Curtea Constitutionala a decis ca noua lege a pensiilor este constitutionala. Recunosc ca astept cu nerabdare sa vad motivarea deciziei, data fiind decizia anterioara care a starnit atatea controverse, legata de scaderea pensiilor si mai ales de pensiile magistratilor. Dincolo de curiozitatile mele punctuale, sunt cateva chestiuni care merita discutate. Prima este daca legea noua este buna sau nu. Dupa reactia opozitiei, s-ar putea zice ca introduce modificari majore, pe cand in realitate legea este palida, fata de problemele cu care se confrunta sistemul, si ma refer aici la bani sau mai bine spus la lipsa lor. Sunt trei modificari importante: varsta de pensionare, indexarea pensiilor si pensiile speciale. Daca primele doua au un impact real asupra echilibrului bugetar al sistemului, cel de-al treilea are impact mai degraba mediatic si simbolic, asa ca o sscut mai departe doar primele doua.
Muncim pana murim? Nu prea.
Majoritatea sistemelor de pensii din lume sunt structurate în aşa fel încât asigură plata pensiilor pentru circa 15 ani după pensionare. Dacă luăm în considerare vârsta standard de pensionare, în momentul de faţă, în România sistemul de pensii asigură plata pensiilor în medie pentru 15 ani pentru bărbaţi şi 23 de ani pentru femei. Însă dacă luăm în considerare vârsta reală de pensionare care este de mai puţin de 54 de ani, putem vedea că de fapt pensionarii se bucură de beneficiile sistemului public aproape 1/3 din viaţă. Se ajunge astfel la drepturi foarte generoase, luând în considerare că România este o ţară relativ săracă.
Asadar, cresterea varstei reale de pensionare prin descurajarea pensionarilor anticipate prin penalitati mai mari este absolut necesara. Vom vedea insa daca penalitatile sunt suficiente. Data fiind situatia dezastruoasa a sistemului de pensii, ar fi fost nevoie de masuri ceva mai drastice, si anume eliminarea schemelor de pensionare anticipata partiala. Asadar, noua lege merge in directia corecta, dar prea incet.
Exista motive pentru care femeile trebuie sa se pensioneze mai devreme? Nu prea.
Legislaţia europeană prevede implementarea progresivă a principiului egalităţii de tratament pentru femei şi bărbaţi în domeniul securităţii sociale, menţionând însă anumite excepţii şi termene lungi pentru aplicare. Schemele publice (statutory) de pensii pot fi excluse de la principiul tratamentului egal în ce priveşte diferenţele de vârstă de pensionare, dacă prin acest lucru se compensează o serie de inegalităţi sociale de gen (art. 7.1 Directiva 79/7). În ţările membre UE, majoritatea se îndreaptă spre egalizarea vârstelor de pensionare. Conform directivei, Statele Membre sunt obligate să analizeze periodic situaţia socială pe baza căreia se poate aplica excepţia de la principiul egalităţii de tratament şi să decidă în ce măsură aceste excepţii sunt întemeiate.
Datele demografice arata ca, din contra, femeile traiesc mai mult si problemele medicale asociate varstei se instaleaza mai tarziu. Deci, argumentul demografic nu e valabil. Pe de alta parte insa, femeile sunt mai expuse riscului de saracie, exact din motivul retragerii timpurii din viata activa. Femeile care se pensionează la vârsta standard au o pensie cu 10% mai mică decât bărbaţii. Mai puţini ani de contribuţii înseamnă mai puţine puncte şi implicit o pensie mai mică. Mai mult, femeile au o pondere mai mare în schemele de pensionare anticipată, iar acest lucru duce la o pensie medie chiar şi cu 50% mai mică. Se poate astfel accentua riscul de sărăcie care este deja mai mare pentru femeile peste 65 de ani comparativ cu bărbaţii de aceeaşi vârstă (Eurostat estimează că 21% dintre femeile peste 65 de ani din România locuiesc în gospodării sărace comparativ cu 12% în cazul bărbaţilor).
Deci, egalizarea varstei este de fapt in avantajul femeilor.
Indexarea punctului de pensie
Desi avea probleme structurale mai vechi (numar mic de contributori si multi pensionari) sistemul de pensii a sarit in aer cand guvernul in 2007 a decis sa lege indexarea punctului de pensie de evolutia salariilor si nu de inflatie cum era pana atunci. Intr-o perioada de 5 ani, valoarea medie a pensiilor a crescut cu 400% iar grupurile cele mai expuse saraciei nu sunt pensionarii ci familiile cu copii, in special cei self-employed. Legea noua propune o formula de compromis: pana in 2021 se indexeaza si dupa inflatie si dupa salarii si abia apoi dupa inflatie.
Directia din nou este buna, dar deficitul imens al bugetului de pensii se va stinge incet in decade si se pune intrebarea legitima de unde va fi acoperit pana atunci? Angajăm aceste costuri în contul generaţiile viitoare, în timp ce moştenirea pe care o lăsăm în ce priveşte situaţia schemei publice este dezastruoasă.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Din pacate, ceea ce scapa in general comentariilor este faptul ca legea adreseaza numai partea de „efecte”, nu si cauzele. Ce vreau sa spun este ca daca masurile administrative de limitare a accesului la pensionarea anticipata nu sunt dublate de masuri reale care sa dezvolte piata muncii … vorbim despre nimic. Oricat de infima a r fi pensia anticipata, un ins care a ramas fara job dupa 45 de ani, mai ales intr-o zona saraca (vezi zonele monoindustriale care sufera cel mai rau din acest punct de vedere), va apela pina la urma la acea pensie pe principiul … decat nimic … . Tot asa si cu varsta de pensionare a femeilor … prima conditie ar fi egalizarea de sanse pe piata muncii, gasirea unor solutii pentru ca cresterea si ingrijirea unei familii sa nu oblige femeile la abandonul profesiei si tot asa …. Parerea mea este ca a discuta despre soarta pensiilor privind strict la „aritmetica” bugetului de pensii nu va duce nicicand la o reala solutie
Este adevarat ca ar trebui o abordare mai larga, dar acest lucru trebuie facut in strategia guvernului, nu in legea pensiilor.
Ne place sau nu, aritmetica e importanta. Avand 3 miliarde euro deficit la fondul de pensii, sa nu ne miram ca nu avem suficienti bani pentru educatie sau sanatate, care sufera la fel de tare de lipsa fondurilor.
Sunt de acord ca nu legea pensiilor trebuie sa rezolve problema de ansamblu. Temerea mea insa este ca, lucrand numai la acest „capat” al problemei, nu vom rezolva chiar nimic in plan „macro”, vom reusi numai sa ingreunam suplimentar viata unor oameni.
Mi se pare iluzioriu sa-ti imaginezi ca pastrand oamenii in viata activa , teoretic, un timp mai indelungat, vei capta „x” resurse suplimentare din contributii si vei vei economisi „y” sume amanand la plata o parte din pensii. Lucrurile se vor intampla NUMAI daca piata muncii va putea oferi conditii celor de varstele respective sa ramana IN MOD REAL in munca. Altminteri, nu chletuim pe pensii, cheltuim pe somaj, si dupa terminarea stagiului de somaj, pe ajutoare sociale … adevarat, nu din bugetul pensiilor, dar tot de la bugetul de stat. Deci, per total, efectele pozitive nu sunt nici pe departe atat de bune pe cat cele previzionate.
De asta zic ca este aberant sa discuti problema pensiilor rezumandu-te strict la aceasta aritmetica … Din nefericire pentru „socotitorii” nostri, lucrurile sunt interconectate si refuza sa functioneze separat, doar pentru a livra rezultatele scontate in socotelile initiale …
Sunt impresionat de efortul pe care-l depui de a gasi argumente acolo unde ele nu sunt. De genul
de ce se plang femeile ca se vor pensiona si ele la 65 de ani? Pai ce, nu traiesc mai mult decat barbatii?
Ce-ati vrea sa faca? Sa-si creasca nepotii eventual? Ar fi culmea! La munca!! Sau ce daca vom iesi cu totii la pensie
la 65 de ani iar speranta de viata e tot pe acolo? Las ‘ ca stii tu ca de fapt romanii se pensioneaza mai devreme
(nu ca ar primi aceeasi pensie sau ar avea dreptul sa se imbolnaveasca) asa ca varsta de pensionare e doar un detaliu
(pentru el, ca daca iesi mai devreme nu mai iei toata pensia, dar astea sunt detalii…).
In fine, cat priveste pensiile speciale, alea nu reprezinta un subiect interesant (desi la meeting-ul politistilor intrebau
cativa cum vor alerga ei infractorii pe la 65 de ani??:P).
Concluzionand, ca efort intelectual de a aduce argumente si acolo unde nu sunt esti de apreciat,
doar ca problema asta chiar e serioasa si ceea ce faci tu de fapt e sa vopsesti o realitate, sa prezinti
o prostie ca pe ceva care nu e chiar asa rau….
P.S.
Si bomboana de pe coliva: legea ORGANICA a fost adoptata prin frauda ! Deci, pe langa ca e proasta,
e degeaba toata discutia despre ea, e un fals, un furt!
Nu inteleg de ce ar trebui statul sa decida cine creste nepotii – bunica sau bunicul. Statul trebuie sa fie neutru din punctul asta de vedere. De ce trebuie doar femeia sa isi asume responsabilitatile de ingrijire si sa nu si le asume si barbatii. Mai ales ca acest lucru le expune mai departe riscului de a fi sarace.
Speranta de viata la 65 de ani este de 14 ani pentru barbati si 17 pentru femei. Asta inseamna ca atat traiesc in medie femeile si barbatii dupa ce implinesc varsta de 65 de ani. Iar prognoza pt urmatorii ani este foarte buna, adica vom trai mai mult. Eu zic ca e o veste buna, de ce sa o negam?
Politisti se pensioneaza la 55 acum, si abia in 2030 se vor pensiona la 60, oricum cu 5 ani mai devreme decat restul.
„cum vor alerga ei infractorii pe la 65 de ani??”
Sincer, ei nu alearga nici la 30 de ani dupa infractori, asa ca sa nu mai intrebe ei nimic si sa treaca la munca, ca sunt satul in tara asta de indivizi care nu ar munci nici in ruptu capului, dar se asteapta la salarii de mii de lei …
Gresesti cand spui ca durata mai mica de cotizatie a femeilor duce la pensii mai mici.
Numarul de puncte de pensie se calculeaza prin impartirea sumei punctelor anuale la
35 la barbati si la 30 la femei. Pentru salarii egale o femeie dupa 30 de ani si un barbat
dupa 35 de ani de cotizatie au aceeasi pensie.
exista o solutie simpla pentru criza asta si pentru viitorul sistemului de pensii: deschiderea totala pentru imigranti. Romania stie cel mai bine in UE ce inseamna nevoia de a merge la lucru in strainatate pentru a sustine familia de acasa. R poate adopta o politica similara Canadei sau Australiie, toleranta cu imigranti, selectiva si atractiva pe domeniile in care are nevoie de specialisti etc. ne plangem de nu mai are cine sa plateasca pensii in timp ce populatia mondiala creste si zace in saracie.
dar probabil ca ne e frica sa nu ne pierdem traditiile, gen manelistii, conserva de fasole cu costita si sarmalele etc
Canada si Australia? pai ne comparam noi cu ei? adica zici ca in loc sa facem politici de constructie si dezvolare economica, mai ales agricultura, sa aducem la noi saracii altora, cica sa ne plateasca pensii, ca tare mai plateste un african care lucreaza la negru, la fel ca maxicanii in SUA… Deci, sa continuam sa-i gonim pe amaratii nostri sluji prin Spania, sau vanzatori de organe…si sa-i primim pe alti nenorociti pribegi de prin China sau Africa,
DOAMNE IARTA-i ca si-au pierdut mintile, si i-au inoculat strainii cu idei distrugatoare. Asta se vrea cum cu globalizarea si imigrarea, desfiiintarea statelor nationale, prin saracire, bejenie, disperare si subjugare, inapoi in intunecimea Evului Mediu
Actualele pensionare au speranta de viata mai mare decat cea a barbatilor pentru ca multe dintre ele n-au lucrat, au fost intretinute de soti. Ele au stat acasa, au gatit, au spalat, au crescut copiii. Atat! Viitoarele pensionare nu vor trai mai mult decat barbatii pentru ca ele au facut acasa ceea ce faceau cele de dinaintea lor, dar au mers si la serviciu si-acolo au lucrat, au dat socoteala pentru activitatea lor, au fost mult mai stresate. S-a gandit cineva la asta?