“Pentru a-l felicita la aniversare şi omagia cu acelaşi prilej pe profesorul Cezar Mereuţă prefer să folosesc termenul francez quatre-vingts, adică de patru ori douăzeci, deoarece exprimă mult mai bine vitalitatea spiritului său analitic şi creator, rămas neştirbit cu înaintarea în vârstă”, a spus academicianul Emilian Dobrescu în cadrul unui eveniment desfăşurat la Casa Academiei sub auspiciile Centrului de Modelare Macroeconomică, pe care l-a fondat cu 25 de ani în urmă.
Probabil că numai Internetul, în expansiunea sa formidabilă, poate să cuprindă imensul volum al cercetărilor directe sau coordonate de profesorul Cezar Mereuţă. Este suficient să spunem că au început din primii ani de tranziţie, cu 5.000 de companii supuse analizei-diagnostic la solicitarea Consiliului pentru Reformă de atunci; a urmat testarea şi evaluarea a 12.000 de candidaţi pentru managementul societăţilor comerciale din portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat, într-o primă tentativă de profesionalizare a actului de conducere; un megaexperiment în perioada 1993-2010, referitor la identificarea particularităţilor repartiţiilor structurale ale cotelor de piaţă ale companiilor unui număr de 1009 pieţe clasificate; altele, după 1998 şi până în ultimii ani, în care au fost cuprinse 99,6% din cele 500.000 de companii active din România din toate formele de proprietate: publică, respectiv privată – străină şi românească.
La fel de greu sunt de sintetizat rezultatele cercetărilor, bogăţia şi diversitatea lor făcând imposibilă o tentativă de clasificare în ordinea importanţei. Foarte interesant este şi faptul că, privite retrospectiv, unele oferă cele mai convingătoare explicaţii ale evoluţiei ulterioare a economiei reale româneşti. Astfel, în anii 1995-1997, Centrul de Management şi Transfer Tehnologic (CEMATT), condus de dr. Mereuţă, evidenţia rolul important al marilor centre şi platforme industriale (Tractorul şi Roman Braşov, ARO, ROCAR, Semănătoarea, platforma electronicii din Pipera, etc) şi propunea argumentat privatizarea treptată numai către investitori strategici, care să aducă noile tehnologii şi accesul pe pieţele internaţionale. În prezent putem doar număra centrele comerciale şi clădirile de birouri de pe amplasamentele respective şi vorbi (doar ca să ne auzim) de reindustrializare… În egală măsură, Topul 100 al companiilor din România, elaborat în ultimii 15 ani pe coduri CAEN de profesor ne arată retragerea treptată a celor româneşti în favoarea multinaţionalelor şi dublarea ponderii celor de comerţ cu amănuntul în dauna industriei prelucrătoare.
Analiza nodală, concept original dezvoltat şi argumentat de prof. Mereuţă, a relevat în premieră gradul enorm de concentrare din economia românească (“Halucinant”, nu ezită să-l aprecieze autorul!), în care mai puţin de 5% din companii însumează 90% din cifra totală de afaceri pe fiecare piaţă clasificată. La prima vedere, starea de fapt ar trebui să fie minunată pentru guvernanţi, din moment ce concentrarea pe numai câteva procente din companii şi mai ales pe liderii de piaţă ar produce efecte pe scară foarte largă în economie. Privind însă mai atent, se constată că imensa majoritate din acele companii au capital majoritar străin, deci deciziile majore operaţionale şi financiare se iau în afara hotarelor noastre…
Pornind însă de la această constatare devine cu adevărat crucial îndemnul formulat de Cezar Mereuţă: trebuie găsite cu orice preţ şi în ciuda oricăror constrângeri căile de favorizare a apariţiei şi dezvoltării de companii medii, mari şi foarte mari cu capital românesc! Susţinător declarat s-a declarat şi profesorul Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române şi director general al Institutului de Economie Naţională. “Ani de zile am fost suporterii întreprinderilor mici şi mijlocii şi toată lumea ne spunea Small is beautiful; doar în ultimii ani de criză am aflat că, de fapt, trebuie sprijinite neapărat firmele Too big to fail…” a spus prof. Zaman în încheierea unei calde “laudatio” la adresa lui Cezar Mereuţă, umbrită doar de regretul că n-a avut şi oportunitatea unei colaborări directe.
“Profesorul Mereuţă nu este un autor la modă”, a afirmat îndreptăţit şi profesorul univ. dr. Marin Dinu, în calitate de colaborator, editor şi prieten, într-o elaborată intervenţie despre versanţii macro- şi microeconomici ai cercetării care duc împreună la piscurile adevărului. Într-adevăr, situaţia la zi din economie o demonstrează: cărţile profesorului n-au fost citite când şi de cine trebuia şi mai ales de către factorii de decizie strategică. Dar să nu ne pierdem speranţa. Cercetările recente ale lui Cezar Mereuţă oferă şi propuneri argumentate de stimulare a performanţei economice româneşti. Ele definesc tipurile de activităţi dezirabile pentru atragerea investiţiilor străine; formulează strategia de dezvoltare a IMM – orizont 2020 cu precădere în direcţia serviciilor creativ-inovative; optează pentru o strategie de dezvoltare a economiei româneşti pe termen mediu definită explicit pe trei dimensiuni: creştere economică durabilă, educaţie, sănătate.
Inginerul Cezar Mereuţă, de două ori laureat al Premiului pentru Economie al Academiei Române, este la amurgul unei prodigioase cariere de cercetător şi profesor: azi împlineşte 80 de ani! Dar prezenţa în jurul lui a tinerilor cercetători în domeniul atât de necesar al economiei ne oferă şi o sursă la fel de necesară de optimism.
Pe inginerul Cezar Mereuta il cunosc din perioada anilor 1980 cind era Energetic Sef la uzina Autobuzul,un inginer de exceptie cu o pregatire deosebita, eu eram sef tura la punctul de alimentare cu energie electrica a uzine (postul trafo)i si subordonat direct dumnealui.Colaborarea cu domnul inginer Cezar Mereuta in interesul serviciului si nu numai era deosebita dovada si realizarile profesionale ooptinute.
La multi ani si multa sanatate,putere de munca domnule inginer.
Tudor Stoian
La Multi Ani ! Multa .multa sanatate .