duminică, mai 19, 2024

Laudatio pentru George Soros

George Soros a anunțat în aceste zile predarea controlului asupra activităților sale caritabile și politice. Chiar în ultimii ani, până la cei 92 pe care-i are acum, filantropul și gânditorul a contat în dezbaterea globală asupra drumurilor care despart binele de rău. Rolul lui George Soros pentru evoluția democrației în Europa Centrală și de Est până la aderarea statelor din regiune la Uniunea Europeană (dacă rămânem la acest aspect) a fost neprețuit. De neimaginat pe vremuri, în ultimii ani, George Soros a fost calomniat îngrozitor, în câteva cazuri, chiar de unii dintre cei care au beneficiat de generozitatea sa. În anul 2018, în contextul campaniei anti-Soros care cuprinsese și România, trimestrialul Noua Revistă de Drepturile Omului și-a manifestat solidaritatea cu George Soros acordându-i premiul „pentru realizări excepţionale în promovarea libertății și demnităţii fiinţei umane”. În Laudatio prezentat cu acea ocazie și reluat acum, cititorul găsește informațiile esențiale despre meritele filantropului și gânditorului, despre câte și cât de mult îi datorăm. Având în vedere momentul special al retragerii lui George Soros din activitățile caritabile și politice, propun Contributors.ro republicarea Laudatio din 2018.
Gabriel Andreescu

            Premiul Noii Reviste de Drepturile Omului „pentru realizări excepţionale în promovarea libertății și demnităţii fiinţei umane” îi este acordat în acest an lui George Soros. Distincția oferă recunoaștere devoțiunii cu care gânditorul și filantropul a îmbrățișat valorile libertății și demnității, consecvenței cu care le-a susținut, calității proiectului intelectual al societății deschise căruia i-a dat timp de decenii o dimensiune practică.

Numim la începutul acestei Laudatio excepţionala implicare a lui George Soros în ceea ce un specialist a numit „deschiderea ţărilor foste comuniste din Europa Centrală şi de Est fluxului liber al ideilor şi cunoaşterii ştiinţifice din lumea largă”. George Soros stimulase şi anterior  anului 1989 schimbările din regiune finanţând Carta 77, Solidarność şi disidenţii din URSS. În 1984 a creat la Budapesta, atribuind 3 milioane de dolari, Open Society Institute, un adevărat laborator de investigare a căilor prin care o comunitate fostă prizonieră a sistemului totalitar îşi găseşte drumul către o societate liberă.

George Soros a participat la structurarea democraţiei postcomuniste în toate ţările din Europa Centrală şi de Est. A finanţat an de an, cu zeci de milioane de dolari, organizaţiile neguvernamentale dedicate drepturilor omului, egalității de șanse, dialogului intercultural, activismului ecologic. A susținut presa liberă oriunde aceasta a fost amenințată. La începutul anilor 1990, când în România post-comunistă baloturi cu ziarele de opoziție erau aruncate din trenuri și când ziariștii curajoși erau dați afară din publicațiile care făceau propagandă Puterii, filantropul a oferit burse de pregătire profesională, hârtie de ziar și mijloace de difuzare.

În România, unde regimul polițienesc anihilase orice urmă de societate civilă formală, fundația locală construită în anul 1990 de George Soros, intitulată „Fundația pentru o Societate Deschisă”, a contribuit direct la inițierea și susținerea primelor organizații neguvernamentale. Structurile civice pe care le-a înființat, precum Centrul de Resurse pentru Dezvoltare Etnoculturală, de la Cluj, Centrul Euroregional pentru Democrație de la Timișoara, Centrul Parteneriat pentru Egalitate și Centrul de Resurse Juridice au stabilit priorități ale emergentei democrații românești și căi de promovare eficientă.

Un umanist, George Soros a dat o atenţie specială grupurilor vulnerabile. De altfel, activitatea filantropică a început cu sponsorizarea unor burse de studii pentru tinerii de culoare din Africa de Sud în anii apartheid-ului.  Este autorul celui mai amplu efort individual de ajutorare a comunităţii Roma din istorie. La iniţiativa lui, implicând Banca Mondială, a fost creat, în 2005, Roma Education Fund. Organizaţia sponsorizează anual circa 100.000 de elevi şi studenţi romi. A asociat Consiliul Europei la înfiinţarea European Roma Institute. A stimulat Uniunea Europeană să elaboreze o strategie continentală de asistenţă a comunităţilor rome oferind, ca punct de plecare, mai multe milioane de dolari. Odată cu criza refugiaţilor, Soros a militat pentru asumarea de către statele europene a responsabilităţii faţă de oamenii care fug de pe pământul natal ca să-şi salveze viaţa, iar fundaţiile sale pentru O Societate Deschisă au lansat programe de ajutorare.

În mod particular, George Soros a asistat viaţa universitară din domeniul științelor umaniste și socio-politice pentru a întări responsabilitatea socială a lumii academice. A susţinut, finanţând, dialogul cadrelor didactice din fosta zonă comunistă cu colegii lor din Occident. Fundaţiile lui au acoperit proiecte cu conţinut ştiinţific şi cultural. A creat Central European University, cea mai mare investiţie europeană în domeniul universitar a unei persoane private, care avea să devină curând una din cele mai prestigioase universităţi din Europa Centrală şi de Est şi căreia câteva generaţii de cercetători şi tineri profesori universitari îi datorează formarea şi specializarea în discipline socio-umane. Este de amintit că în anii 1990, un număr considerabil de tineri militanți sau universitari, și din România, s-au pregătit în Occident cu sprijinul Open Society Foundation, care le-a oferit burse de cercetare și reconversie profesională, bani pentru cărți și tehnologie didactică, bani pentru programe de studiu. Nu am lăsa la rubrica „și altele” faptul că George Soros a salvat şi procesat arhivele Europei Libere prin Open Society Archives. Dar oprim aici înșiruirea de fapte și lucruri care duc, pe firul roșu al finanțărilor, la gânditorul filantrop. 

Desigur, nu George Soros a înființat sau coordonat personal miile de organizații aparținând rețelei globale menite să dea stabilitate democrației acolo unde aceasta se arăta încă firavă; sau care au făcut vizibilă tema egalității – de gen, rasă, de orientare sexuală. Dar Soros este cel care a conceput, urmat și hrănit „proiectul principiilor”, „proiectul valorilor” în dubla capacitate de personalitate vizionară și om foarte practic. A reușit, atât cât putea un plan de asemenea dimensiuni să reușească. Există o formulă politicoasă cu care oamenii decenți își asumă greșelile vorbind în numele unei comunități plină de rezultate: dacă totuși ceva nu a ieșit bine, aceasta s-a întâmplat din cauza lor, nu a celorlalți. Or, am spune, în cazul lui George Soros formula trebuie răsturnată: dacă din proiectul său practic de „societate deschisă” ceva a ieșit rău, acel rău nu i se datorează lui.

Într-un asemenea context, se ridică întrebarea: cum a fost oare posibil ca în ultimii ani să asistăm la campaniile ostile, intens denigratoare, îndreptate împotriva gânditorului și filantropului? Nu ascundem faptul că Premiul Noii Reviste de Drepturile Omului este acordat în acest an lui George Soros și ca replică la imensa injustiție care se face acestei personalități. Istoria lui George Soros a constat într-o succesiune de solidarizări ale lui cu oamenii aflați în nevoie. Apreciem că a venit momentul ca și noi să îi arătăm solidaritatea.

Premiul Noii Reviste de Drepturile Omului este acordat în anul 2018 lui George Soros în semn de apreciere a operei sale de gânditor, filantrop, militant pentru drepturile ființelor umane. Ca și exprimare a solidarizării noastre cu această personalitate în fața nedreptății care i se face. Îl recunoaștem drept un promotor al reconcilierii principiilor demnităţii şi libertăţii umane. Reconcilierea celor două valori este nu doar posibilă. Demnitatea şi libertatea se întăresc reciproc. 

București, ianuarie  2018

NRDO

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Bune precizări și corect evidențiată contribuția decisivă a lui Soros la edificarea democrației și libertății de exprimare într-o perioadă grea, fără resurse financiare pentru vocile alternative la propaganda oficială.

    Judecând după valurile de mizerii plătite de admiratorii de Putin din statele din periferia primitivă a Europei și revărsate asupra sa, bătrânul George a făcut o treabă nemaipomenită!

    • Daca va supara in contextul „ca si noi sa ii aratam solidaritatea”, atunci trebuie sa va suparati doar pe dumneavoastra. Este foarte corecta exprimarea. Nici „ca „, nici „si ” nu sunt in plus. Ar trebui „ca si” dumneavoastra sa va dati seama, asa cum imi dau si eu.
      Daca v-ati referit la altceva, atunci eu am gresit.

    • @VLAD: Deși îl iubesc nespus pe domnul G. Andreescu, remarc frumoasa dumneavoastră corectare din finalul articolului.
      Mi-e și mai dragă limba română.

  2. „Într-un asemenea context, se ridică întrebarea: cum a fost oare posibil ca în ultimii ani să asistăm la campaniile ostile, intens denigratoare, îndreptate împotriva gânditorului și filantropului?”

    Complexul psihologic al datornicului față de salvatorul lui s-ar putea traduce prin noul proverb urban
    „Nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită!”

  3. Este adevarat ca a promovat valorile liberalismului dar exista si o alta fata, distrugatoare, a monedei. Liberalismul promovat de Soros vine la pachet si este conditionat de globalizare aka schimbarea populatiei Occidentale si distrugerea democratiei liberale Occidentale. Deciziile luate de o elita politico – economica – financiara globala ( in jurul G-urilor) ne-aleasa si un acountable electoratului, diferita de principiile esentiale ale democratiei Occidentale.
    Utopia cauzei liberalismului global distruge spatiul unic in istorie care a generat democratia liberala. Rusia ramane Rusia, China ramane China, tarile musulmane raman tari musulmane, Africa ramane Africa. Singurul loc in care populatia este schimbata cu populatie cu valori opuse democratiei si liberalismului, este Occidentul. Ignorarea religiei si a afinitatilor etnice, ignorarea realitatii in elanul distrugerii omului/ lumii vechi si construirii omului nou si a lumii noi se repeta in mod fatal.
    Ati citit cartea lui On Globalization?
    Soros nu candideaza in alegeri si nu este accountable pt nenorocirile care se intampla si o sa se intample din cauza globalizarii.
    Aroganta/ nebunia de de a conduce lumea, chiar daca intentia ar fi fost buna ( in propria perceptie) este intotdeauna o eroare fatala.
    Din cauza aceasta megalomanul nu merita laude.
    In orice caz, nu se elogiaza oameni in timpul vietii, in special dupa experienta cultului personalitatii.

    • Doamne câte afirmații sforăitoare și fără acoperire ai făcut. Ești plătit la numărul de postări hate/fake?
      Îmi place cum ai inventat „liberalismul cu valori opuse democrației și liberalismului”…

      Te rog explică un pic mai pe larg ce au in comun valorile religioase și „afinitățile etnice” cu democrația și liberalismul?

      De asemenea, nu te sfii să dezvolți propoziția: „Utopia cauzei liberalismului global distruge spatiul unic in istorie care a generat democratia liberala”…
      Care este spațiul acesta unic la care te referi? Spațiul „carpato-danubiano-pontic”? Dacii au inventat democrația și liberalismul? Poate au fost rușii prin Stalin ? Sau poate chinezii prin mao ? Sau poate musulmanii, ori poate africanii ?

      Apoi, „omul nou”…”cultul personalității”…?
      Arunci elementele comune dictaturilor de pretutindeni și din totdeauna, in cârca săracului Soros? Pentru că a sponsorizat niște fundații? Pentru că s-a îmbogățit în țara tuturor posibilităților?

  4. Popper a fost filozof, nu politician. Popper respecta democratia. Popper a demonstrat falsitatea comunismului si ar fi respins filozofia globalizarii si utopia liberalismului global, in aceeasi masura.

  5. Soros a fost si a ramas un speculant foarte inteligent fara nici cel mai mic scrupul sau urma de morala.
    Nicidecum un Mecena intelectualilor asa cum lasa autorul sa se inteleaga..
    A cumparat la pret de chilipir intelectualitatea din estul Europei dornica sa se alinieze Occidentului.
    Americanii au finantat caderea sistemului conumist, NU Soros.
    Si Dershowitz are … ca de obicei … dreptate:
    https://www.jpost.com/opinion/article-745296

  6. Este interesanta aparitia acestui Laudatio mai ales acum dupa ce am trecuit prin Pandemie si suntem zi de zi inundati de groaznicele stiri ale razboiului din Ucraina. Poate in 2018 acest articol a avut efectul scontat, de recapitulare dupa aproape 30 de ani a ceea ce a realizat acest stimabil domn cu ajutorul fundatiilor sale.
    Din pacate, de patru ani incoace, lumea a trecut prin niste schimbari majore. A republica un Laudatio in contextul actual mi se pare o demonstratie cu pere cand de fapt ipoteza problemei de astazi e cu mere.
    Cum spunea si dna deliaf mai sus, miliardele multe facute prin speculatii financiare pe bursa nu prea au punct de convergenta cu moralitatea. Personal cred ca ar fi corect, inainte de Laudatio, o analiza actuala a orientarii fundatiilor, dupa ce temele initiale de la inceputul anilor 90 s-au consumat. Daca telurile actuale/liniile directoare sunt continuatoare de idealuri convergente cu valorile morale si seculare europene, atunci mai scriem peste citiva ani inca o Laudatio. Dati va rog un Google si cititi linia directoare 2.0 a fiului sau, care spune vadit, sincer si articulat ca „lessons learnt-urile” din activitatea fundatiilor de pana acum vor fi transpuse la un alt nivel de acum inainte, in politica…

  7. Laudatio pentru George Soros, editia 2023 (1)

    Un articol despre George Soros aparut pe Contributors.ro ( Gabriel Andreescu – Laudatio pentru George Soros ) reia un text din 2018 cu aceeasi tema. In viziunea autorului , rolul jucat de aceasta personalitate in evolutia statelor din Europa Centrala si de Est a fost urias :

    ” Chiar în ultimii ani, până la cei 92 pe care-i are acum, filantropul și gânditorul a contat în dezbaterea globală asupra drumurilor care despart binele de rău . Rolul lui George Soros pentru evoluția democrației în Europa Centrală și de Est până la aderarea statelor din regiune la Uniunea Europeană (dacă rămânem la acest aspect) a fost neprețuit. De neimaginat pe vremuri, în ultimii ani, George Soros a fost calomniat îngrozitor, în câteva cazuri, chiar de unii dintre cei care au beneficiat de generozitatea sa.”

    Dupa mai mult de trei decenii care au trecut deja , este foarte greu de spus in ce masura a fost despartit la noi binele de rau pentru ca, la fel ca in toate problemele importante , parerile sunt impartite. Pe de alta parte , cel mai interesant aspect relevat de autor in acest caz este nerecunostinta manifestata de catre unii ( cat de multi sunt , acesta este o alta problema ) dintre cei care au profitat de generozitatea miliardarului.
    O posibila explicatie pentru aceasta situatie poate fi chiar metoda folosita de miliardar care porneste de la valorile declarate de catre cei selectati :

    „În fiecare țară am identificat un grup de oameni, unele personalități, altele mai puțin cunoscute, care îmi împărtășesc credința într-o societate deschisă, iar apoi le-am dat sarcina să stabilească prioritățile“.

    George Soros
    https://romanialibera.ro/investigatii-romania-libera/cum-a-fost-acaparata-romania-de-reteaua-lui-soros-765819/

    In viziunea autorului articolului , strategia miliardarului Georg Soros a avut un impact covarsitor asupra evolutiei societatii civile din Europa si din Romania , iar eventualele efecte nedorite ale acestei strategii nu pot fi reprosate initatorului ( recunoastem aici celebra formula a unei idei bune , dar prost aplicate ) :

    ” A creat Central European University, cea mai mare investiţie europeană în domeniul universitar a unei persoane private, care avea să devină curând una din cele mai prestigioase universităţi din Europa Centrală şi de Est şi căreia câteva generaţii de cercetători şi tineri profesori universitari îi datorează formarea şi specializarea în discipline socio-umane. Este de amintit că în anii 1990, un număr considerabil de tineri militanți sau universitari, și din România, s-au pregătit în Occident cu sprijinul Open Society Foundation, care le-a oferit burse de cercetare și reconversie profesională, bani pentru cărți și tehnologie didactică, bani pentru programe de studiu.”

    ” A reușit, atât cât putea un plan de asemenea dimensiuni să reușească. Există o formulă politicoasă cu care oamenii decenți își asumă greșelile vorbind în numele unei comunități plină de rezultate: dacă totuși ceva nu a ieșit bine, aceasta s-a întâmplat din cauza lor, nu a celorlalți. Or, am spune, în cazul lui George Soros formula trebuie răsturnată: dacă din proiectul său practic de „societate deschisă” ceva a ieșit rău, acel rău nu i se datorează lui.”

    Foarte posibil , dar in cazul concret al tarii nostre , lucrurile sunt ceva mai complicate deoarece exista semne de intrebare legate de primele contacte din Romania postrevolutionara ale miliardarului care in viziunea sa ” impartasesc credinta intr-o societate deschisa”.
    Aceste contacte nu au fost cu adevaratii opozanti ai regimului comunist, fosti detinuti politici, etc. recunoscuti in strainatate si despre care a scris elogios istoricul Denis Deletant ( Corneliu Coposu, Doina Cornea,etc.) Contrar asteptarilor ele au inceput cu Silviu Brucan ( cel care in presa comunista ceruse condamnarea la moarte a lui Corneliu Coposu ) :

    https://newsweek.ro/actualitate/sperietoarea-soros-creatorul-societatii-civile-din-romania

    Daca in acest caz sigular am putea vorbi despre o eventuala eroare de apreciere ( asa-zisa credinta a lui Silviu Brucan intr-o societate deschisa starneste rasul) sau despre un interes strategic ( Silviu Brucan era intr-adevar un foarte bun cunoscator al mecanismelor interne ale sistemului comunist ) , ramane o mare intrebare legata de strategia folosita de miliardar si de modul de selectie al persoanelor carora le-a fost incredinta sarcina de a construi noua societate deschisa.
    In esenta, aceste persoane selectate pentru ” credinta lor in societatea deschisa ” apartineau celor cu viziuni democrate si opozantilor comunismului sau reprezentantilor sistemului comunist , descendentilor acestora , interpusilor , etc. ?
    Din nefericire, in cazul Romaniei cel putin , unele ( sau multe ) din persoanele selectate s-au dovedit in multe cazuri legate intr-o forma sau alta de fostul sistem comunist si au avut o evolutie ulterioara in totala contradictie cu idealurile asumate initial.
    Cel mai bun exemplu este modul in care a aparut la noi Fundatia Soros, ulterior Fundatia pentru o Societate Deschisa, respectiv criteriile dupa care au fost selectati membrii lor.
    Un prim indiciu este modul in care au evoluat ulterior beneficiarii burselor Soros , respectiv cei care au fost selectati si finantati pentru a absolvi universitati occidentale si Universitatea Centrala Europeana din Budapesta.
    In multe din aceste cazuri, evolutia stipendiatilor a fost dupa principiul de a musca mana care i-a hranit. Aceste evolutii negative au un numitor comun. Asa cum democratia nu a fost construita de opozantii comunismului , ci de fostii comunisti , esalonul doi si interpusii lor , dupa aceeasi logica nici societatea deschisa nu putea fi construita de opozanti sau de fostii detinuti politici *).
    In esenta , pornind de la o afirmatie a lui Georg Soros ca buna sa credinta a fost inselata in ceea ce priveste statele din aceasta parte a Europei , reprosul adus in 2006 Fundatiei Soros din Romania este acela ca in randurile beneficiarilor ei a primit persoane controversate , inclusiv fosti securisti. Replica din 2006 a Fundatiei Soros ( condusa atunci de o persoana care ulterior a avut o evolutie sociala si politica in contradictie cu valorile statului de drept si ale societatii deschise ) a fost una foarte palida :

    Replica Fundatiei

    In legatura cu articolul publicat de Sorin Rosca Stanescu „Si daca, totusi, Soros stia?”, Fundatia pentru o Societate Deschisa face urmatoarele precizari:

    Domnule Sorin Rosca Stanescu
    Aveti, evident, dreptul de a avea propriile opinii cu privire la activitatea filantropica a lui George Soros. Inclusiv cu privire la felul in care a inteles sa se implice in politica din Statele Unite, domnul Soros exprimandu-se public in nenumarate randuri in legatura cu pericolul pe care ideologia promovata de administratia Bush il reprezinta la adresa valorilor societatii deschise, drepturilor omului si democratiei, in general. Tot astfel cum aveti dreptul de a exprima opinia dumneavoastra personala potrivit careia, de-a lungul timpului, unii din beneficiarii finantarilor din partea lui George Soros – prin intermediul fundatiilor sale – ar fi fost persoane controversate. George Soros nu a declarat niciodata ca ar fi fost pacalit de serviciile secrete din tarile in care a finantat in societatea civila, iar interpretarea dumneavoastra este pur speculativa. Mai grav este insa ca, plecand de la aceasta interpretare, trageti concluzia ca in interiorul fundatiilor si organizatiilor infiintate sau finantate de domnul Soros exista o „coloana a cincea” alcatuita din fosti agenti ai serviciilor secrete. Mergeti mai departe cu aceste speculatii si afirmati ca George Soros ar fi cunoscut si acceptat acest lucru! Sunt afirmatii de maxima gravitate pentru care nu aveti nici un argument in afara apelului la „teoriile conspirationiste” atat de des folosite in Romania ultimilor 16 ani si nu intelegem dorinta dumneavoastra de discreditare a lui George Soros si, implicit, a organizatiilor finantate de acesta. Tot astfel sunt pure speculatii, cu o evidenta nota defaimatoare, interpretarile privind intentiile malefice care ar sta in spatele actiunilor filantropice ale domnului Soros. Cine a citit cartile lui George Soros i-a urmarit activitatea in domeniul filantropic, i-a analizat interviurile nu a putut sa nu inteleaga motivatia lui George Soros. La un moment dat, cand a ajuns miliardar, George Soros, influentat inca din tinerete de ideile lui Karl Popper, a considerat ca este momentul sa „imparta norcul si averea sa” cu altii care nu au avut aceasta sansa, si sa promoveze ideile societatii deschise in tari fie inca aflate sub dictatura sau in regimuri autoritare, fie in tarile eliberate de comunism. Ideea pe care doriti sa o acreditati – fie si ca ipoteza – ca intentia lui George Soros a fost de a contrabalansa forta partidelor politice si a statelor nationale este nu doar fantezista, ci si profund nedreapta. Fundatiile si organizatiile finantate de domnul George Soros functioneaza in mod transparent si isi exprima public opiniile pe care le au, chiar daca, de multe ori, sunt critice la adresa guvernelor, adica actioneaza asa cum trebuie sa actioneze societatea civila. De altfel, este semnificativ sa precizam ca prima fundatie creata a fost in Africa de Sud, in 1984, in plin regim de apartheid, cand George Soros si fundatia locala militau pentru stoparea acestei abominabile politici rasiste, pentru dobandirea libertatii si respectarea drepturilor omului. Promovarea valorilor democratice, ale societatii deschise, in care nimeni nu este detinatorul „adevarului ultim”, respectul fata de diversitate, protectia drepturilor omului, a categoriilor defavorizate au fost si sunt singurele motive care l-au determinat pe George Soros sa se implice in activitatea filantropica.
    Renate WEBER, Presedinte „Fundatia pentru o Societate Deschisa”

    http://www.ziua.ro/display.php?id=201597&data=2006-06-14&ziua=43890439eb60729469c9f668ec217d73

  8. Laudatio pentru George Soros, editia 2023 (2)

    Acum urmeaza partea cu adevarat interesanta . Ceea ce o fosta presedinta a Fundatiei Soros a negat in 2006 ( respectiv infiltrarea fostilor securisti in randurile ei ) a fost recunoscut in 2013 de catre Sandra Pralong, prima presedinta a Fundatiei Soros din 1990 intr-un dialog de pe forum-ul unui articol aparut pe platforma Contributors.ro despre perceptia asupra romanilor ( https://www.contributors.ro/cum-credem-noi-ca-ne-vad-strainii-si-cum-ne-vad-ei-cu-adevarat-o-intalnire-online-cu-sandra-pralong-miercuri-ora-12-00/ ) in care recunoaste ca in aceasta calitate nu era interesata de infiltrarea fostilor securisti in randurile fundatiei ( un fel de „nu intra in fisa postului „) care transforma societatea civila intr-o societate in civil :

    Sergiu Simion 02/07/2013 At 20:13
    ” Neincrederea. Aceasta pare sa fie pacatul nostru. Neincrederea in noi si in ceilalti oameni.”

    Nu sunt de acord cu aceasta generalizare , o consider gratuita. Una este sa decretam in corpore romanii drept „ neincrezatori ” ( mai rau decat atat, in 1990 un politician acum celebru afirma intr-un ziar de atunci ca romanii sunt „paranoici” ) si alta este situatia cand oamenii au fost determinati sa aiba reactii de aparare in fata unui sistem patologic care ii forta sa-si tradeze semenii. Inainte sa fie un „ pacat ” al oamenilor , neincrederea este o consecinta dramatica a sistemului in care au trait si care le-a deformat reactiile , in unele cazuri chiar si dupa ce au ajuns peste granite. Citez aici o marturie furnizata de o cercetatoare de origine romana stabilita in Canada :

    ” Am intervievat 30 de romani imigrati in Canada (Toronto) intre 1990 si 2004. 28 din ei considera ca romanii din Toronto nu formeaza o comunitate, ci doar o suma de ‘grupuscule’ izolate formate din familie si prieteni. Motivul principal e lipsa de incredere, materializata intr-o suspiciune generalizata, mostenita din vremea lui Ceausescu, pe care nici 20 de ani de locuit in Canada n-au reusit sa o atenueze.”

    Laura Visan – Despre inteligenta civica in Romania – cateva intrebari pentru voi
    ( http://www.contributors.ro/dezbatere/despre-inteligenta-civica-in-romania-%E2%80%93-cateva-intrebari/

    In al doilea rand , cateva explicatii posibile ale unor astfel de reactii si eventual solutii de spargere a cercului vicios sunt prezentate aici : http://www.contributors.ro/dezbatere/despre-inteligenta-civica-in-romania-%E2%80%93-cateva-intrebari/#comment-141794

    Si acum intrebarile pentru cele doua autoare .

    Doamnei Sandra Pralong

    – Ati condus in anii `90 „Fundatia pentru o Societate Deschisa”, o speranta pentru Romania de atunci. Cum comentati acum raspunsul surprinzator dat unui ziarist de catre dvs in acea calitate si in presa anilor care au urmat ( daca retin bine dupa ce ati devenit consiliera presedintelui Constantinescu ) cu privire la faptul ca ati permis angajarea exact in acea fundatie a unor persoane care au lucrat in fosta Securitate ” pentru ca nu era sarcina dvs si nu ati avut cum sa le verificati” ?

    – Ca ziarist cu experienta occidentala, ce parere aveti despre problema atat de discutata la noi a ofiterilor acoperiti ( vechi sau noi ) din presa romanesca ?

    Doamnei Alison Mutler

    Cunoasteti cred foarte bine limba, oamenii si cultura acestei tari in care ati trait , ceea ce reprezinta atu-uri formidabile in cazul profesiei dvs. In plus, ati trecut prin filtrul propriu evenimentele dramatice pe care le-au trait romanii.
    Dupa mai mult de doua decenii petrecute aici , cum apreciati natura sistemului existent la noi, raportul dintre realitatea construita si prezentata de media si realitatea traita de cetateni, respectiv impactul realitatii media asupra cetatenilor de aici ?
    Altfel spus, ca om de presa si ziarist cu o formatie occidentala , dupa doua decenii traite aici cum apreciati acum diferentele sau asemnarile existente din acest punct de vedere intre societatea de aici si societatea britanica ?

    Multumesc pentru atentie.

    Răspundeți
    Sandra Pralong 03/07/2013 At 13:06
    Va multumesc pentru citarea studiului Laurei Visan, nu-l cunosteam, ma voi bucura sa-l citesc. Totusi, trebuie sa recunoastem ca generalizarea respectiva are oaresce temei, suntem o societate, cum de altfel spune si pasajul citat de dvs, in care suspiciunea si lipsa de incredere ne impiedica sa construim. Cat despre intrebare, nu-mi mai aduc aminte de acel interviu, dar pot sa va spun ce gandesc, pentru ca acuza securist/nesecurist este parte din motivul neincrederii de care vorbeam. Doua lucruri:
    1- regulile la Fundatia Soros erau foarte clare. Nu beneficiai de sprijin finaniar (burse, calatorii de studiu) daca mai fusesesi in strainatate in trecut. Era maniera noastra de „a aduce contoarele la zero”, favorizand pe cei ce tocmai fusesera defavorizati de vechiul sistem. Acestea fiind spuse, ne bazam pe cuvantul de onoare al aplicantului, nu aveam cum sa verificam spusele sale si nici nu ar fi fost indicat sa o facem deoarece ne-am fi transformat intr-un fel de politie – era exact lucrul de care voiam sa scapam. Voiam sa introducem un sistem in care sa poti avea incredere in spusele unui om.

    2 – Problema Securitatii este o mare tara care continua sa domine Romania atata timp cat nu ne decidem sa facem ceva ca sa iesim din angrenajul acesta al santajului si al abuzurilor facute pe baza de santaj. Se intampla peste tot, in politica, in administratie, in economie… Singura solutie, dupa parerea mea, ar fi o mare „spovedanie nationala” si amnistie generalizata, un punct zero de la care sa reconstruim. Nu putem continua asa. Santajul si controlul exersat prin control ne debiliteaaza toate institutiile si orice constructie am intreprinde. Am pierdut momentul unui Tribunal al Adevarului si Reconcilierii, cum au facut argentinienii, chilienii sau cei din Africa de Sud. Trebuie sa inventam un mecanism similar prin care sa aflam exact mecanismele trecute – ca sa nu repetam aceleasi greseli – dar dupa care sa iertam. Sa ierti nu inseamna sa uiti, inseamna doar sa fii lucid si sa-ti dai seama ca fara asta nu poti construi. Daca nu o faci tu in mod constient, o va face timpul care trece. Dar suntem dispusi sa mai asteptam 50 de ani? Si nu uitati ca am fost un privilegiat al vechiului sistem, ci dimpotriva, familia mea „burghezo-mosiera” a avut de suferit, bunicul a fost inchis 8 ani si la rusi, si in Romania si a trebuit sa fugim de bine ce ne era…

    Răspundeți
    Sandra Pralong 03/07/2013 At 13:10
    In legatura cu a doua intrebare, cea cu ofiterii sub acoperire, atunci cand presa nu e libera, ci devine organul serviciilor secrete, democratia nu poate functiona – si vedem bine ca la noi ea nu functioneaza!

    Răspundeți
    Sergiu Simion 03/07/2013 At 14:34
    Va multumesc pentru raspuns, am o singura remarca totusi . Desi recunoasteti gravitatea problemei, propuneti o solutie utopica care nu face decat sa perpetueze starea de lucruri in care ne aflam ( de fapt aministia generalizata exista inca din 1990 dar, e drept, fara spovedanie generala ) si care a adus aceasta societate in stare de parabioza :

    ” Singura solutie, dupa parerea mea, ar fi o mare “spovedanie nationala” si amnistie generalizata, un punct zero de la care sa reconstruim. Nu putem continua asa. Santajul si controlul exersat prin control ne debiliteaaza toate institutiile si orice constructie am intreprinde.”

    Daca imi permiteti o opinie diferita, dupa doua decenii irosite deja , afirm cu realism ca putem continua si asa , si vom continua inca multa vreme de aici incolo deoarece acolo unde nu exista de fapt lege , constiinta, sau morala , nici Dumnezeu nu cere…
    Pentru acest lucru insa nu sunt vinovati ” toti romanii” ( care fara voia lor finanteaza sistemul in care sunt tinuti prizonieri) ci numai unii dintre ei care traiesc intr-o forma sau alta exact de pe urma nefericirii contribuabilului de rand.

    Răspundeți
    Sursa : https://www.contributors.ro/cum-credem-noi-ca-ne-vad-strainii-si-cum-ne-vad-ei-cu-adevarat-o-intalnire-online-cu-sandra-pralong-miercuri-ora-12-00/

    Daca tragem linie si adunam, unii dintre liderii si activistii civici ai anilor `90 ( Alin Teodorescu, Sandra Pralong, Renate Weber , Alina Mungiu Pippidi ) , au dezamagit crunt prin trecutul lor ascuns ( Alin Teodorescu , fost presedinte al GDS si fost presedinte al Fundatiei Soros dovedit colaborator al Securitatii ) , prin alinierea politica in contradictie cu valorile si comportamentul civic clamat anterior ( Renate Weber, Alina Mungiu-Pippidi ) ca sa nu mai vorbim de absolventi ai cursurilor stipendiate de Fundatia Soros gen Mirel Palada deveniti ulterior critici al valorilor societatii deschise si aliniati taberei antioccidentale si conspirationiste.
    Concluzia este amara. Calitativ vorbind, societatea civila din anul de gratie 2023 este cu mult sub standardele societatii civile din anii `90 care s-a pierdut pe parcurs si pe nesimtite cu idealurile ei cu tot cu atat mai mult cu cat o parte din artizanii desemnati ai societatii deschise din anii `90 in mod suspect au intors recent armele impotriva ei, daca nu cumva asta s-a urmarit de la inceput.
    Cu un trecut atat de accidentat, viitorul societatii civile si al societatii deschise din Romania nu suna prea bine, dar ramane (doar) speranta ca acesta nu este unul batut in cuie.

    Note

    *) Dupa aparitia Fundatiei (Soros) pentru o Societate Deschisa condusa de Sandra Pralong si cu entuziasmul si naivitatea anilor `90 ( aveam 36 de ani ) am plecat de la Cernavoda unde lucram atunci direct la sediul fundatiei de pe Calea Victoriei din Bucuresti incercand sa discut cu un reprezentant al acelei fundatii despre modul concret in care vor sa actioneze , ce urmaresc si ce fel de persoane vizeaza . Ajungand la sediul foarte elegant si curat atunci am privit mai intai forfota din sala mare de unde se ajungea in diversele compartimente si birouri incercand sa vad ce fel de persoane pareau a fi angajatii casei pentru ca foarte multi se plimbau dintr-un birou in altul cu un aer preocupat si cu hartii in mana. Prima impresie nu a fost deloc favorabila ( raceala, snobism si aroganta ) , dar am trecut peste aceasta impresie acuzandu-mi propriul subiectivism si eventualele prejudecati postcomuniste ( nu puteam sa accept rational ca ma intalneam tocmai acolo exact cu stilul de care am fugit mereu ) si am insistat sa discut cu cineva . A doua impresie a fost deja certitudine. Cu o politete studiata si minimum de cuvinte, functionarul din partea fundatiei cu care am reusit sa discut pana la urma mi-a livrat platitudini si aceleasi sabloane pe care le citisem deja in presa lasand sentimentul ca abia astepta sa incheie conversatia . Discutia s-a incheiat rapid iar impresia finala tradusa in cuvinte era ceva de genul ” Mergi si vezi-ti de treburile tale, noi stim sa ne vedem de ale noastre”. Asa sa si intamplat, dar impresiile mele de atunci au fost confirmate peste ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gabriel Andreescu
Gabriel Andreescu
Activist român pentru drepturile omului și specialist în domeniul științelor politice, disident anticomunist român, care s-a opus deschis lui Ceaușescu și regimului său autoritar. Astăzi, este asociat Scolii Doctorale a Universitatii de Vest, Timisoarai și este membru activ al mai multor organizații de drepturile omului. A avut o lungă activitate în presă, a scris și predat în domenii precum multiculturalismul, minoritățile naționale, libertatea de religie și secularism, etica și politica memoriei ș.a. https://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Andreescu

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro