luni, mai 20, 2024

Lansarea Președinției cehe a Consiliului UE – ce va face UE în următoarele 6 luni?

de Francesca Cristea, Tana Foarfă,  Alin Orgoan

“Europa este o sarcină la care trebuie să lucrăm încontinuu”, a susținut miercuri Petr Fiala, prim-ministrul Cehiei, în Plenul Parlamentului european, aceleași cuvinte pe care le spunea și Vaclav Havel, primul președinte ceh, în Aachen, în 1996.

De la 1 iulie 2022, Cehia a preluat Președinția rotativă a Consiliului UE, iar, conform tradiției, a prezentat în sesiunea plenară a Parlamentului european prioritățile pentru următoarele 6 luni.

După ce Președinția franceză a gestionat răspunsul european în fața agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Cehia dorește să continue munca realizată de francezi și să se concentreze pe nuanțele și consecințele atacurilor Rusiei: nu avem de-a face doar cu un război militar, ci și cu unul cibernetic, unul în care resursele energetice sunt folosite ca arme și șantaj, unul care generează migrație majoră, dar și o criză alimentară.

Valorile trebuie apărate zi de zi, iar valorile pentru care luptă acum Ucraina au stat și la baza construcției Cehiei pe care o știm astăzi. Din acest motiv, Cehia va conduce Consiliul UE în următoarele 6 luni sub motto-ul „Europa ca sarcină: regândim, reconstruim, re-energizăm” (Europe as a Task: Rethink, Rebuild, Repower), oferind deja câteva indicații asupra elementelor pe care se vor concentra în acest semestru: regândirea unor politici europene strategice, reconstrucția Ucrainei, re-energizarea Uniunii Europene.

Astfel, Cehia va avea 5 priorități pe durata Președinției Consiliului UE.

Gestionarea crizei refugiaților și reconstrucția Ucrainei după război

Țările europene, în special cele aflate la granița cu Ucraina, se confruntă cu cel mai mare val de refugiați de după cel de-al Doilea Război Mondial. Sprijinul politic și militar este esențial pentru a înceta acest război, este nevoie de eforturi constante de apărare și sprijin al suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Din acest motiv, Președinția cehă va susține integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei folosind toate programele și fondurile Uniunii Europene, incluzând și înăsprirea sancțiunilor economice împotriva Rusiei, și va propune transferul de fonduri și crearea unei structuri necesare pentru a asista statele membre, organizațiile și societatea civilă care sprijină Ucraina, fie militar, fie umanitar prin gestionarea crizei refugiaților.

Securitatea energetică

A devenit evident o dată cu agresiunea Rusiei că dependența energetică de țări care folosesc comerțul ca șantaj este toxică pentru cetățenii europeni. UE trebuie să devină independentă energetic de gazul și petrolul rusesc, iar în acest sens Președinția cehă va dezvolta o serie de măsuri care să țină UE departe de Rusia: implementarea REPowerEU, dezvoltarea proiectelor europene de interes comun, implementarea reglementărilor privind rezervele de faze, ca să fie suficiente până la iarnă, dar și dezvoltarea de achiziții comune voluntare în sectorul energetic, principiu folosit cu succes pentru a combate pandemia COVID-19. Important de reținut este argumentul premierului Fiala din plen care insistă că decarbonizarea economiei europene merge mână în mână cu independența UE față de gazul rusesc, iar pentru aceasta fiecare stat mebru ar trebui să fie liber să își aleagă mixul energetic. De altfel, poziționarea politică a prim-ministrului care a îndemnat în plen să fie respinsă obiecția privind includerea gazului și nuclearului în taxonomie a luat prin surprindere pe toată lumea, deoarece nu prea se obișnuiește ca Președinția să își înceapă activitatea prin poziționări politice atât de ferme.

Consolidarea capacității de apărare a Europei și securitatea cibernetică

UE a fost considerată mereu o putere soft, dovedindu-și influența prin aplicarea normelor și garantarea drepturilor fundamentale, nu prin afișarea unei forțe militare. Cu toate acestea, războiul a determinat UE să fie conștientă că are nevoie să dezvolte mai mult industria de apărare, să consolideze spațiul cibernetic și să cumpere la comun echipament militar.  Totodată, unul dintre aspectele cheie este întărirea parteneriatului UE cu NATO, dar și implementarea Busolei Strategice, documentul care prezintă strategia europeană de politică externă și securitate pentru următorii zece ani.  

Reziliența strategică a economiei europene

După pandemia de COVID-19 și războiul provocat și început de Rusia, economia europeană se află într-un moment incert, expunând fragilitatea lanțurilor de aprovizionare. Dezideratul este ca UE să își reducă în mod drastic dependența de regimurile ostile sau instabile. Astfel, e nevoie de lanțuri valorice de aprovizionare mai scurte și mai diversificate, precum și de mai multe acorduri de liber schimb cu parteneri care împărtășesc valorile europene. De asemenea, accelerarea digitalizării și automatizării este esențială pentru industria europeană, permițând extinderea producției competitive în Uniunea Europeană și promovarea unei economii circulare.

Reziliența instituțiilor democratice

Luptăm cu inflația, șomaj, prețuri mari la energie. Să nu uităm de acei cetățeni vulnerabili, care poartă povara sărăciei. Prosperitatea și stabilitatea pe termen lung a Europei este direct proporțională cu întărirea mecanismelor democratice precum transparența în ceea ce privește finanțarea partidelor politice, independența mass-mediei și dialogul constant cu cetățenii. Astfel, președinția cehă se va concentra pe implementarea recomandărilor din cadrul Conferinței privind Viitorul Europei. Totodată, Președinția cehă se suprapune cu ultimul semestru al Anului European al Tineretului 2022 și își propune să îmbunătățească dialogul cu tinerii și să promoveze participarea lor în procesul de luare al deciziilor. În plus, respectarea libertății capătă o dimensiune aparte, fiind avansată discuția atât pentru mediul offline, cât și online. În acest context internațional, implementarea Planului European de Acțiune pentru Drepturi și Democrație, folosind instrumentele necesare, include și potențiale sancțiuni pentru a întări democrația și a sprijini societatea civilă și media independentă.

Concluzie

Nu putem vorbi despre vreo ambiție politică originală de a reforma Uniunea Europeană, Cehia dorește să continue activitatea Președinției franceze. Dat fiind însă că Cehia dorește să transforme concluziile Conferinței privind Viitorul Europei în realitate, ne întrebăm dacă ideea revizuirii tratatelor UE va fi de asemenea asumată. În fond, Uniunea Europeană continuă să trăiască un paradox, cel al resurselor și competențelor limitate pe domenii cheie unde așteptările sunt uriașe din partea cetățenilor.

Președinția cehă va avea încă o responsabilitate dificilă, aceea de a negocia bugetul Uniunii pentru anul 2023 cu Parlamentul European. Capacitatea de a ajuta financiar Ucraina sau Moldova prin bugetul Uniunii este extrem de limitată, mare parte a bugetului Uniunii se întoarce prin programe europene și fonduri europene înapoi la statele membre. Însă există discuții, în special în Parlamentul european de a revizui Cadrul financiar multianual, pentru a mări capacitatea financiară a Uniunii de a acționa în caz de criză. Va putea președinția cehă să convingă statele frugale de această necesitate și statele cu probleme pe stat de drept să nu blocheze prin unanimitate renegocierea bugetului pe 7 ani?

Rămâne să vedem, la finalul acestui an, câte din dezideratele Președinției cehe la Consiliul UE vor deveni realitate.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Cetatean universal , cetatean al planetei TERRA ,este oare un vis ?Aceasta dorinta de universalitate nu este oare chiar nevoia de libertate a tuturor cetatenilor lumnii . Dorim sa fim liberi inca din primele zile ale nasterii nostre . Dorim sa mergem unde vrem, cum vrem si cu cine vrem .Statalitatea ne-a aratat si ne arata inca cum acest deziderat este oprit din fasa de cei care efemer si dictatorial conduc natiunile .Exemplele sunt multiple . Exemplul , ce ne este dat de reusita Alianta din care facem parte (va imaginati daca am fi fost singuri pe lume aflati sub stapinirea unui dictator ce ni s-ar fi intimplat ) ca si exemplu ce contine nevoie de aparare comuna in fata atitor provocari , urmeaza un traseu de globalizare imposibil de oprit .Tehnologia asta ne ofera .Reintoarcerea in trecut , atit de clamata de catre unii , nu mai este posibila .Cindva vom fi cu totii cetateni ai planetei Terra .Distantele s-au scurtat, totul se afla in imediata nostra vecinatate .Faptul ca Europa este cea care doreste sa ofere umanitatii libertatea nu este o noutate .Primul pas a fost facut . Acum toate natiunile lumii sunt obligate sa aleaga .Doriti sa fiti liberi , sa va miscati liberi , sa fiti cei care isi decid propria existenta sau va veti decupla de adevarul lumii nostre ?Alegerea este a natiunilor .Personal si miine as dori sa fiu cetatean al acestei planete .Locul nasterii , limba vorbita , au si ele rostul lor dar libertatea trece ,ca importanta, dincolo de orisicare notiune atasata persoanelor . Pe masura ce generatiile se schimba dorinta de universalitate va creste .Latura paguboasa a unui nationalism prost inteles si neglijent afisat face mult rau societatilor deschise .Exemplul il aveti, chiar in fata ,acum cind razboiul din Ucraina ne arata ce inseamna izolationismul si dorinta de revansa a unei natiuni conduse de un dictator.Exemplul manuchiului, de betisoare ,ce nu poate fi rupt atita timp cit ele stau unite (cel din povestioara cu pricina ) este urmat de toate tarile democratice ale lumii .Puse in fata unor alegeri , mai toate tarile lumii vor alege LIBERTATEA. Romania este si va fi alaturi de cei care doresc sa fi liberi si nicidecum alaturi cei care , slugarnici fiind din fire , isi aleg drumul dictatului .Mostruozitatea dictaturilor am vazut-o cu ochii nostri .

  2. (Off-topic) Am intrat adineauri într-un mare centru comercial și la raionul cu ulei pe etichete, invariabil am găsit „originea semințelor ue și non ue”. Anpc, consiliul concurenței au ceva de spus (și făcut) până la vreun comisar european ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Francesca Cristea
Francesca Cristea
Francesca Cristea este expert afiliat Europuls- Centrul de Expertiză Europeană privind politicile de tineret și viitorul muncii. Francesca este absolventă a Facultății de Relații Internaționale și Studii Europene a Universității București. S-a implicat în ultimii 7 ani în proiecte naționale și internaționale care priveau dezvoltarea tinerilor. Este alumna a Programului de Bursieri Konrad Adenauer Stiftung și Academy of Young Diplomats - European Academy of Diplomacy. A fost unul dintre cei doi Delegați de Tineret ai României la UE pe durata Președinției României a Consiliul UE, timp în care a organizat sesiuni de informare cu tinerii despre instituțiile europene, importanța votului la alegerile europarlamentare și despre oportunitățile de carieră sau de dezvoltare personală pe care la oferă UE, reprezentând vocea tinerilor în Consiliul de Miniștri în domeniul tineretului. A fost Vicepreședinte în domeniul Relațiilor internaționale în cadrul Consiliului Tineretului din România (CTR), fiind responsabilă de parteneriate internaționale și reprezentarea tinerilor din România în cadrul Forumului European de Tineret (YFJ).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro