marți, mai 17, 2022

Lucian Boia: „Nu cred in intelectualul care face politica, cred in intelectualul care judeca politica”

Cum s-au comportat public intelectualii romani in intervalul dintre 1930 -1950? Mereu atenti la glasul istoriei au balansat intre extreme, s-au inselat in evaluari, s-au adaptat – de multe ori atat de bine! – puterii, vremurilor, au cedat presiunilor ideologice sau au imbratisat doctrine pe care cu putin timp in urma le detestau. Putini au fost consecventi cu valorile si idealurile lor, putini au refuzat pana la urma adapostirea la umbra Puterii. In ultima sa carte „Capcanele istoriei. Elita intelectuala romaneasca intre 1930 si 1950” (Humanitas, 2011) istoricul Lucian Boia scoate la iveala „omenescul” intelectualitatii romanesti in infruntarea ei cu schimbarile rapide de regimuri politice.

  • In elita intelectuala din anii ’30 exista mai multa efervescenta, decat acum.
  • Cazul medicului Grigore T. Popa, o biografie pilduitoare a unui om care nu s-a lasat sedus de Putere.
  • Intelectualii au fost inconsecventi pentru ca istoria a fost foarte inconsecventa. In zece ani s-au schimbat sapte regimuri politice.
  • „Nu cred in intelectualul care face politica, cred in intelectualul care judeca politica si nu numai politica. Intelectualul ar trebui sa asigure jocul viu al ideilor, miscarea libera a ideilor intr-o societate”
  • Despre Alexandru Rosetti, un personaj care apare in toate capitolele cartii si care a colaborat cu toate regimurile, dar care se salveaza prin opera sa.
  • Intelectualii si Puterea, despre solutia pe care o gasise Radulescu-Motru care a trecut dintr-un partid intr-altul, tocmai pentru a nu fi absorbit de sistem.
  • Despre regele Carol al II-lea si stradaniile sale in domeniul culturii si despre intelectualii care-i aduceau omagii
  • Distribuie acest articol

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here

    Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

    Autor

    conferinte Humanitas

     

    Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

    „Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

     

    Carte recomandată

    Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

     

     

     

    Carte recomandată

     

    Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

     

     

    Esential HotNews

    Top articole

    contributors.ro

    Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
    Contact: editor[at]contributors.ro