vineri, martie 29, 2024

Marele PNL – fuziune înainte sau după alegerile parlamentare

Ecourile moțiunii de cenzură au început să se stingă. Pentru conducerea marelui PNL urmează vremea bilanțului și a analizelor interne. Imaginea de partid puternic de opoziție, pe care și-au construit-o liberalii în trecut, este acum făcută praf. PNL, sub conducerea lui Crin Antonescu, a reușit performanța de a fi inițiatorul a două moțiuni de cenzură care au avut drept rezultat demiterea guvernului Boc 1 (septembrie 2009) și a guvernului MRU (aprilie 2012).

Moțiunea liberalilor Blaga și Gorghiu nu numai că nu și-a atins scopul – demiterea guvernului Ponta – dar a scos în evidență și mai mult disfuncționalitățile din tabăra marelui PNL: lipsa acută a unui leadership capabil să propună și să imprime o viziune partidului. Liberalii nu doar că au reușit performanța de a-și genera singuri prejudicii de imagine, dar au oferit adversarilor politici o bună ocazie pentru crearea unor avantaje electorale și de imagine.

Principalul beneficiar al moțiunii este fără îndoială premierul Victor Ponta. Aflat în corzi după recenta trimitere în judecată și confruntat cu un viitor congres intern, care va marca pierdere puterii în partid, moțiunea de cenzură s-a transformat într-un adevărat balon de oxigen pentru acesta. Reconfirmat și relegitimat în funcția de premier de o largă majoritate parlamentară, Victor Ponta a intrat în ofensivă atât la nivel de discurs – a se vede declarațiile făcute de la tribuna Parlamentului despre contractele Alinei Gorghiu în calitate de avocat cu AVAS, dar și atacurile la adresa președintelui Iohannis despre implicarea acestuia în dosarele penale care îl vizează pe premier – cât și la nivel de acțiuni de imagine – a se vedea recenta vizită în Iordania, unde a a fost primit cu cel mai înalt nivel de protocol.

PSD este recunoscut drept un partid care își devorează fără milă liderii. Iliescu, Năstase, Geoană, cu toții au trecut prin ritualul câștigării și pierderii puterii în partid. Însă, pentru un lider cu ambiții politice important nu este doar cum câștigă puterea, important este și cum o pierde. Pentru Victor Ponta, mult prea tânăr pentru a intra la 43 de ani în cimintirul foștilor președinți ai PSD, este extrem de important cum va pierde puterea la congresul din 11 octombrie. Momentul creat de liberali prin moțiunea de cenzură l-a salvat de la o plecare umilitoare din fruntea partidului și a reușit să-l trimită în defensivă pe principalul său oponent Liviu Dragnea, nevoit în ajunul congresului să reconfirme sprijinul total, al său și al partidului, pentru Victor Ponta și, în același timp, să se disculpe în fața acuzațiilor de blat cu Palatul Cotroceni pentru cedarea funcției de premier.

Traian Băsescu este un alt beneficiar secundar al moțiunii de cenzură. Fostul președinte, aflat deja cu un picior în PMP, nu a lăsat netaxat momentul de slăbiciune al liberalilor ridiculizându-i pe liderii partidului pentru tentativa de miting din ziua votului (liberalii anunțau prezența a 15.000 de oameni). Liderul informal al PMP speră să atragă astfel spre noua formațiune pe care o construiește cât mai mulți democrat-liberali nemulțumiți atât de leadershipul partidului, cât și de procesul de fuziune care i-ar putea lăsa pe mulți din aceștia în afara jocurilor interne de putere.

Fostul premier și președinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu este un alt personaj care a încercat să câștige puncte de imagine din eșecul și deruta liberalilor. Dispariția greilor PNL din prim-planul partidului din diverse cauze precum: retragerea din politică a fostului președinte Crin Antonescu, pierderea funcției de lider de grup – Ludovic Orban, plecare din partid a unor lideri – Varujan Vosganian, Norica Nicolai, sau retragerile cauzate de problemele cu justiția a unor lideri precum Andrei Chiliman sau Dan Motreanu, a generat un vid de reprezentare liberală la vârful PNL, speculat de Călin Popescu Tăriceanu:Mă uit astăzi la ‪‎PNL și văd un singur lucru, o realitate care nu poate fi contestată: PNL este, de fapt, Partidul Democrat Liberal al domnului Băsescu, cu altă firmă în față. Comportamentul este gen Băsescu. Văd acest acest ”curent politic”, băsismul, întruchipat în PNL. Nu mai are nimic de a face cu liberalismul PNL-ul în sine nu generează credibilitate, nu vine cu soluții. PNL doar aplaudă când aude zornăitul de cătușe”. Fostul lider PNL nu exclude chiar o revenire în partid la un anumit moment: ”Există un electorat care are aceste sensibilităţi liberale şi eu (şi nu numai eu) cred că trebuie să-i reprezint. Dacă PNL ar vrea să facă din nou o politică liberală, dacă s-ar întoarce la matcă, putem să discutăm”.

Beția sondajelor de opinie

Debutând în campania prezidențială cu procente modeste – 18%( PNL) și 12% (PDL) – marele PNL s-a trezit aruncat la scoruri amețitoare în sondajele de opinie – (44,2% în februarie 2015; 44,7% în mai 2015; 44,5% în iulie 2015; 42% în septembrie 2015 – conform INSCOP) – ca urmare a victoriei lui Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale.

Beția sondajelor de opinie i-a amețit pe liderii liberali Blaga și Gorghiu, și a paralizat întreg partidul. ”Vrem să guvernăm, dar să și organizăm alegeri cu noi la guvernare”este singurul slogan lansat de liberali în această perioadă, iar oferta politică –”Ponta e penal”– nu e suficientă pentru a menține partidul la cotele din sondaje sau pentru a materializa concret cifrele în voturi la viitoarele alegeri.

Depresia politică prin care trec liberali – nu știu cine sunt și ce vor – s-a manifest din plin atât prin lipsa de coerență în acțiunile de comunicare (liberalii au lansat un program de guvernare care a rămas complet necunoscut publicului larg), cât și prin bâlbele și gafele manifestate în plan politic și legislativ (de exemplu – adoptarea Codului Fiscal). În schimb, certurile și disputele liberalilor privind șansele actualului premier desemnat de a ocupa în mod real fotoliul de la Palatul Victoria au ținut prima pagină a ziarelor și titlurile de breaking-news ale televiziunilor de știri.

În planul imaginii – liberalii nu au reușit să articuleze nicio ofertă clară pentru electoratul propriu. Prin programul de guvernare ”Reclădirea Națională”, PNL își fixează ca obiective prioritare Educația și Sănătatea, însă reformele pe care le propun pentru aceste domenii cheie au rămas o necunoscută. Președintele Iohannis a venit în sprijinul liberalilor prin propunerea lansată tuturor partidelor politice de a încheia un Pact Național pentru Educație. Lipsa unei strategii de comunicare, un program de guvernare fără nici un impact public și o echipă de guvernare pe care nici liderii partidului nu o cunosc încă, au permis adversarilor politici să lipsească partidului eticheta de ”noul PDL” sau ”partidul care dorește reîntoarcerea la guvernare a celor care au tăiat pensiile și salariile”.

De asemenea, marele minus al liberalilor în planul imaginii este ratarea reformei interne a partidului și prezentarea unei oferte de lideri politici noi. Deși imediat după câștigarea alegerilor prezidențiale liderii liberali promiteau că Noul și Marele PNL va face o ”altfel de politică”, reforma internă a partidului a fost abandonată cu desăvârșire. 16 noiembrie 2015, data la care PNL va sărbători un an de la victoria lui Klaus Johannis, găsește partidul la fel de anchilozat, cu aceleași figuri prăfuite și epuizate precum – Blaga, Barbu, Ialomițeanu, Petrache sau Atanasiu, în prim plan. Figurile noi pe care liberalii au încercat să le promoveze la nivel național precum – Bușoi, Bordea sau Raetchi – sunt prea puține și neconvingătoare, iar Alina Gorghiu a fost impusă exclusiv din voința lui Klaus Iohannis.

În plan politic – liberalii au bifat două moțiuni de cenzură, ambele respinse de Parlament. Dilema – majoritate cu sau fără soluția imorală UNPR – pe care liderii liberali nu au reușit să o rezolve a lăsat partidul în opoziție. Moțiunea ”Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu este o lozincă” depusă în luna iunie a întrunit 194 de voturi, iar moțiunea ”Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta” depusă în luna septembrie a întrunit 207 voturi. De remarcat că niciuna din cele două moțiuni de cenzură nu a vizat activitatea de prim-ministru desfășurată de Victor Ponta, acțiunile sau măsurile guvernului pe care acesta îl conduce. De altfel, nici moțiunea de cenzură cetățenească, pe care Alina Gorghiu o anunța la sfârșitul lunii iunie, prin care liberalii își propuneau să strângă un milion de semnături pentru demiterea simbolică a lui Victor Ponta, nu a reușit să stârnească foarte mult entuziasm în rândul publicului larg.

În plan legislativ – liberalii  au înregistrat eșecuri pe linie: de la  neadoptarea votului prin corespondență, un proiect politic promis electoratului din diaspora care a votat masiv pentru alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte; la susținerea votului pentru alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, deși în campanie promiteau și susțineau revenirea la votul în două tururi de scrutin. De altfel, liberalul Mihai Voicu și-a dat demisia din fruntea Comisiei de Cod electoral, motivând că gestul său este ”un semn de protest față de tergiversarea legii votului prin corespondență”. Momentul Codul Fiscal reprezintă un alt mare eșec bifat de liberali. Deși inițial au susținut scăderea TVA la 19% și au votat alături de PSD, liberalii și-au schimbat poziția în favoarea unui TVA de 20%, după respingerea proiectului de președintele Iohannis, susținând că măsurile prevăzute de guvernul Ponta pentru trecerea la un TVA de 19% sunt nesustenabile. Inconsistența și răzgândirea liberalilor nu a fost lăsată netaxată de apropiații lui Victor Ponta, precum Sebastian Ghiță, care declara că:„PNL nu-şi dă seama că Ponta are mult mai multă experienţă politică şi că pur şi simplu el şi-a atins obiectivele sale şi ale electoratului său, în timp ce măsurile liberale şi pro capital şi pro investiţii au fost eliminate. E păcat că se ratează o oportunitate de a stimula economia României. Marele PNL a devenit mai socialist decât PSD-ul”. Liberalii au reușit în schimb să obțină în Parlament dublarea alocațiilor pentru copii de la 42 la 84 de lei, o măsură populistă, cu impact puternic mai degrabă la electoratul PSD decât la electoratul PNL.

Lipsa de leadership – a celor doi co-președinți ai PNL a fost evidenta în cazul votului pentru urmărirea penală a senatorului Varujan Vosganian. Apelurile lansate de liderii partidului de a vota în favoarea cererii trimise de Procurorul General au fost ignorate de senatorii liberali care și-au protejat colegul de cererea de încuviințare a începerii urmăririi penale pentru pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare, în dosarul Romgaz. La final, senatorul Vosganian declară că „votul reprezintă o victorie a democrației și a demnității Parlamentului României, precum și o șansă de a așeza puterile statului pe echilibrul pe care îl dorim cu toții”, în timp ce Alina Gorghiu declara că votul în cazul Vosganian a fost ”un accident”, cerându-i demisia din partid abia după două zile. De asemenea, un alt moment care afectează imaginea celor doi lideri ai PNL și pune sub semnul întrebării capacitatea acestora de a pregăti partidul pentru câștigarea alegerilor de anul viitor este cedarea funcției de primar interimar al Capitalei în favoarea UNPR.

Tabloul liberal este completat de gafele de comunicare ale președintelui Klaus Iohannis: retrimiterea în Parlament a Codului Fiscal (insuficient explicată și argumentată, deși gestul avea numeroase implicații în rândul electoratului liberal), refuzul de a promulga Codul Silvic (insuficient argument, ceea ce a permis PSD și lui Victor Ponta să-l acuze de intervenție în favoarea companiei austriece Holzindustrie), sau ezitările acestuia în privința poziției României privind cotele de refugiați. De asemenea, intervențiile publice ale președintelui în favoarea măririi salariilor demnitarilor sau promulgarea fără nicio minimă obiecție a legii privind pensiile speciale ale militarilor, legea privind pensiile funcționarilor publici și diplomaților, au potențialul de a genera efecte negative  în rândul electoratului liberal.

Fuziunea și luptele interne pentru putere

Inerția de care dă dovadă partidul în acțiunile la nivel național și lipsa de viziune a celor doi lideri poate fi pusă însă și pe seama procesului greu care se dovedește a fi fuziunea a două mari partide, aflate pe poziții de adversitate din 2007 (ruperea Alianței DA) până în 2014 ( Alianța Creștin Liberală PNL-PDL).

Pentru fostul PNL – PDL este partidul lui Traian Băsescu, iar foștii pdl-iști sunt catalogați ca fiind băsiști cu acte în regulă. PDL este partidul care l-a apărat pe Traian Băsescu în timpul celor două suspendări, partidul care a luat măsurile dure anti criză când a fost la guvernare, însă un partid extrem de bine organizat, cu structuri funcționale, lucru testat în alegerile prezidențiale.

Pentru fostul PDL – PNL este partidul care i-a scos de la guvernare în 2007, partidul care a trântit în Parlament două guverne PDL, partidul care s-a aliat cu PSD în cadrul USL pentru a se lupta cu Traian Băsescu sau partidul aliat cu Voiculescu și cu Antena3, care prezenta seară de seară ”crimele comise de  guvernul Boc și regimul băsist”.

Marele PNL este departe de a fi astăzi un partid unit. În timp ce liderii partidului țin discursuri motivaționale, în filiale au loc adevărate lupte pentru câștigarea supremației unui partid în defavoarea celuilalt, o situație cu adevărat explozivă fiind, de exemplu, în organizația Cluj. Disfuncționalitățile procesului de fuziune și situația dezastruoasă în care se găsește partidul în teritoriu este recunoscută chiar de co-președintele Alina Gorghiu, care declară că:”Dacă s-ar înțelege măcar jumătate din filiale cum mă înțeleg eu cu domnul Vasile Blaga, fuziunea ar fi perfectă și am câștiga alegerile locale mâine. Adversarul nostru nu este în interior, ci este PSD”.

Câștigarea alegerilor prezidențiale de către Klaus Iohannis a accentuat și mai mult dezechilibru de forțe în interiorul marelui PNL, liberalii devenind vioara întâi în noua construcție. Pentru a echilibra raportul de forțe, în perspectiva fuziunii din 2017, democrat-liberalii trebuie să obțină funcția de prim-ministru, însă acest lucru întârzie să se întâmple.

Un rezultat slab obținut de liberali în alegerile locale ar putea devansa data congresului pentru realizarea fuziunii sub o singură conducere. PNL se va confrunta în alegeri cu alte formațiuni politice care vor încerca să rupă fiecare cât mai mult din procentele liberalilor (PMP, M10, ALDE – formațiunea  condusă de Călin Popescu Tăriceanu sau diverși candidați independenți), astfel că perspectiva unui succes liberal în alegerile locale devine tot mai slabă. De asemenea, obținerea Primăriei Capitalei va fi un alt test pe care marele PNL va trebui să-l treacă și care va constitui un barometru pentru capacitatea liberalilor de a câștiga alegerile parlamentare și de a forma majoritatea necesară pentru a desemna primul-ministru.

În cazul unei fuziuni înainte de alegerile parlamentare, cele două nume pe care liberalii le pot propune pentru conducerea marelui PNL sunt liderii Alina Gorghiu (16,8% cotă de încredere – conform INSCOP) și Cătălin Predoiu (15,8% cotă de încredere – conform INSCOP), însă ambii se confruntă deja cu erodarea în sondaje. O altă soluție pentru conducerea liberalilor, după modelul Liviu Dragnea, ar putea să o constituie primarului Aradului, Gheorghe Falcă, care încă din primăvara acestui an dădea semne că își dorește transferul din administrația locală în administrația centrală, sau posibilul câștigător al primăriei Capitalei.

Fuziunea programată după alegerile parlamentare și viitoarea conducere care s-ar putea instala în fruntea PNL depinde însă de numeroase variabile: câștigarea sau pierderea alegerilor parlamentare, formarea sau nu a unei majorități parlamentare, numele persoanei care va fi desemnat pentru funcția de prim-ministru. Astfel, congresul pentru realizarea fuziunii programat după 1 ianuarie 2017 poate aduce numeroase surprize, de la fuziunea cu ALDE (partidul fostului președinte PNL, Călin Popescu Tăriceanu) până la întoarcerea în fruntea liberalilor a actualului șef la SIE, Mihai Răzvan Ungureanu (20,3% cotă de încredere – conform INSCOP – aflat pe un trend ascendent).

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Analiza corecta.
    Dar ce este de facut .Cum se poate spala PNL de rusinea USL?
    Sa ne gandim cum eram azi daca USL nu exista? Dar orgoliul unui partid doar cu numele istoric si in rest nici cu nimic laudabil nu poate tine loc de nimic serios.
    Ar fi preferabil ca si acest nume ca si cel de PNTCD sa ramana doar in manuale de istorie ? Dar ce se pune in loc? PSD si toate clonele sale? M10 si PMP care fiecare traiesc doar printrun singur personaj?
    Intelecualii nostri care asa cum spune dl Tismaneanu citand nu au trait in majoritate decat o parsiva impostura platite de ei cu toate cedarile si compromisurile posibile , desigur ca exceptiile doar confirmand regula., ce ar putea sa mai faca ei cand sunt o masa manipulabila cu usurinta de orce „inteligence” profesonist?

    • De ce ar trebui sa se spele PNL de „rusinea” USL? Si de ce ar fi USL o rusine, iar CDR sau ADA sau „Majoritatea Transparenta” nu?
      Politica este o arta a compromisurilor, iar motivatiile aliantelor sau adversitatilor constitue alte resorturi. Cred ca publicul e prea interesat cine cu cine face alianta si, mai ales, cine pe cine il incomodeaza. In realitate interesul public ar trebui dirijat spre realizarile concrete ale fiecarui partid din alianta de guvernare. Ce promisiuni electorale si-a indeplinit, fie ca „s-a facut frate cu dracul” fie nu. Asta e, in cele din urma, tot ceea ce ramane.

      Antonescu s-a urcat pe puntea USL si a dus PNL, pe cheltuiala PSD, acolo unde n-a fost niciodata: are cei mai Multi parlamentari si da presedintele tarii. Acum e randul celorlalti sa faca ceva din asta.

      • @ Hantzy,
        ai fost auzit si luat in seama:
        „Alina ​Gorghiu: Vom face Opozitie la baioneta; lucram intens la gasirea resurselor umane pentru o viitoare administratie”.

  2. Problema mare de leadership avuta de PNL, cel putin la nivelul ultimilor presedinti (Crin Antonescu si Alina Gorghiu) este ca nici unul dintre acestia nu si-au castigat mandatul de parlamentar direct, ci la redistribuirea procentelor inainte de a deveni presedinti ai partidului. De ultimul mandat al lui Crin Antonescu, pe listele USL in judetul Teleorman, unde coordonator de campanie era domnul Dragnea, no comment.
    Intre cei doi, sandwich, Klaus Johannis validat masiv de electorat, ca si primar timp de 4 mandate, si de asemenea, la prezidentiale.
    De partea cealalta, Blaga are lipsa de carisma si viziune, iar Predoiu nu lasa sentimentul de alergator de cursa lunga, ci doar de sprinter.
    De luptele intestine pentru putere dintre fostele factiuni PDL/PNL, nu mai vorbim, sau de modul cum PDL a pierdut nume ca si Cristian Preda si Monica Macovei, ori cum PNL a vandut locuri de parlamentari infractorilor pe model Gigi Becali care declara public la televizor ca da milioane de euro lui Crin Antonescu sa fie pus pe listele USL in 2012.
    Este foarte posibil ca partidele non-parlamentare sa faca o surpriza in 2016, un M10, un PMP cu o campanie tip PPDD+Antena 3, ceva independenti.

    • Excelenta observatia conform careia si Crin Antonescu si Alina Gorghiu au devenit parlamentari la „redistribuire” . Cu atat mi grav cu cat vorbim despre alegerile din 2012 cand USL era pe val. Ei insa au dat chix in competitia electorala directa.
      Ce ar putea fi mai penibil de atat ? Poate sa candidezi – eventual de doua ori , si in 2008 si in 2012 – si sa nu intri NICI MACAR PRIN REDISTRIBUIRE. Ce pretentii si ce prestigiu ma poti avea atunci ?
      Ei bine in aceasta situatie neprestigioasa se afla dl Predoiu – unicul canidat al PNL la sefia Guvernului.

      • Chiar am cautat de domnul Predoiu dar nu am gasit detalii pe acest aspect, desi il cam suspectam de ceva similar. Nu m-am gandit sa verific de fapt daca mai este parlamentar, sau vreun bagator de seama pe vreo functie publica. Deci de aceea nu apare pe la parlament, nu? Cine nu are mandat, carevrasazica, nu il are !

  3. Din pacate Blaga a facut o miscare gresita fuzionand cu PNL/ Nu stiu ce spera sa se intample….sa scape de Udrea, poate ? !
    acum a dat peste Gorghiu care nu-i cu nimic mai breaza daca nu mai rau…
    Nu voi avea incredere niciodata in PNL, cei care au guvernat bine merci alaturi de PSD/
    Pacat de fostul PDL.

        • Atunci erau toti usl-isti. Doar de dragul de a avea premier in an prezidential, PDL a invitat PSD la guvernare in 2008. Ei au castigat alegerile, Romania s-a imprumutat cu 19 miliarde.
          Cum spuneam mai sus: publicul e mai interesat de aliante, decat de rezultate.

  4. Cred că analiza este dură şi potrivită.
    Însă comentariile arată doar poziţionări sectare care nu au nicio legătură cu pragmatimul politic.
    Domnilor Traian Băsescu este o conservă expirată cu pericol botulinico-securist!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Raluca Boboc
Raluca Boboc
Licențiată în Științe Politice, Master în Politică Europeană și Românească, obținut la Facultatea de Stiințe Politice (Universitatea București), Institutul de Cercetări Politice. Din 2007 - consilier la Departamentul de Analiză și Planificare Politică (Administratia Prezidențială). Din 2009 - consilier politic la Cancelaria Președintelui Camerei Deputaților. Din 2012 - consilier de stat la Departamentul de Analiză Politică (Administratia Prezidențială). A participat în calitate de consultant la campaniile electorale din 2008-2009.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro