilor. Aceste fătuci (dez)informează prostimea cu smartphone și cont pe Facebook din Moldova.
    Atât de capturată de români e informația din Moldova încât, urmărind un vlogger cunoscut din RM, „mare patriot moldovan” după alegerile din 2016, acesta plângea și spunea că-i e rușine că a ieșit președinte în Moldova un „rusnac”. Tot după acele alegeri, au fost proteste absolut rușinoase împotriva alegerii „rusnacului” Dodon. Cei din CCRM, care trebuiau să-i confirme mandatul, au refuzat să fie alături de Dodon, etc. O mânjire și umilire a lui Dodon de necrezut. Dodon însă a stat calm, nu juca barbut, ci șah. Și voi încă nu vreți să înțelegeți cine este și abilitatea acestui politician pe care încă toți încă îl subestimează.
    Dodon nu a ajuns președinte pentru că a vrut asta Plahotniuc. Plahotniuc pentru altul a pregătit fotoliul, posibil chiar pentru el într-un viitor. Dodon a ieșit președinte pentru că l-au votat cetățenii pe care i-a câștigat prin campanie electorală, prin programul său politic, câștigând confruntarea TV cu Maia Sandu. De fapt Dodon a fost sabotat de Plahotniuc. Spre exemplu la alegeri, în Rusia, unde atunci erau cam toți atâți moldoveni cât în tot occidentul, erau doar câteva secții de votare, câte erau în Occident doar în Italia, sau chiar mai puține, asta deși în Rusia sunt distanțe imense și de altfel la secțiile de votare din Rusia au și fost cozi imense și prea puțin au putut vota. Asta a fost fraudare pe față, i s-au furat lui Dodon zeci de mii de voturi. Dar frauda când o fac „pro-europenii” e trecută cu vederea sau încurajată.
    Dodon a vrut și vrea să scoată Moldova din jocurile geopolitice în care de fapt românii au vârât-o. „Și cu vestul și cu estul” atât timp cât este în interesul Moldovei. De fapt Dodon pierde în ultimul timp votul rusofonilor care se reorientează spre Usatîi și Șor. Cumva, prin prezența alături de Putin la parada militară, mai atenuează pierderile.
    Despre înscenările oligarhilor cu mituirea lui Dodon și cu luarea de bani de la Putin, nu ați spus nimic, pentru că e pierdere de vreme. Înscenări grosolane, dar foarte mulți moldoveni cred prostiile ălea și din „kuliok” nu-l scot.
    În concluzie, Dodon a dovedit că e patriot, că urmărește interesul Moldovei de a avea relații prietenești cu Rusia și implementare a acordului de asociere. Orice om care ține la moldoveni și la Moldova nu poate decât să-i țină pumnii în lupta care pe care cu dușmanii democrației și statului moldovenesc.
    Nu în ultimul rând, atât de mult se fura și se evaziona în Moldova pe vremea oligarhilor, încât deși în pandemie, deși nu au primit bani nici de la UE, nici din împrumutul rus, grație prietenilor români, încasările arată că schemele au fost (cel puțin parțial) desființate și că Moldova se poate ridica rapid din poziția de cea mai săracă țară europeană. Dar pentru ca asta să continue, trebuie ca Plaha-Candu-Șor să fie înfrânți definitiv.
    În PAS, DA eu nu am mare speranță, arată a amatori idealiști care cred că e de ajuns să se declare pro-Europa pentru a fi de partea bună a istoriei, deși nu au nici pricepere, nici experiență, nici chiar intenții bune.

    • Am citit cu atenție comentariul dvs. cu atât mai mult cu cât sunt un cetățean român care am ajuns în Alaska și Noua Zeelandă dar n-am pus vreodată piciorul dincolo de Prut, deci peisajul geografic și politic deopotrivă mi se pare în continuare exotic!…
      Am citit însă multe lucrări care pot fi catalogate de „geopolitică” – unele traduse în română, altele nu – ca să pot trage concluzia că o politică de tipul „Și cu vestul și cu estul” nu constituie, de fapt, o linie politică de urmat. Sau cel puțin de urmat la nesfârșit. Îmi imaginez că orientarea fermă a Moldovei către oricare dintre opțiunile „est” sau „vest” ar provoca o zguduire a țării. Ea este însă inevitabilă. Toți „artiștii mersului pe sârmă” știu că sârma are, la un moment dat, un capăt…

  3. „Nu trebuie încurajată această acțiune. Deplângem faptul că Dodon folosește resursa administrativă ca să vicieze rezultatul alegerilor. Dar vrem ca Năstase să facă același lucru în favoarea Maiei Sandu, candidatul pe care europenii îl simpatizează. Cu această abordare pierdem orice credibilitate. Legitimitatea noastră ar trebui dată de faptul că Vestul, în care includ și România, promovează valori și norme, nu persoane. Asta e frumusețea soft power-ului Uniunii Europene, care este o putere normativă.”

    Mi-a scăpat asta: Unde și cum exact „folosește Dodon resursa administrativă ca să vicieze rezultatul alegerilor”?

    Cu din ăstea umblați și vă mirați apoi de ce unii dintre cei care nu pot fi dresați de presa cu arfe de „pro-occidentală” consideră că analiștii pro-occidentali nu merită luați în seamă. Degeaba 90% e corect, dacă dai cu mucii în fasole.

    „Legitimitatea noastră”? Așadar e vorba de analiză viciată, subiectivă, chiar dacă nu la nivelul la care sunt analizele obișnuite ce insultă inteligența cititorilor ce posedă așa ceva.

    Dodon nu se bazează pe vreo cârja rusească, în toate discursurile lui el face apel la popor. Se simte foarte confortabil între oamenii simpli și există o conexiune acolo, o încredere instinctuală, oamenii îl simt că-i de-al lor. Vorbește pe limba lor, în timp ce Maia cu arfele ei accentuate ca la București, e respinsă tot la fel de instinctual, ca un corp străin. Dacă Dodon n-are acum 80% susținere, e doar meritul presei oligarhice și pro-românești unde s-au prezentat de bune filmulețele dubioase ale lui Plahotniuc.

    Apoi cum să se teamă Putin să deschidă presupusul cadou al unui nimeni (față de Putin) ca Plahotniuc.
    Unul dintre cei mai puternici lideri, al uneia dintre cele mai puternice țări din lume nu poate fi prostit de un excroc mărunt. Putin e puternic și pentru că este extrem de bine informat. Dacă nici rușii nu au servicii de informații, nimeni nu are.
    Dodon a spus mereu că nu e pro-rus, că i-a spus asta și lui Putin și că el niciodată nu va juca la două capete adică pro-rus în fața lui Putin și pro-occidental în fața vesticilor.
    Că Dodon e prietenos cu Rusia, ei bine asta e în primul rând pentru că e în interesul moldovenilor, apoi și din considerente electorale și nu în ultimul rând nu te costă nimic să fii diplomat. Rușii sunt atât de demonizați și ostracizați, că dacă le oferi prietenia, te vor copleși cu recunoștință, atât de însetați sunt de prietenia și dragostea altora, oricât de mărunți. Sunt chiar la nivelul „minte-mă frumos.” Dar așa au fost rușii mereu, cei ce cunosc ceva istorie poate au observat asta. De exemplu Viktor Orban a înțeles perfect asta. Și nu doar Viktor Orban, dar mai sunt și alții care aduc mari beneficii popoarelor lor doar cu un zâmbet frumos către Rusia și abținându-se de la jigniri prostești.

    • Dru, sunteti incredibil ! O asemenea descriere a „bunului rus” ostracizat de toata lumea (de ce ?) m-a facut sa imi dea lacrimile. Imaginea cu ursul care vrea sa te stranga dragastos in brate si nicidecum sa te manance e marota tuturor servitorilor tarului de la Kremlin si nu inteleg de ce nu au succes deloc cu povestea asta atat de credibila. Rusii au ocupat si continua sa ocupe teritorii si popoare doar ca sa le ofere dragostea si caldura lor. Scuze, nu mai pot sa continui, ma duc sa imi suflu nasul ca m-a podidit plansul de emotie…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Gâlceavă pe Nil. Cum au ajuns Egiptul, Etiopia și Sudanul în prag de război

Un conflict major, implicând trei țări cu o populație însumată de peste 260 milioane de oameni - ceva mai mult de jumătate...

Scrisoare deschisă către Ministerul Educației și Cercetării, în sprijinul cercetătorului Livius Trache

66 de cercetători din toată lumea semnează o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației și Cercetării și conducerii IFIN-HH în care își manifestă...

Studiul lui Andrei Ursu, Roland Thomasson și Mădălin Hodor despre Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 ar fi trebuit să-i oprească pe mistificatori. Ei rămân...

Numărul din 24 iulie-28 august al Evenimentului Istoric semnalizează cu litere mari un articol din interior cu titlul: „Operațiunea GRU din decembrie...

Alegerile prezidențiale din Belarus: începutul sfârșitului pentru Lukașenko?

Duminică, 9 august, vor avea loc – într-o atmosferă extrem de tensionată - alegeri...

De ce să scriem despre lucrurile care dor

În preajma împlinirii unui secol de la semnarea tratatelor de la Trianon (care au sancţionat juridic dezmembrarea regatului maghiar la finele Primului...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.