miercuri, mai 18, 2022

La taclale cu Vlasti: progresiști, naționaliști, nou-liberali sau cine contestă mainstreamul

Dă-i unui român în mână toiagul apostolatului ca să predice naționalismul pentru alții… el este imediat gata de drum. Pune pe același român să facă o muncă anumită cu temei și atunci lucrurile se schimbă.

Constantin Rădulescu-Motru, Psihologia poporului român

În ianuarie 2022, „INSCOP Research” a realizat, la comanda cotidianului „Național”, un sondaj de opinie pentru a măsura intențiile electoratului raportat la partidele noastre politice, parlamentare și neparlamentare. Rezultatul măsurătorilor a fost îndelung comentat de presă, așa că l-am redat și eu, pe scurt, mai jos.

Sursa: www.national.ro/politica

În esență, dacă ne raportăm la toamna anului 2020, când au avut loc alegerile parlamentare, constatăm că:

(i) PNL și PSD s-au inversat în intențiile de vot; PNL a pierdut circa 14 procente, iar PSD a câștigat circa 5 procente din intențiile de vot;

(ii) Partidele ce susțin actualmente arcul guvernamental aveau împreună aproape 69% în toamna anului 2020, iar acum, de când au format coaliția de guvernare, intențiile de vot însumate au ajuns la 59%, în special datorită erodării puternice a PNL, partidul care încă mai dă premierul;

(iii) USR a scăzut de la 15,8% la 12,5% din toamna anului 2020 și până în ianuarie; dar sondajul nu a măsurat și evoluția intențiilor de vot legate de USR, în contextul în care Dacian Cioloș și-a depus mandatul și partidul are acum un președinte interimar, în persoana lui Cătălin Drulă;

(iv) O parte din erodarea PNL se poate explica prin apariția partidului lui Ludovic Orban, „Forța Dreptei”, care a fost măsurat în ianuarie ac. cu 1,7% în intențiile de vot ale electoratului;

(v) AUR a marcat o evoluție spectaculoasă în intențiile de vot, de la 9% în toamna lui 2020 la peste 20% în ianuarie 2022;

(vi) Pro România și PMP, care au fost partide parlamentare, ocupă și ele poziții în măsurătoarea INSCOP; primul la puțin sub 3% intenții de vot și cel de-al doilea la puțin peste 2%. Sondajul nu cred că a surprins neapărat frământările din PMP, acolo unde Cristian Diaconescu nu l-a putut împiedica (în instanță) pe Eugen Tomac să revină la conducerea partidului.

Coaliția PNL-PSD-UDMR are în față o guvernare dificilă și puține soluții care să împace viziunile doctrinare ale celor trei partide pentru probleme complicate, cum sunt creșterea prețului la energie, reformele care condiționează fondurile conform PNRR și situația tensionată creată la granițele noastre de criza din Ucraina.

Disputele între PNL și PSD asupra soluțiilor la problemele guvernării sunt tot mai dese, iar Marcel Ciolacu a atenționat PNL că va fi ori cum dorește PSD, ori alegeri anticipate; ceea ce este absolut de înțeles, la cum arată acum sondajele de opinie.

Pe de altă parte, USR și AUR – partide care se revendică a fi nu doar diferite de cele mainstream, ci chiar dispuse să denunțe sistemul partinic post-revoluționar, din care declară că nu au de gând să facă parte – la confruntarea cu experiența parlamentară, dar și urmare a unei scurte experiențe la guvernare (USR) se află într-o perioadă de reformare internă și urmează să își organizeze congrese: la finele lui martie AUR, în iunie sau octombrie USR.

AUR, PMP și noul partid al lui Ludovic Orban, Forța Dreptei, se declară conservatoare. George Simion, co-președinte al AUR, aflat în linie dreaptă în cursa pentru a ocupa poziția de unic președinte în partidul său, a propus formarea polului conservator „România Unită” și a ofertat PMP într-un mod inedit: fuziune sau alianță.

Al patrulea dialog cu Vlastimir Milanovic are ca temă peisajul partinic românesc la acest moment, într-o încercare de a dezbate asupra modului în care vor fi poziționate formațiunile politice luate în discuție pentru anul 2024; miza electorală a anului 2024 este uriașă, în condițiile în care vor avea loc alegeri locale, parlamentare și prezidențiale, pentru prima dată după două decenii.

Prima temă la care mi-aș dori să ne oprim este cea a partidelor de guvernare. PSD și PNL sunt doctrinar cum nu se poate mai diferite; de altfel în Parlamentul European sunt și afiliate la formațiuni diferite: socialiști și populari. UDMR este un partid etnic, împins de președintele său către o afiliere doctrinară cu FIDESZ, partidul lui Viktor Orban, deși a rămas afiliat popularilor și nu s-a alăturat suveraniștilor europeni. Viziunea asupra guvernării în comun este diferită și divergentă chiar, pe multe capitole, mai ales între PNL și PSD. Și atunci se pune problema dacă cele trei partide pot găsi resurse suficiente să rămână împreună până în 2024 și, dacă da, în ce condiții? Care ar fi miza pentru care ar continua să susțină guvernarea și să organizeze împreună alegerile din anul 2024?

Vlasti către Cristi:

Ambele partide (PNL și PSD) în teorie împart eșichierul politic de la dreapta la stânga, dar de fapt în guvern sunt prezente cele mai tranzacționale personalități ale celor două partide. Pare așa o înțelegere tacită a două aripi de colaboraționiști din cele două partide. Știm că în orice partid există o parte dispusă la compromisuri, avidă de putere, care țintește accesul la punga și puterea statului, și unii mai consecvenți unei linii de partid (mai riguroși doctrinar). Guvernul Cîțu era mai liberal decât ce avem acum; cumva liberalii au făcut un pas înapoi și au câștigat cei dispuși la compromisuri adânci în fața celor care au o viziune doctrinar liberală. Un pact cu diavolul interior. E același compromis devorant făcut de PNL când au realizat USL.

PNL cred că va avea evident cel mai mult de pierdut, pentru că sunt văzuți ca fiind liderii guvernării, iar PSD ca de obicei împușcă puncte politice prin atitudinea lor populistă și contencioasă; liberalii vor rămâne în nucleul lor primar, dar vor pierde indecișii cu tendințe liberale, probabil vor continua să rămână puternici în fiefurile liberale din Ardeal.

Daca situația economică se va deteriora, o să vedem o ruptură și dorința PNL-ului de a se reface în opoziție. Nu cred ca vor prinde anul 2024 împreună, dar dacă vor rămâne, o să fie o coabitare foarte vinovată și susceptibilă de asiduă corupție subterană. PNL-ul își va sacrifica procentele pentru a sta la guvernare doar pentru accesul la punga statului și dominația asupra unor instituții.

Oricum, vedem un guvern total ne-proactiv, doar reactiv la probleme, care mimează cât poate de bine guvernarea. Nu pare că există vreo reformă bună pe cale să se întâmple prea curând, pare o gestionare și micro-management destinate să evite pe cât posibil scandaluri mari.

Tandemul stânga cu dreapta în același guvern este neprielnic pentru reforme reale, pentru că orice idee bună a unui partid va fi blocată de o implementare proastă, dorită de celălalt partid – la orice antidot o să avem o mică doză de otravă pusă de colegul de guvernare.

Cristi către Vlasti:

Weekendul ne-a adus un schimb acid de replici – purtat în presă – între Marcel Ciolacu și Florin Câțu, pe temele zilei: facturile la energie și prelungirea stării de alertă.

„Domnul Cîțu ar trebui să recunoască că dacă PSD nu intra la guvernare nu știu cum ar fi arătat acum România. Îl anunț acum oficial pe domnul Cîțu, dacă PSD iese de la guvernare, vom avea alegeri anticipate. Nu cred că România își permite să aibă acum alegeri anticipate” și-a arătat mușchii politici Marcel Ciolacu la televiziunea Antena 3, duminică, 20 februarie.

Luni, la ședința de Birou Executiv, Florin Cîțu i-a dat replica: „Domnul Ciolacu trebuie să vorbească cu domnul președinte, pentru că la președintele României se ia decizia anticipatelor. Deci sare puțin etapele. În același timp, știți foarte bine că în 2020 a fost un vot pentru dreapta în România. Eu zic că am făcut un compromis pentru stabilitatea economică a țării, într-o perioadă foarte dificilă. Nu vom face un compromis care să ducă România în comunism, asta vă spun clar, oricât de mult s-ar supăra sau s-ar alinta cineva. Asta să fie foarte clar!”

Eu sper ca până în toamnă actuala coaliție să se spargă. De ce? Pentru că este evident că nu a fost o soluție utilă pentru țară și nu aduce nimic nou în planul eficienței, cât timp unii trag hăis și ceilalți cea. L-aș întreba pe Florin Cîțu la compromis se referă? Nu știa că nu Ciolacu și Dâncu conduc partidul? Că pentru energie, de exemplu, vor ajunge să negocieze și personaje ca Iulian Iancu, Daniel Zamfir – proteguitorii electricianului sindicalist care conduce ANRE, Dumitru Chiriță?

Personajele de mai sus, cele cu mantra prețului reglementat, sunt inamicii pieței libere și adevărații responsabili – prin legislația și normele cu dedicație și jumătate de măsură date – de creșterea facturilor la energie, de amânarea investițiilor și amânarea cadrului legal prin care să fie definit consumatorul vulnerabil. Nu că actualul ministru al energiei ar fi vreo lumină… Cine se aseamănă se adună, nu?

Vlasti către Cristi:

PSD, prin ilustrul Ciolacu, nu știe să facă politică sau orice formă de colaborare guvernamentală decât luând ostatici, este luat când adevărul, când România, când economia și cer să li se satisfacă cerințele. Acesta este modul lor de a face politică și în 2022, aport la guvernare zero sau contraproductiv și amenințări din toate pozițiile.

Orice rostesc este o amenințare voalată sau nevoalată la adresa cuiva, ba este partenerul de coaliție amenințat, ba este românul de rând, ba este votantul vulnerabil captiv lor. Un partid care prin mijloace de corupție și acaparare masivă de putere în România ne transmite permanent: „Nu știți cine suntem noi și cât rău putem să vă facem, îndepliniți-ne dorințele acum!” Și majoritatea celor vizați fac un pas înapoi, de regulă de teamă.

PSD-ul va continua să numească sau să împingă în față doar persoane negative. Efectele vor teribile. PNL-ul ar trebui să iasă urgent de la guvernare, cu orice cost, pentru că direcția în care mergem este proastă și din nou avem o acaparare a statului de către oamenii vechi de partid. Costurile pentru România și pentru PNL vor fi mult mai mari decât iluzia aceasta falsă a stabilității.

USR: este această formațiune una progresistă și antisistem, așa cum s-a prezentat la început? Despre USR se spune că încă de la momentul în care a devenit un partid național avea în interior definite două aripi cu viziuni dificil de conciliat, dar ambele în acord că sistemul partinic post-revoluționar tradițional trebuie aruncat în aer, iar după fuziunea cu PLUS, a primit-o și pe a treia, condusă de Cioloș, care a pactizat cu sistemul, ca să nu spunem că a fost o emanație a sistemului. Și atunci întrebările curg: ce fel de partid este USR, care-i este doctrina, ce fel de opoziție a făcut până acum și ce anume urmează să facă; în fine, cum va performa în 2024?

Vlasti către Cristi:

USR, un partid plecat dintr-o mișcare de protest, răsărit cu foarte multă energie, a devenit partidul unui demografic nou în România. Un demografic care nu se simte reprezentat de niciun partid vechi din România, care vrea să accelereze integrarea în linia țărilor vestice, din Uniunea Europeană.

Urbani, preponderent cu studii superioare, reformiști, aculturați în vest, corporatiști sau meserii liberale, pro-vaccinare, un demografic preponderent tânăr, foarte prezent în mediul online. Un partid fără o ideologie, dar cu oameni care au o ideologie, un partid nișat demografic, dar foarte divers.

Un partid năvalnic, și-au executat rapid fondatorul, după care au apărut permanent povești de uzurpare, ba a guvernării, ba a diverselor conduceri de partid; nu cred că vor scăpa de acest „păcat originar”, cel de a-și fi „ghilotinat” întemeietorul, fără de care acest partid nu exista. Vor fi urmăriți, bântuiți de acest „omor ritual”, al debarcării cu nonșalanță a lui Nicușor Dan, dar așa sunt partidele „revoluționare”, mistuite de frământări interne și uzurpări vinovate.

Neexistând o linie ideologică clară, ci fiind reprezentată aproape orice ideologie și sub-ideologie, vor avea permanente frământări și conducerea va avea tot timpul sub ea o grupare care va planifica să-i servească o debarcare cât mai rapidă. De fapt avem un partid de lideri cu personalități diferite, care vor să meargă în aceeași direcție, dar cu metode diferite.

Doctrina neconștientizată cred că este una de stânga profundă, o stângă modernă, progresistă, etatistă (dirijism, taxare accentuată) ce vrea să interzică mai mult decât să dezvolte, vor să trăiască din alocarea de fonduri europene, vor să transforme instituțiile în ceva mai uman pentru cetățean, dar fără să înțeleagă și să poată impune o reformă radicală a aparatului de stat existent, pentru a dobândi unul funcțional.

Mai degrabă rupți de România profundă, sunt detașați de problemele reale ale majorității românilor și cantonați în mimarea dezvoltării galopante pe direcția vectorilor politici prezenți acum pe ordinea de zi în țările din UE, care au dublul sau triplul PIB-ului românesc pe cap de locuitor.

Electoratul lor într-adevăr acolo este și asta își doresc, să tragă rapid de păr România nemodernizată și să o modernizeze conform cu ideile la modă în vest: ecologie radicală, digitalizare, feminism, corectitudine politică, drepturile minorităților sexuale, bun simț și bune maniere, fundații diverse, nenumărate think tank-uri ș.a.m.d..

Pierderea majoră de electorat, mersul înapoi spre nucleul propriu este datorată imaturității și ieșirii intempestive de la guvernare. Ieșirea asta ciudată, urmată de blocarea intransigentă a negocierilor a fost sancționată de oamenii care își doresc stabilitate; totuși, să nu uităm, în plin val pandemic ei își propuneau blocarea PSD-ului de a accede la guvernare. Sunt amendați ca s-au arătat mult prea frivol principiali, în timp ce țara avea nevoie de guvern, lăsând loc la cel mai de compromis guvern posibil, cel cu PSD.

Noul lider pare să fie mai popular, mai energic, să vedem daca va putea ține sub control diversele facțiuni pregătite să revoluționeze partidul instant.

Cristi către Vlasti:

În Biroul Național, nu doar Dan Barna l-a atacat pe Dacian Cioloș încercând să-l determine să conducă partidul nu cu programul cu care a câștigat alegerile, ci cu cel cu care Barna le-a pierdut – sub pretextul nevoii de a negocia democratic! – ci și Cătălin Drulă, cel care ulterior a devenit beneficiarul direct al demisiei lui Cioloș, preluând conducerea USR și înscriindu-se astfel ca fiind candidatul cu cele mai mari șanse să-i succeadă la președinție, după viitorul Congres.

După ce a preluat partidul, Cătălin Drulă a făcut – așa cum relatează HotNews și G4Media – o serie de declarații și a transmis un mesaj colegilor de partid privind modul în care vede evoluția și acțiunile USR sub mandatul său interimar, dar și în perspectivă, insistând pe ideea că partidul va începe să facă „opoziție pe bune”, inclusiv în stradă, dar și că va îndrepta partidul către doctrina liberală.

Rămâne de văzut cum se va poziționa USR-ul din zodia Drulă în sondaje, pentru că este cert că leadership-ul pe care îl va promova va fi diferit de cele ale lui Barna și Cioloș, mai degrabă autoritar și bazat pe mesaje puternice, care pot stimula acțiunea activului de partid și mobiliza simpatizanții. Dacă USR începe să crească solid în sondaje, Drulă nu va avea nicio emoție la viitorul Congres.

AUR este formațiunea politică controversată despre care vorbește toată lumea (presă, cârciumă, analiști politici, sociologi și politologi etc.), deci nu este de mirare că a făcut un salt spectaculos în intențiile de vot. Se pronunță întotdeauna fără nuanțe, se declară naționalist și creștin, vrea să fie vocea poporului și recuperează sau promovează orice temă cu priză la alegătorul obișnuit, de la denunțarea măsurilor de control sanitar al pandemiei la facturile ridicate la energie și inflație, de la familia creștină la denunțarea mișcării LGBTQ ca fiind străină poporului român și nocivă, de la unirea cu Moldova la cultul mareșalului Antonescu. Va deveni AUR o formațiune politică fără de care nu se va putea negocia un guvern în 2024? Va avea un candidat cu șanse la alegerile prezidențiale? Aceste întrebări devin de acum legitime, chiar dacă răspunsul nu este simplu de dat.

Vlasti către Cristi:

AUR vine cu elan și cu multă energie. Posibil cel mai activ partid de pe scena politică. Un partid reacționar, clădit pe resentimentul unei părți bune a electoratului; mitul fundațional este „unionismul”, racolarea de cadre este oportunistă și pestriță, aflat într-o nevoie evidentă de a găsi persoane care pot lega două vorbe, fără să zbiere slogane populiste sau să se afunde instant într-o istoriografiere conspiraționistă, dacopată, anti-semită, anti-capitalistă, anti-elitistă, având ca fundament miturile ignorante a unei istorii glorioase pe care am avut-o sau puteam să o avem.

Nu cred că vorbim încă de un partid conform definițiilor acceptate, vorbim mai degrabă de o mișcare populară periculoasă, care datorită pandemiei și a crizei economice care o însoțește capitalizează frustrarea profundă a unor pături sociale aflate în suferință și derută.

Un partid care îți vorbește despre trecut când este ales să participe la direcționarea către viitor a României, momentan din Parlament. Iar în Parlament fac circ, comportament juvenil, intimidări de prost gust, slogane aruncate la întâmplare.

Un partid care are un fel de bancă intelectuală specializată în reciclarea unor personaje dubioase sau cu probleme din „perioada de aur” a României interbelice și unul dintre lideri dispus să bată la picior neobosit România cu teme populiste, dorind să stârnească și mai mult resentimentul într-o populație deja frustrată de tranziție, corupție, lipsa oportunităților și acum de pandemie.

Un partid care nu accepta istoria țării, o dorește rescrisă, reciclată, nu poate înțelege lecțiile acestei istorii, deci nu are soluții, construiește pe un resentiment existent și expandabil.

Bazinul de oameni care pare a fi interesat de AUR este destul de clar: un demografic destul de tânăr, slab școlarizat și cred că nici foarte bine realizat vocațional; probabil sunt cei care provin din familii fără prea multe oportunități, loviți de pasul modernizării adus de accesul în Uniunea Europeană, naționalist dar în spirit resentimentar, trăitor de mituri urbane, naiv, pierdut în propria viață dar doritor de a găsi rapid și categoric „Calea României”.

Păcat că sloganele nu țin de foame și trebuie muncit, și încă planificat pentru a ridica România de unde este acum. AUR se va mări, vor racola oameni cu greutate, dar oportuniști, care vor dori să călărească valul de popularitate cu direcția spre funcții și acces garantat în Parlament; dar fiind un partid resentimentar, nu vor putea trece de slogane și inițiative exotice, haotice și certuri între aceste personalități extravagante care au tendințe spre delir pe nenumărate teme.

Dacă USR-ul deține zona educat urbană, AUR minează puternic tot în zona orășenească, dar suburbană, periferică și/sau semiurbană, needucată, profund ignorantă și resentimentară. Au ocupat zona de discurs pe teme de pandemie, anti-vaccinare (unde au un bazin masiv în populație), anti-creșterea prețurilor la energie – evident temele populiste.

Soluțiile – atunci când le poți desluși – par să fie de tip socialist, care ar evita total piața liberă, deci avem un partid social-naționalist: tot felul de plafonări, plătibile de către cine?! … Vlad Țepeș, poate.

Cred că în urma alegerilor din 2024, AUR va fi partidul împotriva căruia se va realiza o alianță majoritară de guvernare. Delimitarea de ei va fi tema și liantul unui guvern post alegeri, cu un partid care își asumă formarea guvernului încercând să evite derapajul cu AUR la guvernare; din nou ridicăm, probabil, PNL-ul și PSD-ul la rangul de mari salvatori ai patriei noastre dragi, care suferă de un bufeu pseudo-naționalist.

Nu am intenția să îi jignesc, chiar dacă așa pare, dar încerc și cred că sunt obiectiv, pentru că mi-aș dori un partid de dreapta care să promoveze valori reale tradiționale și să nu se dezlipească în politicile proclamate de niciun roman, să cunoască istoria și să-și fi luat lecțiile care se cuvin din trecut, să integreze valori puternice de dreapta, care lipsesc în România.

Dar tot ce arată AUR până acum este o caricatură a: valorilor naționale, necunoașterii istoriei României (sau să îi zicem cunoaștere superficială?); aduc mituri și personalități din trecut care nu au cum să ajute în dezvoltarea țării.

Sentimentele pasionale pe care le trezesc sunt de răzbunare – „noi contra lor”, un limbaj cu slogane goale fără conținut, idei întortocheate, contradictorii, conspiraționism paranoid, personaje delirante, maniere grosolane, atacuri la persoana jenante.

Concluzie: pasional, pe aripile confuziei, ale delirului, ale inconsistenței crase, dar cu voie bună și succes temporar în sondaje. Necunoscuta? Să vedem ce alte personaje se vor ralia trendului, să vedem cine sunt profitorii și oportuniștii.

Cristi către Vlasti:

Vlasti, vreau să te provoc din nou la o replică, aducând în discuție câteva personaje – puse în evidență de o știre care face acum înconjurul presei noastre – care, potrivit declarațiilor (pline de o naivitate pe care omit să o cataloghez) lui George Simion „sfătuiesc fără onorariu” partidul AUR.

Dacă aș fi în poziția de a-i da un singur sfat co-președintelui AUR, George Simion, i-aș spune că onorariul celor trei personaje este reprezentat de leverage-ul pe care îl reprezintă partidul pe care el pretinde că îl co-conduce pentru interesele private ale celor trei consilieri și al apropiaților lor.

Dar cine sunt cei trei? George Simion[1]: „Avem oameni care ne dau sfaturi din toată România și ne consiliază. Printre aceștia îi menționez și pe Anton Pisaroglu, Adrian Thies și Peter Imre și probabil că mai sunt și alții care fac consultanță politică. Însă acestor oameni pentru sfaturile lor nu le plătim nici un leu și nu avem o relație contractuală cu ei.”

Sfaturile gratuite sunt de obicei cele care îi costă cel mai mult pe cei care ajung să le resimtă efectele; și uneori îi costă scump și pe cei care le urmează și le pun în practică. 

Conform analizei „G4Media”, Pisaroglu a fost rugbist de performanță, după care a lucrat ca șef de securitate și consilier la firmele lui Frank Timiș (Roșia Montana Gold Corporation) și Dragoș Dobrescu („Grupul de la Monaco”). Ulterior, Pisaroglu a devenit partenerul lui Alan Blaine Stone, fondator și fost CEO al firmei americane de apărare „Circinus Defense LLC”, dar și al lui Marshall Comins, un consultant politic cu proiecte în Rusia (interesant, nu?).

Peter Imre este un om de afaceri cunoscut pentru relația veche de prietenie cu Călin Popescu Tăriceanu. Până în anul 2009 a fost director de corporate-affairs la Philip Morris. A fost căsătorit (și) cu fiica lui Teodor Meleșcanu, fost ministru de Externe și fost director al SIE. Numele lui Peter Imre a apărut și în scandalul companiei britanice „Cambridge Analytica” şi al firmei-mamă, „Strategic Communication Laboratories Group”, pentru că aceasta din urmă a avut o reprezentanță în România, condusă de Peter Imre.

Adrian Thiess este consultant politic și organizator de evenimente și a devenit cunoscut tot în anul 2009, când a lucrat cu Sorin Oprescu în campania electorală pentru Primăria București. În 2013, Thies a colaborat și cu Crin Antonescu, pe atunci președintele PNL.

Mai mult de atât, după cum o arată investigațiile Rise Project, AUR și-a construit propriul grup media în jurul unei firmei dependente financiar de partid, care gestionează online șapte site-uri și pagini de Facebook.

Firma în cauză este DGI Multimedia Design SRL Iași, deținută de Doina Grosu (o activistă AUR din Republica Moldova), a primit 180 mii de lei de la partid în campania pentru legislativ. Oficial, sunt banii „pompați” de AUR pentru „promovare online”; dar DGI Multimedia Design înghite mai mult de atât, adică subvenția de partid și sumele forfetare ale parlamentarilor AUR.

Agenția de marketing digital a fost înființată din mers în noiembrie 2019 și deservește centralizat partidul. Doina Grosu administrează grupuri de Facebook, produce postări virale, realizează emisiuni cu activiști AUR, promovează demnitarii, publică știri și clipuri cu semiotica partidului.

Altfel spus, constată Rise Project, sumele forfetare parlamentare pentru informare publică sunt canalizate disciplinat către firma unui activist AUR care prestează servicii de marketing politic deghizate în jurnalism, dar care de fapt se ocupă cu propaganda de partid. Nimic patriotic aici, nu? Ba chiar arată ca un partid de sistem pur sânge.

Vlasti către Cristi:

AUR este un partid care a fost penetrat, dorește să fie penetrat, îi este frică de sistem, dar dorește ca sistemul să îi spună ce să facă în continuare. Avem, deci, cea mai mare iluzie pe care o putem trăi, că AUR este un partid anti-sistem.

În spatele unui discurs populist, naționalist, pentru omul simplu, pentru libertăți, avem o regrupare a tuturor personajelor de subsol cu state vechi de la alte partide, care vor să călărească acest val de popularitate.

Dacă dreapta din România (care o fi ea acum) nu o să închidă repede și cu un mesaj puternic de dreapta zona unde AUR se lăfăie acum, o să-i vedem urcând în continuare în sondaje. Dreapta din Romania și din Europa în ultimi ani a abandonat discursul și valorile de dreapta.

Primul semnal încurajator din Romania este numirea la șefia USR-ului a lui Drulă, care este un om de dreapta în personalitate, ca pregătire, este vocal, cu un ton potrivit momentului. Paradoxal, pentru un partid care are o altă coloratură ideologica, dar necesitatea o impune. Sper să îl vedem cât mai mult în prim plan.

În fine, am ajuns la „subsolul clasamentului” intențiilor de vot: Pro România, PMP și Forța Dreptei. Pro România este un partid de lider și putea să se numească la fel de bine partidul lui Ponta. PMP oscilează între o identitate conservatoare proprie, cum și-ar fi dorit probabil Cristian Diaconescu și fuziunea cu PNL, pe care o negociază Eugen Tomac. Partidul creat de Ludovic Orban, Violeta Alexandru, Dancă și ceilalți orbaniști se vrea conservator, promotor al valorilor creștine (un fel de FIDESZ, păstrând proporțiile). Dacă Pro România poate eșua natural în PSD, dacă cum Victor Ponta primește un loc eligibil pe vreo listă, în schimb PMP se poate scinda în două sau poate chiar trei părți, care să ajungă în PNL, AUR sau Forța Dreptei. Mai greu de anticipat este ce se va întâmpla cu această Forță a Dreptei; niciunul dintre liderii formațiunii nu are carismă sau vreo valoare ca politician și atunci mă întreb cum a făcut să adune deja 1,7% intenții de vot? Să fie vorba de un segment de votanți liberali nostalgici?

Sursa: ziaristii.com

Vlasti către Cristi:

Da, Forța Dreptei este un partid de vulpoi vechi din PNL, niște personaje foarte puțin cunoscute, dar cu state vechi și funcții importante, care s-au simțit date la o parte de facțiunea Câțu-Iohannis. Fără o vigoare evidentă, vor fi asimilați sau se vor stinge în derizoriu, încercând să își creeze o doctrină pestriță, fără nici o energie sau noutate.

Foarte posibil să se ducă multe nume din PMP și Forța Dreptei către AUR, care va avea nevoie de operativi, cunoscători de politică de subsol și care vor putea obține locuri eligibile pe listele lor la noile alegeri.

Victor Ponta aștepta ca ușa de la PSD să se deschidă într-un moment de cumpănă al partidului, cu cât acest lucru se prelungește, șansele ca el sa revină pe o funcție importantă la social-democrați scad vertiginos.

Cristi către Vlasti:

Subsolul eșichierului partidelor politice pare neinteresant și condamnat la uitare; totuși, există acolo resurse care țin în viață aceste formațiuni politice în ochii electoratului (au aproape 7% adunate în sondajul INSCOP), și anume: (i) aleșii locali, primari, consilieri locali și județeni; (ii) lideri politici care au ținut prima pagină cândva (Victor Ponta, Ludovic Orban, Cristian Diaconescu, Eugen Tomac etc.) și, în fine, dar deloc de neglijat, capacitatea de a stârni emoții prin scandaluri politice.

Lupta acerbă s-a dat în aceste luni de iarnă pe muribundul PMP, care în acest fel a fost resuscitat. La un moment dat părea, ca și ALDE, o pradă ușoară pentru PNL, dar cineva – poate chiar tătucul Traian Băsescu, de ce nu? – a mutat cu Cristian Diaconescu în locul lui Eugen Tomac, și perspectiva respectivă s-a cam închis.

Faptul că AUR a intrat în Parlament, a schimbat ceva în chimia PMP-ului condus de Cristian Diaconescu, care s-a trezit brusc contestat, pe de-o parte, de echipa condusă de Eugen Tomac, iar pe de altă parte amenințat de o parte a aleșilor locali că sunt gata să treacă cu arme și bagaje la AUR.

Așa că Eugen Tomac a forțat un Congres, Cristian Diaconescu a încercat să-l blocheze în justiție și nu a reușit, prin urmare în weekendul trecut fost reales președinte al PMP. Ca să nu-și piardă funcția, Cristian Diaconescu a mai făcut înainte de Congres o mișcare disperată și a acceptat să organizeze pentru puținii susținători care îi rămăseseră o întâlnire cu George Simion, care le-a propus o alianță sau chiar fuziunea, cu revenirea în Parlament.

Lui Cristian Diaconescu nu i-a folosit la nimic; public a fost chiar dezastruos pentru el, pentru că s-a expus într-un mod inacceptabil. Cred că va rămâne în analele presei și pentru totdeauna lipit ca o etichetă de fostul ministru al justiției și externelor momentul în care Cristian Tudor Popescu îl întreabă: „Atât vreau să vă întreb: Dacă nu vă e rușine de ce ați făcut, dacă nu aveți acest sentiment, cât de cât?”[2]

Odată ales, în primele declarații pe care Eugen Tomac le-a oferit public, s-a grăbit să respingă asocierea cu AUR: „Este exclus să am orice fel de dialog cu un partid xenofob, un partid antieuropean, un partid extremist prin definiție, prin comportament și prin mesajele pe care le transmite.

Deci nu înțeleg care a fost raționamentul pentru care domnul Diaconescu și-a dorit foarte mult o apropiere de acest partid extremist. Niciodată nu am încurajat un asemenea tip de comportament, niciodată nu am discutat cu domnul Diaconescu despre un asemenea proiect. Regret că a intrat în această logică politică, nu mă așteptam să aibă o asemenea abordare (…). Este exclusă orice formă de asociere”.[3]

Și, astfel, Eugen Tomac s-a poziționat și relegitimat totodată în fruntea PMP, care a mai primit o gură de oxigen, cât să-l facă apt să caute soluții de revenire cu un proiect viabil în politica mare. După Congres a refuzat să anticipează soluțiile pe care le vizează, dar nu este exclus să fie tentat de un pol conservator, de centru dreapta, împreună cu Forța Dreptei.

Mă întorc ca șarpele Uroboros cu coada către începuturi și arunc platitudinea că nu avem partidele politice pe care ni le-am dori nici în conformația puterii și nici în opoziție, pentru a putea spera că vom trece cu bine crizele zilelor noastre. Și insist: cetățenii României, electoratul, au partea lor de vină în conformația sistemului partinic de astăzi.

Dăm prea mult credit mesajului populist și preferăm dincolo de limita rațiunii personajele găunoase și pline de tupeu. „Valorile” pe care le împingem în față doar prin excepție se circumscriu cu adevărat definiției unanim acceptate (în sens de meritoriu, autoritar, etic, moral, normativ etc.) și acest lucru ne costă în fiecare zi. Ar fi cazul să ne schimbăm abordarea, înainte ca aceste costuri să devină imposibil de suportat.

Nota editor: Discuția de mai sus a avut loc inainte de începerea invaziei rusești în Ucraina

MILANOVIC VLASTIMIR

Născut: București, 11.02.1980
Școala:
1994 – 1998  Liceul Teoretic Ion Neculce
1998 – 2002  Facultatea de Drept (Universitatea Ecologică)
Ani de profesie:
2003 – 2007 – debut în domeniul cinematografic – asistent producție, director de producție, producător
2008 – 2020 – întemeiat propria firmă de producție, specializată în reclamă TV, short films, videoclipuri, documentare
2008 – director de producție al filmului (scurtmetraj) „Megatron” (producție Mandragora) -Câștigător al premiului Palme d’Or la Cannes în 2008

Nenumărate premii Effie, Sabre, Internetics cu diferite campanii comerciale.


[1] https://www.g4media.ro/cine-sunt-consilierii-partidului-extremist-aur-autointitulat-anti-sistem-anton-pisaroglu-fost-consilier-la-viorica-dancila-si-frank-timis-peter-imre-apropiat-de-tariceanu-si-f.html

[2] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ctp-dupa-intalnirea-liderilor-pmp-cu-george-simion-domnule-diaconescu-nu-va-e-rusine-de-ce-ati-facut-1842545

[3] https://ziare.com/eugen-tomac-pmp/tomac-respingere-alianta-aur-1726432

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Peisaj politic dezolant, fara personalitati care sa inspire incredere prin pregatire, capacitate administrativa si comportament etic. Doar la USR mai gasim dar putini, altii potentiali dar care trebuie sa mai acumuleze experienta ! Amintit – si adaugati scorului PNL – pe oamenii lui Orban. De ce nu si pe cei ai lui Ponta la PSD ?
    /

  2. „Dăm prea mult credit mesajului populist și preferăm dincolo de limita rațiunii personajele găunoase și pline de tupeu.. Ar fi cazul să ne schimbăm abordarea, înainte ca aceste costuri să devină imposibil de suportat.”
    De acord.
    Un text clarificator care dă de gândit și avertizează. Cred că nu mai rămâne timp pentru experimente politice la București și chaos în administrația de stat ca în ultimii 31 de ani. Partenerii din Alianța Transatlantică se pregătesc pentru criza politică și economică care s-a accelerat prin atacul criminalului de război Putin în Ucraina. Sancțiunile împotriva lui Putin au consecințe economice în statele Alianței Transatlantice și pe tot globul: reducerea activităților economice, creșterea prețurilor, stagflație, probabil și șomaj mai mare timp îndelungat.
    E. Macron a pornit acum în campania electorală franceză cu avertizarea că vor veni vremuri grele pentru economia franceză, pentru locuitorii Franței. Ministrul de externe german doamna Annalena Baerbock a spus de repetate ori: invazia lui Putin în Ucraina are un preț mare pentru Rusia lui Putin, sancțiunile impuse din vest contra lui Putin vor crește la fiecare pas al lui Putin. Noi vom plăti în RFG pretul cât de mare o fi pentru a stopa războiul lui Putin. Președintele Biden/SUA a stopat acum importul de titei din Rusia lui Putin. Urmează în curând sancțiuni din partea UE până la stoparea totală de import gaz, tiței, cărbune etc din Rusia lui Putin. Sancțiunile vor avea consecințe în UE.27 pentru economie și pentru cei peste 430 milioane locuitori UE.
    Statele partenere în UE cu economie puternică și diversificată, orientată global nu se pot feri de consecințele economice ale războiului lui Putin în Ucraina. Nerezolvat e încălzirea și asigurarea cu gaz în iarna 2022/2023 în RFG. Cetățenilor francezi, germani etc se spune direct de către cei din guvern la Paris și Berlin că vor veni vremuri grele, că locuitorii vor suporta creșterea prețurilor fără ajutor deajuns din partea statului. Nu putem echivala pierderile firmelor private prin subvenții din partea statului a spus ministrul de finanțe german Lindner/FDP. Benzina a ajuns la 2 Euro pe litru. Impozitul de stat de ca. 60 % în RFG nu va fi redus deocamdată.
    Ce se întâmplă azi la București? Cum se pregătește azi guvernul de la București ca să întâmpine și să micșoreze paguble pentru economia românescă, pentru locuitorii țării?
    Prețul la tiței a crescut de la 60 $ la 126 $ barilul, dublu față de cel înainte de atacul criminalului de război Putin în Ucraina. Cresc prețurile pentru energie și multe alte produse. A crescut prețul pentru grâu la aproape 400 $ pe tonă. Este un avantaj pentru agricultura din România? Este o șansă de a produce și de a exporta acum și pe termen mai lung grâu și cereale? Cum va ieși România din criza economică globală care bate deja la ușă? Cât timp vor continua politicienii de la București cu jocuri meschine și marșâvii de tot felul? Care este prețul pentru români?
    România nu este în zona Euro, nu este în Schengenland.

  3. Ma vad nevoit sa va readuc aminte tuturor ceea ce s-a intimplat politic in Romania , cu ceva vreme in urma , ca mai apoi sa” atacam” si situatia de facto ce modifica radical parcursul fiecarui Partid politic din Romania ,zilelor nostre ,pina la alegerile din 2024 (anul tuturor alegerilor ) Dealtfel ,am tot zis si am tot aratat cum s-au pozitionat Partidele si mai ales Sefii Partidelor(de dreapta) de la aceea vreme , actiune inceputa cu putin timp inaintea Alegerilor Parlamentare .Pe scurt :Alegerile Parlamentare ne-au adus in fata o alianta , invizibila la nivel declarativ ,intre cei doi sefi ai USRPLUS si PNL ce au dorit ca o parte din voturile PNL sa mearga catre USRPLUS .Modalitatile, prin care au facut asta, sunt stiute de toata lumea ca si toate deciziile luate , cu putina vreme inainte de data alegerilor, de catre seful de atunci al PNL ,ce s-au soldat cu pierderea alegerilor de catre PNL fara insa a muta voturile catre USRPLUS. Pur si simplu votantii PNL au stat acasa si ceea ce au planuit cei doi nu s-a realizat .PNL a fost singurul partid ce nu si-a realizat targhetul .Alianta a reusit totusi , cu ajutorul Presedintelui Republicii , sa formeze un Guvern USR,PNL dar decizia celor doi sefi USRPLUS devenit USR si PNL de a maximiza portofoliile USR in dauna PNL concomitent cu atacul declansat in comun la adresa Presedintelui Natiunii au adus in final , dupa erori repetate si nefortate ale USR, la formarea unei noi Coalitii de Guvernare .Presedintele a inteles rapid atacul celor doi (oare unde sunt politic acum ? ) si avind expertiza (cel putin partiala ) a viitorului Uniunii Europene si a miscarilor ce aveau sa vina in intreaga lume(acum le vedem si noi ) a mutat decisiv si a adus la Guvernarea tarii PSD ,PNL si UDMR ca parte a nevoii imediate de a avea o Coalitie guvernamentala ce are in portofoliu 65 de puncte procentuale intentie de vot in Parlament , cu ajutorul caruia toate modificarile necesare pot fi facute rapid .Se vede in clar cum toate deciziile Presedintelui Iohannis s-au dovedit corecte si cum ”dusmanii politici ”au pierdut partida .Aducerea generaluui Ciuca , in postura de Prim Ministru ,este una dintre cele mai spectaculoase decizii luate de vreun Presedinte de tara , ce acopera intreaga scena politico- militara din Romania , si care corespunde nevoilor imediate ale Tarii si intregului spectru de intimplari, la zi ,ce acum sunt atit de vizibile si pentru noi „muritorii de rind ” .Pina in anul 2024 totul se va schimba la nivelul procentelor obtinute in alegeri de Partidele politice romanesti .Coalitia de la Guvernare va pastra , ca Premier, pe actualul Prim Ministru pina in anul 2024 si inca patru ani dupa .Coalitia va rezista pina in 2028 .Banii din PNNR si sumele , imediat urmatoare ,oferite de UE tarilor membre, pentru inarmare vor face ca aceasta Coalitie , probabil fara UDMR , sa conduca Romania pina in 2024 . Se vede „cu ochiul liber „ cum PNLcreste procentual si cum toti votanti PNL, nemultumiti pina mai ieri , se reintorc in a vota Partidul intelegind acum care au fost provocarile trecutului si care sunt provocarile viitorului .USR ,AUR si alte forte politice, nu au ce mai oferi . Scena politica mondiala si cea romanesca s-a schimbat .Presedintele Iohannis a facut totul posibil .

  4. Felicitări pentru articol și pentru analiză!Un mic adaus,referitor la USR:”…reformiști,aculturați în Vest…ecologie radicală”../Da, așa este, vedem asta în apariția haotică a rețelelor „independente” destinate monitorizării calității aerului unde zilnic apar cifre fără a se specifica în toate cazurile
    despre ce indicatori de calitate este vorba și nici măcar unitățile de măsură aferente acestor cifre.Asta se întâmplă pentru că am preluat papagalicește un domeniu de activitate important,dar care nu l-am asimilat și nu îl înțelegem la nivelul cerut de funcțiile asumate.Mai sunt și altele de adăugat,dar deocamdată se pare că nu ne putem aștepta la altceva decât la gălăgie,inițiative care să producă doar impresie,fără rezultate concrete pentru cetățeni.Oare este atât de greu să se constituie un pol al oamenilor cu adevărat serioși și de omenie?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro