vineri, mai 20, 2022

La reîntâlnirea cu vechile (și noile) crize: administrația, contribuabilul, Hyacinth Complianceși un ceas care … ticăie!

Odată cu încetarea stării de alertă, se anulează atât toate restricțiile, cât și toate facilitățile”. Citesc această declarație ministerială legată de reîntoarcerea la normal (!) a școlilor și mă gândesc că poate fi extrapolată, ca un soi de avertisment, pentru toate palierele societății și economiei noastre. Crizele noi aduc și ele, orice s-ar spune, anumite oportunități – pe timpul lor, crizele vechi tac, le punem pe mute. Dar, într-un final, acestea, cele învechite, își cer din nou dreptul de a se reîntoarce pe prima scenă și de a face muzica.

Apropo, cred că, după momentul 8 martie, ar cam fi cazul ca, treptat-treptat să începem să ne (re)adaptăm la realitatea în care există, spre exemplu, proceduri de deficit excesiv. Zilele trecute, Bruxelles-ul avea câteva avertismente voalate pentru cei care au ceva probleme cu echilibrul fiscal. Zice comisarul Gentiloni: ”Având în vedere perioada de o extraordinară incertitudine, Comisia nu va propune deschiderea de noi Proceduri de Deficit Excesiv în această primăvară. Vom revedea subiectul în toamnă. Dar, din nou, ținând cont de această incertitudine, confirmăm astăzi că recomandările noastre vor fi în continuare formulate în termeni calitativi, pornind de la o bază cantitativă”.

Cum s-ar spune încă mai suntem la faza de recomandări, de ”ghidaj fiscal”, de ”să se evite o nejustificată întârziere în consolidarea fiscală!” sau ”o ajustare graduală a îndatorării publice ar trebuie să înceapă în 2023”.

E încă faza în care cine are nevoie de echilibrarea finanțelor publice mai are timp să-și facă singur și de bună-voie consolidarea. Direct spus, mai are timp să taie din cheltuieli, dar să taie cu cap, nu de la (eventuale) investițiile necesare pentru dezvoltare. Și mai are timp să găsească formule de a aduce bani în plus la buget, dincolo de clasica formulă mai multe inspecții, impozite și taxe de la cei care oricum plătesc! Sigur că, și după 2023, tot de bună-voie se va face consolidarea, dar un pic altfel. După … Procedură!

Nu știu cum folosim noi, ca economie, societate, administrație acest răgaz conjunctural, dintre două crize. Poate, la cum stau lucrurile, mizăm pe neprevăzutul care tot apare! Doar nu vor dispărea acum crizele pe care să putem da vina pentru ce n-am făcut ce trebuie făcut.

Am să sar acum la o întâmplare de care am avut în acest început de primăvară incertă:  marți dimineata, aflându-mă pe bulevardul Iuliu Maniu (București, sector 6) în căutarea unor simboluri last-minute de 8 Martie, am dat peste o tonetă cu flori. Una simplă, fără brand, fără pretenții. Dar nici neprevăzutul n-are pretenții, apare de unde vrea el: am cumpărat o zambilă, un frumos și bogat exemplar de Hyacinth, având toate indiciile să fie chiar de producție autohtonă, cum mi-a fost recomandat. Și asta nu e tot: odată cu floarea vine la pachet și BONUL FISCAL! Nesolicitat, de bună-voie, cum s-ar spune.

Ăsta da simbol, mi-am zis! Un adevărat exemplar de Hyacinth Compliance! Unde Compliance/conformare este termenul științific pentru plata voluntară a taxelor. Studii cu pretenții spun că fără de această conformare voluntară nu se poate vorbi realist de o creștere sănătoasă a încasărilor bugetare (a se vedea și micul tratat ”Generarea de venituri postcriză pentru administrațiile fiscale”, FMI, seria specială Covid-19)”  

Cred că această întâmplare are legătură și încă una consistentă cu ceea ce ni se poate întâmpla (cu bune și rele) în perioada următoare. Familia care ține toneta de flori de pe Bulevardul Maniu este simbolul contribuabilului care nu o duce roz, poate nu are viața cu miros de zambilă pe care o așteaptă, dar înțelege că din puținul ei este datoare să lase și statului ceva. Sunt sigur că asemeni acestei familii se găsește cel puțin una pe fiecare bulevard din orașele patriei cu tonetă de flori cu bon și corectitudine fiscală față de stat. Doar că acum e rândul statului să înțeleagă că și această corectitudine se plătește, direct spus – trebuie să dea ceva la schimb! Și nu sar cu gândul la super-infrastructură, la super-școli, spitale și alte asemenea, mă duc mai realist la ce zice FMI – ”administrația să demonstreze că înțelege situațiile specifice ale contribuabilului și își adaptează acțiunile în consecință

Astăzi se împlinește o lună de la asigurarea oficială că ”revitalizăm (în această primăvară) comitetul consultativ din care vor face parte mediul patronal, sindicate, mediul academic, instituții financiare care pot participa cu know-how, Camera Consultanților Fiscali, experți în diverse domenii, inclusiv independenți dar care sunt celebri sau care au notorietate și un cuvânt de spus care împreună cu ceea ce primim noi, asistență tehnică internațională, de la FMI sau de la Banca Mondială pe ceea ce înseamnă regimul fiscal și mai ales pe reducerea deficitului fiscal, să începem dezbaterile”. Frumos citatul, dar și ceasul … ticăie!

Nu cred că ne mai permitem să întârziem mult aceste adunări ad-hoc!

Nu știu cât de multe vor fi de dezbătut, cert este că la sfârșitul acestor adunări nu prea sunt multe opțiuni: parteneriat între administrație și florari, potențiali producători de flori, potențiali învestitori în energie sau înalta tehnologie samd! E nevoie de simboluri (la nevoie, adaptați și denumirea Ministerul Finanțelor!), dar e nevoie și de lucruri concrete de substanță care să atragă investiții, să dezvolte afaceri, să corecteze dezechilibre. Cum vedem, crizele din jurul nostru se grăbesc atât de tare că, pur și simplu, nu cred că mai e vreme de amânări. Pur și simplu nu ne vor mai acorda această … facilitate!

Doresc, tuturor, o primăvară mai puțin incertă, cu pace, dacă se poate!

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Dacă ar fi vorba doar despre încetarea pandemiei, aş spune că aveţi dreptate. Între timp, însă, a început războiul în Ucraina, aşa că vor creşte cheltuielile militare ale României exact aşa cum s-a hotărât în CSAT, fără să se ţină cont de deficitul excesiv semnalat de la Bruxelles. La război ca la război!
    După ce se vor linişti lucrurile la graniţa de est a României, se va putea discuta din nou despre deficitul excesiv.

  2. Domnule, frumos articol, cuvinte de Dicționar (lingvistic si economic)!
    Dar sa-i lăsam deoparte pe florarii din București. Te mai plimbi si dumneata prin provincie ca sa vezi, pe marginea drumurilor naționale, mii de tarabe care vând la poarta produse proprii, chipurile BIO?
    Adică le vând pe domeniul public fără autorizație, adica acolo unde tocmai ce s-au alocat bani pentru primarii, fiindcă nu au încasări, pentru ca nu sunt in stare sa colecteze taxe. Si chiar mai mult, cu prețuri egale sau chiar mai mari decât in lanțurile de magazine din București? Nu am nimic cu ei, dar niciunul nu taie factura, nu plătește impozit si se mai si plâng cât de săraci sunt.
    Despre ce fel de economie vorbim noi, câta vreme si florarii din București fac la fel cu cei care vând pe marginea drumului.
    Sănătate si numai de bine sa auzim

    • Da, dacă ar plăti impozite pentru produsele pe care le vând din propria gospodărie, garantat n-ar mai fi săraci, le-ar crește veniturile până la cer :)

      Acum, serios, ce faci pentru țăranii respectivi, ca să vrei vreun impozit de la ei? Ți se pare că au rămas în țară prea mulți dintre ei și vrei să plece și aceia la cules sparanghel?

      În UK, personal allowance (venitul neimpozabil) pentru anul 2022 este 242 de lire pe săptămână, 1048 de lire pe lună și 12.570 lire pe an. Care e venitul neimpozabil în România?

  3. Sa nu fim negativisti, autorul articolului arata ca intr-o zona obscura, cineva a aprins un chibrit, adica a inteles ca nu poate decat asa, sa faca lumina. Adica unii romani pot si de oie buna . Probabil ca cei care o duc cu muuult mai bine, vor trebui si ei sa inteleaga

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Adrian Luca
Adrian Luca, 43 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor OCDE în materie. Este membru non-guvernamental supleant in cadrul Forumului Comun al preţurilor de transfer de pe lângă Comisia Europeană (EUJTPF) fiind totodata nominalizat pentru lista de persoane independente eligibile in cadrul Comisia de arbitraj pentru liminarea dublei impuneri la nivelul Uniunii Europene. Mai multe detalii pe transferpricing.ro

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro