marți, martie 2, 2021

Jocul liberalilor: moarte lentă sigură vs. posibilă sinucidere

Solicitările făcute de liberali la adresa partenerilor de alianță arată că jocul facut de aceștia este mai mult decat un bluf, o cacialma de poker guvernamental din care sa încerce sa obțină un beneficiu pentru Klaus Iohannis, așa cum părea inițial. Desi Victor Ponta, prin Daniel Constantin, a anunțat că renunță la funcția de vicepremier, ceea ce putea reprezenta o ofertă de a se ajunge la un compromis, Crin Antonescu a rămas nu doar inflexibil, ci a plusat in continuare. Intr-o ședință in care a cerut „confirmarea mandatului” său de presedinte al partidului, unde nimeni nu a avut curajul să il înfrunte, s-a decis că pretentiile față de PSD să crească, lista cuprinzând solicitări imposibil de onorat, fie din motive economice, fie politice. Adică este clar că au cerut ceva ce nu poate fi onorat pentru a fi siguri ca Victor Ponta nu va putea veni, din nou, cu o propunere de compromis. Crin Antonescu nu a întâmpinat niciun fel de opoziție in partid, lăsându-l in offside pe Sorin Ilieșu, care ceruse revenirea lui Calin Popescu-Tariceanu in fruntea partidului. Votul masiv de susținere al lui Crin Antonescu, inclusiv din partea celor care, evident, se află in tabăra adversă, nu reprezinta rezultatul unei îmbrățișări a tacticii acestuia, foarte multi lideri liberali (începând cu Călin Popescu Tariceanu și terminând cu baronii locali) fiind împotriva părăsirii guvernării, din motive evidente. Scopul unui partid politic, in orice stat din lume, este să ajungă la guvernare. Părăsirea guvernării se face deci pentru atingerea altor scopuri, mai mari, care la rândul lor sa asigure ulterior o revenire la guvernare de pe poziții mai puternice. In cazul nostru, scopul lui Crin Antonescu este doar acela de a câștiga președinția României, fie pentru el, fie pentru Klaus Iohannis.

La momentul la care USL a intrat la guvernare, după succesul moțiuni de cenzură din aprilie 2012, Crin Antonescu era peste Victor Ponta în sondajele de opinie și peste propriul partid, in timp ce Victor Ponta se afla sub propriul partid. In momentul de fată situația s-a schimbat radical: Crin Antonescu este la jumătate față de Victor Ponta și sub propriul partid, în timp de Victor Ponta este peste propriul partid. De asemenea, PNL a scăzut cu un sfert in aceleași sondaje. Cum trendul regresiv al PNL si, mai ales, al lui Crin Antonescu se va menține, este evident că șansele de a câștiga Președinția scad simtitor. Chiar si o coalizare a dreptei din opoziție (PDL, PMP, FC, PNŢCD), intr-un tur doi, in jurul său nu mai reprezintă o garantie a castigului, ba chiar, in ritmul acesta, exista riscul de a nu intra in turul II. Desigur că rocada cu Klaus Iohannis este o soluție, dar una extremă, după ce orice alta variantă de maximizarea a propriilor șanse va fi fost epuizată. În plus, o trecere in opoziție a lui Crin Antonescu îl va face mai digerabil pentru votanții PDL și, mai ales, PMP, care acum trec deja printr-o procedură de persuasiune cu privire la acceptabilitatea liderului liberal (pe modelul „răul cel mai mic”).

O asemenea variantă se joacă acum. Singura soluție care i-a rămas lui Crin Antonescu de a păstra șansa in cursa pentru Cotroceni este ieșirea de la guvernare, invocând lipsa măsurilor de dreapta (pentru a arată propriului electorat ca se bate cu orice preț pentru liberalism) și nerespectarea protocolului USL (pentru a atrage electoratul aliantei care nu este nici liberal nici socialist). Nu stiu dacă soluția este una Câștigătoare sau perdantă dar cu siguranță, pentru el personal, rămânerea la guvernare este 100% perdantă. Așadar Crin Antonescu a avut de ales între o moarte lentă, dar sigură, și o posibilă sinucidere personală. Adică a pus totul, totul pe o singură carte. Iar partidul il sprijină pentru că și-a dat seama că, dacă nu o face, se declanșează un război intern. Un război între cei care vor cu orice preț rămânerea la guvernare, care au fost loviți crunt, prin demiterea miniștrilor Chiţoiu, Stroe și Gerea (cu ocazia asta au aflat mai multi cetățeni că există un ministru liberal la economie), și președintele partidului, alături de apropiați săi. Desigur că, dacă ies de la guvernare, așa cum se prefigurează, Crin Antinescu va mai avea de luptat cu această aripă, dar și-a asumat acest lucru, iar aripa pro-guvernare este mai mult decat posibil sa nu înceapă un război intern ci să aștepte luna noiembrie, când va fi ori laie ori bălaie.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Scuzati-ma, nu inteleg ce sustineti aici.
    Ziceti ca nu stiti daca jocul lui Antonescu este castigator sau nu iar imediat dupa asta afirmati ca avea de ales intre o moarte lenta dar sigura si o posibila sinucidere personala. Mai ziceti ca ramanerea la guvernare e moarte sigura pentru Antonescu.
    N-ar fi mai bine sa va hotarati odata?

  2. a avut VREODATA intentia partidul marxist sa lase puterea din mana? a avut VREODATA alta intentie decat sa-si sugrume/fagociteze partenerii de guvernare?
    Cine se gandeste la contrariu nu stie [nici] istorie: Dr.Petru Groza, Gh.Tattarascu si Stfan Vojtech sunt martorii mei.
    Cine e FRAIER sa creada cantecul de sirena al marxistilor o pateste! Iar Tariceanu si Antonescu sunt martorii mei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Sebastian Bodu
Sebastian Bodu
Sebastian Bodu este doctor in drept comercial (2002), MBA (2004) si cadru didactic universitar din 1996 (in prezent conferentiar si titular de curs la Institutul Bancar Roman). Intre 1996 si 2005 a ocupat diverse pozitii de avocat si consultant juridic la mai multe firme si companii multinationale (ultima fiind aceea de Director al Directiei Juridice si Compleanta din grupul bancar/asigurari ING Romania). Intre 2005 si 2007 a fost Presedinte al ANAF iar din 2007 pana in prezent deputat in Parlamentul European, in actualul mandat fiind Vicepresedinte al Comisiei Juridice a acestui for. Este membru PDL.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, Marire si decadere cartografiaza istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondata aspiratia omenirii pentru putere si este urmarita evolutia impulsului imperial de la directa agresiune militara a imperiilor antice la subtila, dar ampla influenta culturala a superputerilor de azi.

Paul Strathern este autorul a numeroase lucrari de stiinta, istorie, filosofie si literatura, inclusiv al colectiilor Philosophers in 90 Minutes si The Big Idea: Scientists Who Changed the World.

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Lumea, America, Waze și BigTech

Nu doar comportamentul agresiv și arogant al oligopolurilor digitale, impactul lor politic și social ci și atmosfera generală din interiorul acestora marcată...

Societățile și conectorii

Este evident că populația multor țări a devenit din ce în ce mai fragmentată, inclusiv din punct de vedere politic, social și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

„Noua ordine” a lui Macron, o capcană pentru Europa Centrală și de Est

Discursurile recente de politică externă ale președintelui Macron, după alegerea lui Joe Biden la Casa Albă, ne arată că, de fapt, nu...

Criza Covid-19 și criza demografică. „O nenorocire nu vine niciodată singură”

Vaccinarea împotriva coronavirusului este în expansiune spectaculoasă ca număr de doze administrate populației în toate țările europene și rezultatele vor fi și mai impresionate după depășirea sincopelor în producerea/furnizarea vaccinurilor. Luând în considerare clasamentul țărilor după numărul dozelor la 100 de locuitori publicat de platforma Our World in Data, România se plasează pe o remarcabilă poziție, a 7-a

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.