marți, decembrie 1, 2020

La 30 ani de la Revoluție, în România se lansează cel mai mare fond pentru societatea civilă pe care l-a avut România vreodată

Joi, 19 decembrie, Active Citizens Fund și-a „deschis ușile” pentru organizațiile neguvernamentale din toată țara. Deoarece acest program reprezintă o gură de aer pentru ONG-urile românești (program de 46 milioane euro, derulat până în 2024), trebuie să trecem în revistă contextul, părțile implicate, dar și avantajele acestui program de finanțare.

Când acceptăm un nivel mai scăzut de implicare personală, ne îndreptăm către un posibil eşec.
Trăim o perioadă în care gradul de implicare civică în luarea deciziilor crește considerabil. Observăm asta la noi în țară, mai ales în ultimul timp manifestându-se prin acțiunea oamenilor raportată la ultimile evenimente sensibile din România, dar și prin manifestarea solidarității acestora referitoare la nedreptățile care se petrec la nivelul justiției, sănătății, educației. Din acest motiv, avem nevoie de o mai bună colaborare între societatea civilă (portavocea intereselor și voinței cetățenilor) și stat.

Aceeași chestiune se întâmplă și la nivel global, unde printre noile preocupări se perpetuează un nou trend de nemulțumire față de schimbările climatice și dorim să acționăm în consecință, pentru a salva mediul înconjurător. Exemplul cel mai potrivit fiind atunci când Greta Thunberg – fața activismului climatic a reușit să adune aproximativ 4 de milioane de oameni din 161 de țări au ieșit în stradă pe 20 septembrie 2019 – cea mai mare demonstrație climatică din istorie.
De asemenea, nu se mai poate sta cu mâinile în sân față de disparitățile sociale pe care le întâlnim la nivel local, dar și la nivel de țară, comparativ cu economiile altor state din Vest.

Același lucru și-l propun Norvegia, Islanda și Liechtenstein, state care nu fac parte din Uniunea Europeană, însă sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE). Acestea și-au propus să aloce Granturile SEE și Norvegiene pentru a ajuta state precum România, Polonia, Ungaria, dar și altele 12.

Alături de micul principat Liechtenstein și statul insular Islanda, țara bogată în petrol – Norvegia, unul dintre statele bunăstării susține cel mai mult acest program, are cea mai mare pondere la nivelul implicării financiare. Țările donatoare contribuie în funcție de dimensiunea și PIB-ul lor – Norvegia contribuie cu aproximativ 95,8%, Islanda 3% și Liechtenstein 1,2%.

De ce Norvegia se implică atât de mult?
Cunoaștem că norvegienii sunt cei mai implicați în voluntariat din întreaga lume, unde 80% din populație participă la activități comunitare. Care sunt caracteristicile sectorului de voluntariat din Norvegia? Aproximativ jumătate din populație acordă timp pentru voluntariat în fiecare an. Norvegia are echivalentul a 26 de angajați cu normă întreagă, voluntari la o mie de locuitori, comparativ cu o medie de 20 pentru primele șapte țări din Uniunea Europeană la acest capitol. De aceea Norvegia dorește să răspândească această tradiție și în alte țări din Europa Centrală și de Sud, dar și în Țările Baltice. Este inevitabil să nu luăm ca exemplu experiența norvegiană de societate civilă consolidată. În ciuda populației relativ reduse (5 milioane) și împrăștiate (din cauza condițiilor geografice), norvegienii au dat dovadă de deschidere față de comunități, valorificând sectorul societății civile până în punctul în care Norvegia nu este cunoscută doar pentru calitatea educației și rezervele de petrol, dar cartea sa de vizită a ajuns să fie și puterea societății civile (care a reușit să răzbată la nivelul comunităților locale cele mai îndepărtate).


Un lucru remarcabil îl reprezintă faptul că prin țările donatoare, Granturile SEE și Norvegiene contribuie aproape cel mai mult în România, o sumă impresionantă de 46 milioane de euro, exclusiv pentru dezvoltarea societății civile, din totalul de aproape 500 milioane de euro, destinat și altor programe din celelalte domenii de importanță majoră. Și nu numai că sprijină societatea civilă de la noi, dar acest program de finanțare este și cel mai mare pe care l-a avut România vreodată de la Revoluție încoace. Susținerea societăţii civile este o prioritate cheie pentru aceste granturi, motiv pentru care 10% din totalul sumelor disponibile la nivel de ţară sunt alocate unui program pentru societatea civilă în fiecare din cele 15 state beneficiare.

În concluzie, obiectivul primordial pe care și-l propune Active Citizens Fund, dar și liderul consorțiului de ONG-uri care administrează acest program – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) este acela de a consolida societatea civilă, cetățenia activă, cât și creșterea capacității grupurilor vulnerabile.
Desigur că granturile SEE și Norvegiene au ca obiectiv nu doar să contribuie la o Europă mai egală, atât social cât și economic , ci și să consolideze relațiile dintre Islanda, Liechtenstein și Norvegia și cele 15 țări beneficiare din Europa.

NOTE____________

2 Site-ul official EEA Grants (Secțiunea România) – https://eeagrants.org/countries/romania (Accesat 06.12.2019)

3 Håkon Lorentzen – The Voluntary Sector in Norway, Institute for Social Research, 2002 https://www.academia.edu/2327323/The_Voluntary_Sector_in_Norway (Accesat 07.12.2019)

4 Site-ul official EEA Grants – https://eeagrants.org/about-us (Accesat 08.12.2019)

5 Site-ul official EEA Grants (Secțiunea România) – https://eeagrants.org/countries/romania (Accesat 09.12.2019)

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este asistent de proiect în cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Este licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, în prezent fiind masterand la aceeași facultate, Programul de Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea economică a României în cadrul UE, securitatea UE, Parteneriatul Estic. De asemenea, îl preocupă  integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

“Tradiţia” Sf Andrei, moaştele lui Eminescu şi cruciadele IPS Teodosie Tomitanul

Arhiepiscopul Teodosie de Constanţa, acest Radu Mazăre al BOR, se agită periodic pentru organizarea câte unui carnaval televizabil, în bunul obicei local....

Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale – Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică

Pentru a șoca și manipula cu succes opinia publică naivă și mai puțin informată, o parte a mass mediei recurge la ceea...

… drumul spre iad al Papei Francis

... si-atunci aveti a ma ierta daca nu voi discuta acum nici alegerile din Romania sau din Statele Unite, nici Ziua Recunostintei,...

Țara noastră în termeni de destin*

In interviurile pe care le-am făcut în marginea recentului dialog epistolar cu Andrei Pleșu intitulat Despre destin, am fost întrebat în câteva...

The Winter Is Coming

Am scris despre Karabah! Da, da. Nu e nicio glumă: în 2005 am făcut o lucrare de master pe tema războaielor din...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.