marți, decembrie 7, 2021

Legea finanţării: cum se poate schimba o lege aşa încât să nu se schimbe nimic

După ce legea finanțării a fost retrimisă de Președintele Iohannis la Parlament, parlamentarii au declarat că vor aproba toate modificările propuse. Doar că au făcut-o în stilul deja cunoscut : lăsând o portiță acolo unde trebuie, așa încât lucrurile să nu se schimbe în mod fundamental. Împreună cu colegul George Jiglău de la Centrul pentru Studiul Democrației vă atragem atenția la cum parlamentarii împachetează o non-reformă.

După cum ştim, noua lege a introdus două noi principii în finanţarea partidelor şi campaniilor electorale: posibilitatea partidelor de a contracta împrumuturi şi decontarea cheltuielilor efectuate în timpul campaniilor de la stat. Acestea se adaugă mijloacelor de finanţare deja existente: finanţare de la stat în anumite condiţii, cotizaţii şi, mai ales, donaţii. Atât împrumuturile, cât şi decontarea de la stat nu reprezintă probleme în sine, dimpotrivă. Dacă sunt reglementate corect de lege şi implementate transparent, atunci ele pot avea darul de a asigura partidelor, cărora trebuie să le fie asigurat cadrul legal de a-şi desfăşura activitatea în bune condiţii, mai multă flexibilitate şi surse suplimentare de venit.

Doar că noua lege din România nici nu reglementează corect cele două principii, nici nu asigură transparenţă. Ba din contră, încurajează practicile nocive care au subminat încrederea publicului în partide în ultimele două decenii şi chiar creează altele noi. Mai grav este că, în pofida semnalelor şi recomandărilor venite din partea societăţii civile, a instituţiilor internaţionale precum Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) şi chiar din partea Preşedinţiei, Parlamentul nu doar că nu a îmbunătăţit legea, ci a lăsat-o cel puţin la fel de proastă în aspectele esenţiale, mimând interesul faţă de dialog şi pretinzând că au fost făcute modificări importante.

Felul în care erau reglementate împrumuturile în textul iniţial al legii (PL 95/2014), adoptat definitiv de Camera Deputaţilor pe 18 martie, nu prevedea concret obligaţia partidelor de a restitui acele împrumuturi. Cu alte cuvinte, poate apărea situaţia concretă în care o persoană sau o firmă poate împrumuta un partid, după care, dacă partidul respectiv, prin membrii săi aflaţi în funcţii publice, ia o decizie prin care persoana sau firma este avantajată, împrumutătorul poate hotărî de bunăvoie că nu mai e nevoie ca partidul să restituie împrumutul. Aşadar, împrumutul se poate transforma într-o donaţie sau într-o plată pentru un serviciu (depinde de perspectivă).

Alături de colegii de la Centrul pentru Studiul Democraţiei, am înaintat Preşedinţiei un memoriu prin care am cerut retrimiterea spre reexaminare a legii, invocând, între altele, această problemă. Pe 14 aprilie, Preşedinţia retrimite Parlamentului legea spre reexaminare, atrăgând atenţia asupra acestui lucru (la punctul 2).

Parlamentarii din Comisia de cod electoral pretind, declarativ, că sunt de acord cu punctele de vedere ale Preşedinţiei şi că vor pune legea în acord cu aceste observaţii. Textul pleacă direct la Senat, unde este adoptat pe 22 aprilie. În textul adoptat de Senat, la art.3, alin. 5, apare o modificare de natură să îmbunătăţească uşor problemele semnalate mai sus: „Împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termenul prevăzut la al. (3) (trei ani – n.r.), se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea”. Măcar aşa devenea clar faptul că orice împrumut nerestituit intra automat în categoria donaţiilor şi se supunea prevederilor referitoare la aceasta – şi acolo au rămas multe probleme nerezolvate, dar nu insist acum.

După adoptarea de către Senat, textul pleacă la Camera Deputaţilor, for decizional, şi ajunge la Comisia de cod electoral, singura comisie sesizată şi care a jucat rol de comisie pe fond, chiar dacă a fost înfiinţată ca o comisie specială. În şedinţa de pe 28 aprilie, această comisie votează un raport de admitere şi un raport de înlocuire favorabil – în esenţă acelaşi lucru – care modifică art. 3, alin. 5 în felul următor: „Împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termenul prevăzut la al. (3) se pot constitui în donaţii numai cu acordul părţilor şi numai dacă nu s-a atins în anul respectiv plafonul pentru donaţii prevăzut la art. 5 al. (1), până la concurenţa acestui plafon.

Dacă încă nu e clar, o spun răspicat: prin această formulare am revenit la situaţia iniţială, în care nu se spunea nimic despre obligativitatea de restituire a împrumutului. E un soi de învârtire în jurul cozii, prin care, din cuvinte, s-a ajuns la o prevedere sufient de confuză ca să pară ca s-a modificat ceva, dar de fapt să fie totul exact ca la început. Acordul părţilor e suveran, iar referirea la plafon e praf în ochi, pentru că partidele nu au atins niciodată plafoanele invocate sau au grijă să raporteze în aşa fel încât să pară că nu le-au atins.

În acelaşi timp, parlamentarii explică faptul că s-a ajuns la noul text ca urmare a solicitărilor societăţii civile şi Preşedinţiei!

O zi mai târziu, pe 29 aprilie, Camera Deputaţilor ar fi trebuit să dea vot final pe acest text, însă el este retrimis pentru un raport suplimentar la Comisia de cod electoral. Aceasta se întruneşte pe 4 mai, face câteva modificări minore la alte articole, după care, pe 6 mai, Camera Deputaţilor dă vot final (final-final, pentru că Preşedintele nu mai poate retrimite textul la reexaminare).

În acest răstimp, câţiva membri ai Comisiei de electoral, între care preşedintele Mihai Voicu şi vicepreşedintele Gabriela Podaşcă au avut mai multe întâlniri cu organizaţii ale societăţii civile implicate în aceste dezbateri, pe teme care ţineau de legea partidelor şi de legea alegerilor locale, votate şi ele pe 6 mai. Nici o vorbă despre modificările de mai sus referitoare la împrumuturi.

Faptul că a existat un dialog pe chestiuni care ţin de legea partidelor, legea alegerilor locale şi, la începutul lui aprilie, e un bun câştigat al ultimelor luni, dar nu trebuie să ne bucurăm mai mult de cât e cazul. E vorba mai mult de un dialog fizic, nu unul de idei sau o dezbatere reală. Cel puţin la legea partidelor şi la legea alegerilor locale nu a existat absolut nici o disponibilitate de a intra în chestiuni de substanţă – primari în două tururi, prag electoral, sistem electoral – ambele partide mari invocând „acordul politic” sau „mandatul de la partid”.

Trăim vremuri tulburi, în care motivele de optimism alternează de la o zi la alta cu cele de pesimism. Există o fereastră de oportunitate în care se pot face reforme reale. Ritmul şi substanţa consultărilor a crescut. Există ceva mai multă receptivitate, măcar declarativă (orice e mai mult decât deloc) din partea politicienilor faţă de propuneri din partea societăţii civile. În acelaşi timp, însă, apar episoade precum cele de mai sus. Iar ce s-a întâmplat cu legea finanţării e doar un exemplu de sfidare, pentru că legile alegerilor locale şi partidelor conţin şi ele multe elemente problematice. Vom vorbi şi despre ele în următoarele zile.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Laura Bretea
Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latină și Europa de Est. În 2012 și 2013, Laura a fost Asistent parlamentar la Parlamentul European unde a urmărit dosarul Republica Moldova și comisiile de Politică externă și Dezvoltare. Este membră a Consiliului Director al Europuls.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro