Miniștri de externe ai statelor membre NATO s-au întâlnit la Bruxelles în perioada 3-4 aprilie. Înainte de reuniune, Secretarul-General NATO, Mark Rutte, a anunțat pentru presă faptul că investițiile pentru industria de apărare reprezintă un punct cheie pe agenda reuniunii.
„Ne vom concentra pe consolidarea apărării noastre colective”, a declarat el, subliniind că „aceasta este fundația pe care a fost construit NATO și rămâne prioritatea noastră numărul unu.”
Declarația de dinaintea reuniunii vine în contextul în care se împlinesc 3 ani de la masacrul de la Bucha comis de trupele invadatoare ruse în orășelul de la marginea capitalei Kiev, unde sute de civili au fost uciși cu o agresivitate rar întâlnită. Secretarul-General NATO a evidențiat faptul că este de datoria aliaților să oferim o pace justă și de lungă durată Ucrainei. De asemenea, acesta a menționat faptul că amenințările globale creează o lume mai periculoasă, iar NATO trebuie să devină „mai puternic, mai echitabil și mai letal”.
Întâlnirea a marcat și o premieră în participarea SUA, prin prezența lui Marco Rubio, având în vedere funcția pe care o ocupă. Secretarul-General NATO, Mark Rutte, în cadrul declarațiilor sale inițiale, a anunțat de asemenea participarea demnitarilor din Japonia, Coreea de Sud, Australia, cu scopul de a întări relațiile bilaterale, mai ales în ceea ce privește întărirea industriei de apărare. În cadrul reuniunii, au mai participat ministrul ucrainean de externe, precum și Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Rutte a anunțat încă de la început faptul că toate aceste discuții au un fir comun – Ucraina. Cum să menținem Ucraina în luptă, cum să ne asigurăm că continuăm să oferim ceea ce este necesar pentru ca Ucraina să reziste în luptă, inclusiv ajutorul militar.
Întrebat dacă SUA mai este un aliat de încredere având în vedere breșa de securitate legată de grupul de Signal în care a fost implicat jurnalistul de la Atlantic și modul în care înalții demnitari americani făceau referire la Europa („urăsc să salvez din nou Europa” – JD Vance – vicepreședinte SUA, „Îți împărtășesc pe deplin dezgustul față de faptul că Europa profită fără să contribuie” – Pete Hegseth, Secretar al apărării al SUA), Rutte nu a ezitat să reconfirme faptul că SUA este un aliat de nădejde. A reamintit totodată faptul că Trump este ferm în angajamentul său complet despre activarea Articolului 5 („Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor.” ).
Rutte a reiterat că SUA dorește ca aliații europeni și canadieni să crească cheltuielile privind apărarea. Pe lista riscurilor reiterate sunt războiul provocat de Rusia și viitorul acestuia, consolidarea Chinei, armele nucleare, Iranul și Coreea de Nord.
În ultimele luni, suntem martorii celei mai mari creșteri a cheltuielilor pentru apărare din partea europeană a NATO de la sfârșitul Războiului Rece, un aspect pozitiv, dar și neliniștitor pentru fiecare om care se îngrijorează pentru iminența unui război. Mark Rutte a subliniat că statele aliate vor trebui să își crească semnificativ bugetele pentru apărare, depășind pragul de 3%, și a indicat că o decizie în acest sens ar putea fi adoptată la summitul NATO de la Haga, programat pentru sfârșitul lunii iunie.
Întâlnirea NATO a avut ca temă amenințările externe pe două dimensiuni geopolitice: euro-atlantic și indo-pacific. Războiul din Ucraina este cea mai evidentă consecință a agresiunii neprovocate a Rusiei, iar Secretarul General NATO a declarat faptul că țări precum China, Coreea de Nord și Iran continuă să sprijine mașinăria de război a Rusiei. Toate acestea prezintă riscuri crescute pentru aliați.
Rutte va merge săptămâna aceasta în Japonia pentru a întări parteneriatul cu NATO. Mai multe țări sunt vizate în continuarea vizitei, incluzând Australia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud.
În cadrul Consiliului NATO-Ucraina, ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha, a oferit noi informații asupra situației de pe teren. Aliații și-au reafirmat sprijinul continuu pentru Ucraina, atât în lupta actuală, cât și în eforturile de reconstrucție și consolidare a forțelor sale armate pentru viitor. În primele trei luni ale anului 2025, Aliații NATO au promis peste 20 de miliarde de euro în asistență de securitate pentru Ucraina
În săptămânile următoare, NATO va continua să implementeze măsuri concrete pentru a-și întări postura defensivă și pentru a sprijini partenerii săi, inclusiv prin intensificarea cooperării industriale în domeniul apărării și reducerea barierelor birocratice care împiedică producția eficientă de echipamente militare.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a publicat pe pagina sa de Facebook informații despre activitățile ministrului Emil Hurezeanu și despre întâlnirile acestuia în cadrul reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO, desfășurată la Bruxelles în perioada 3-4 aprilie 2025. În cadrul sesiunii inaugurale a reuniunii NATO, acesta a subliniat importanța unei legături transatlantice solide pentru o Alianță puternică și a evidențiat necesitatea ca Europa să-și intensifice eforturile în domeniul securității și apărării.
În marja reuniunii, ministrul Hurezeanu a avut consultări bilaterale cu omologul său norvegian, Espen Barth Eide, pe 4 aprilie 2025. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea apărării europene în sprijinul obiectivelor NATO și pe cooperarea în domeniul securității. De asemenea, în aceeași perioadă, ministrul român de externe s-a întâlnit cu omologul său sud-coreean pentru un schimb bilateral în cadrul reuniunii NATO. Discuțiile au vizat întărirea cooperării dintre România și Coreea de Sud în domeniile securității și tehnologiei, evidențiind importanța regiunilor Indo-Pacific și a Mării Negre pentru NATO.
Aceste activități reflectă angajamentul României în cadrul NATO și eforturile continue de consolidare a relațiilor bilaterale cu partenerii internaționali în domeniul securității și apărării.
Pe data de 6 aprilie, țara noastră a sărbătorit „ziua NATO în România” , marcând 21 de ani în cadrul alianței. Fără doar și poate, calitatea de membru NATO a reprezentat un obiectiv de țară și un pas important în parcursul nostru multilateral.
România are un rol extrem de important în NATO, având în vedere rolul și poziția în consolidarea securității flancului estic. Nu urmează doar un an sau câțiva ani zbuciumați, ci posibil un deceniu. Și ne referim la tensiunile economice și de securitate ce se vor acutiza pe plan global.
Ca țară, nu ne mai permitem să rămânem în expectativă. Este momentul în care România trebuie să aibă un rol activ și să comunice constant cu partenerii externi pentru a ne reconsolida imaginea, dar și cu cetățenii români, pentru a evita escaladarea dezinformării.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
tare frumoase sunt conferintele, uneori se dau si piscoturi. si mai frumos e cind sunt cu totii de acord.
Din pacate uneori e nevoie de bani, multi bani si de timp, mult timp.
De unde vin banii? Ge face datorii de 900 de miliarde, aproape cit bugetul anual. Au schimbat chiar Constitutia, dar cu parlamentul vechi, nu cu asta nou, care, nu asa e rau.
Si unde se duc banii. Inarmarea inseamna, proiectanti, fabricanti, intretinere, soldati. Astia se formeaza in generatii. Deci banii se vor duce in USA, acolo exista de toate. Deci avantaj Trump!
Ministrul de externe al Turciei, a fost? Că, până una-alta, Turcia este cel mai puternic prieten al României din imediata vecinătate.
Suntem, ca întotdeauna în istorie, prinși în Triunghiul Bermudelor, respectiv între trei forțe mai puternice ca noi. Prin Evul Mediu era Turcia-Polonia-Hungaria, apoi Turcia-Rusia-Imperiul Habsburgic și acum Rusia-SUA-Europa de Vest. Astfel că trebuie să recitim Istoria României în această cheie. Înaintașii noștri au reușit să păstreze o națiune și statalitate românească, sperăm că și azi vom reuși asta. Ba poate chiar să obținem avantaje dacă ne vom juca bine cărțile. Deocamdată diplomația românească se mișcă greu, încă nu are o direcție clară. A alerga după trei iepuri este riscant. Eu sunt totuși optimist.
Miza intalnirilor: o cafeluta buna bauta la sediul NATO din Bruxelles. OK, in afara de summituri si intalniri in care se pupa intre ei liderii europeni si il imbratiseaza pe Zelensky, ce mai avem? Romania trebuie sa tina aproape de SUA si sa vorbeasca pe aceeasi frecventa cu administratia americana pentru a reusi sa pastreze bazele americane si scutul Deveselu. Avand trupe americane si arme (componente balistice si radar) pe teritoriul nostru, vom fi protejati in acest fel. Nici un stat nu va indrazni sa atace Romania, pe teritoriul careia se afla astfel de baze si arme americane.
mike, asta spui si doresti matale…problema este sa vrea si grivei…si dupa cum merg lucrurile nu prea stim ce in capu lu grivei, care pare lipsit de vreo strategie sau logica, …iar de vorbit ”pe aceeasi frecvența” cu adm. americana mi se pare ca mai bine dam cu zaru…ca pina si la noi e greu de gasit vreunu ciudat ca si Trump sau JDV care a facut urticarie din cauza alegerilor noastre, ca sa gindeasca la fel.
deveselu ?…pai acu, Trump si Netanyahu vor (si poate chiar reusesc) sa detensioneze treaba cu Iranu…vesnica ”amenintare” pt care a existat Deveselu, nu așa se zvonea ?. Daca cad la pace cu Iranu, Deveselu nu devine oare inutil lui Trump ?…ca nu l-o pastra pt. alti dusmani…poate Koreea de Nord