Alegerile prezidențiale din 2025 au evidențiat importanța Europei în discursul politic românesc, iar formarea unui nou guvern poate fi momentul ideal pentru regândirea priorităților noastre la Bruxelles.
În acest peisaj, este esențial ca următorul guvern de la București să vină la Bruxelles cu o agendă strategică, coerentă și profesionistă. Din păcate, în ultimii ani, prea multe guverne românești au tratat relația cu Uniunea Europeană ca pe o problemă de protocol, nu de guvernare.
Mai jos sunt șase direcții concrete care ar trebui să stea în centrul acțiunii viitorului executiv român la Bruxelles.
1. Fonduri europene: de la absorbție la impact real
România are la dispoziție, prin PNRR și politica de coeziune, peste 80 de miliarde de euro până în 2029. Însă, așa cum ne-a aratat-o cu prisosință experiența ultimilor 20 de ani banii europeni nu înseamnă automat dezvoltare – contează cum sunt folosiți: dacă sprijină reforme reale, dacă ajung în comunitățile care au nevoie de ele și dacă sunt gestionați transparent.
Guvernul viitor trebuie să finalizeze jaloanele restante din PNRR, să accelereze proiectele întârziate și, mai ales, să pregătească deja perioada de programare post-2027, când competiția pentru fonduri va fi și mai dură. Atragerea de bani europeni trebuie să fie o prioritate națională, nu un exercițiu birocratic. Asta cu atat mai mult cu cat la nivel național ne confruntăm cu un deficit important, iar fondurile europene vor fi principala sursa de bani pentru investiții.
Fără a reforma modul în care atragem și cheltuim fondurile europene, curentul euro-sceptic nu va face decat sa creasca în România, alimentand discursul așa-zis suveranist cu riscul ca peste 4 respectiv 5 ani să ne reîntâlnim cu un pol extremist (și mai) întărit. Hidra are multe capete.
2. Negocierea noului buget multianual al UE
Consultările pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 sunt deja în desfășurare, iar dezbaterea în cadru instituțional va începe și ea în decursul acestui an. România nu își poate permite să fie spectator. Avem nevoie de o poziționare clară: susținerea fondurilor pentru coeziune și pentru agricultură trebuie să rămână o linie roșie în negocieri.
În timp ce guvernul trebuie să construiască alianțe strategice cu alte state membre din Europa Centrală și de Est, pentru a promova o viziune solidară asupra dezvoltării regionale, trebuie sa înțelegem prioritățile și celorlalte tari pentru a le putea susține punctual si a obține susținerea lor pentru prioritățile noastre. Dacă nu vom ști ce vrem, alții vor decide în locul nostru.
3. Tranziția verde devine industrială
Odată cu reconfigurarea agendei europene sub titulatura Clean Industrial Deal, Comisia Europeană pune acum accent pe menținerea competitivității industriei europene în paralel cu obiectivele climatice. România trebuie să privească această schimbare ca pe o oportunitate strategică.
Pentru viitorul guvern român, este esențial să identifice și să promoveze proiecte industriale sustenabile care pot beneficia de sprijin european, dar si să creeze infrastructura de transport necesară pentru a favoriza exporturile. Astfel de decizii trebuie multiplicate, dar întotdeauna cu grijă pentru mediu, transparență și în consultare directă cu comunitățile locale. România poate deveni un actor relevant în noua ecuație industrială a Europei – dar doar dacă propune soluții concrete și credibile.
4. Justiție și stat de drept: nu doar pentru Bruxelles, ci pentru România
Deși Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost încheiat oficial, tema statului de drept rămâne centrală în relația României cu UE. Incepand cu 2020, în fiecare an, Comisia Europeană publică un raport privind respectarea statului de drept în toate statele membre. Desi raportul nu are inca suficienti “dinti”, i.e. instrumente coercitive fata de statele care nu respectă statul de drept. Tendinta insa este de a lega din ce în ce mai sistematic acordarea diferitelor tipuri de fonduri europene de respectarea statului de drept.
Victoria lui Nicușor Dan, cunoscut pentru lupta sa impotriva coruptiei, este o oportunitatea unica pentru un nou guvern responsabil să se angajeze pentru a restabili independența sistemului judiciar, să re-stabilească integritatea instituțiilor care lupta împotriva corupției, precum ANI sau DNA și să evite orice tentativă de politizare a justiției. Justiția nu e o temă de bifat pentru Bruxelles, ci o garanție că România poate funcționa ca stat modern și democratic. O Românie
5. Politica externă și extinderea UE: România are un rol de jucat în Est
În contextul războiului din Ucraina și al avansului candidaturii Republicii Moldova, România trebuie să fie un actor activ în politica de extindere a Uniunii Europene. Trei dintre cei cinci vecini ai noștri sunt state candidate UE.
Nu mai este suficient să „sprijinim parcursul european” al Moldovei – trebuie să contribuim cu expertiză, oameni și inițiative concrete la integrarea reală a vecinilor noștri estici. În același timp, România poate juca un rol în reconstrucția Ucrainei și în consolidarea flancului estic al UE. Asta presupune nu doar declarații, ci politici externe coerente și o prezență activă la masa deciziilor privind securitatea europeană. Nu trebuie ignorate nici statele din Balcani, a căror integrare în UE este esențială în ecuația stabilității noastre regionale.
România nu mai trebuie sa ezite in a sprijini inițiativele pentru intarirea capacitatilor armate europene, cazand în capcana falsei dihotomii NATO versus UE. Polul democrațiilor are nevoie de o Europă puternică și înarmată pentru a putea face asaltului forțelor iliberale.
Nu în ultimul rând, strategia de securitate a UE trebuie sa includă și un buget mult mai consistent alocat unei strategii de comunicare mai asertive, care sa promoveze beneficiile integrării și valorilor europene, nu doar sa reacționeze la campaniile de dezinformare si propaganda ale forțelor iliberale. Avansul forțelor iliberale în interiorul democrațiilor noastre este un barometru al inadecvarii cu care am reactionat pana acum la amenintarea venita din extern.
6. O strategie de promovare a românilor din instituțiile UE
Interesele și nevoile specifice ale românilor nu sunt suficient integrate în deciziile politice de la Bruxelles pentru că nu există o strategie și o rețea de susținere a lor printre românii de la Bruxelles. Ministerului de Afaceri Externe trebuie sa elaboreze o strategie de promovare a funcționarilor români în instituțiile europene (suntem sub reprezentați în funcțiile de conducere). Aceasta ar fi o formă soft de diplomație prin care ne-am asigura ca în conducerea aparatului executiv european exista oameni care cunosc realitățile și specificitățile din România. Trebuie de asemenea să investim în rețelele informale: think-tank-uri, europarlamentari, birouri ale marilor orase sau regiuni din România la Bruxelles, societate civilă. Influența nu vine doar din posturi, ci din prezență activă și continuă.
România europeană nu se construiește la Bruxelles, ci cu o viziune națională
Guvernarea europeană nu este o anexă la politica internă – este parte integrantă din ea. Dacă următorul guvern va veni la Bruxelles fără o strategie clară, fără oameni pregătiți și fără capacitate de influență, România va pierde oportunități esențiale. Dar dacă vom ști să ne definim interesele, să fim prezenți la masa deciziilor și să ne construim parteneriate solide, putem trece cu adevărat de la reacție la inițiativă.





Ehhhh….. si dvs., acum.
La UE sunt trimisi doar cei ce nu au loc pe listele interne. Sa scape de ei. Ce initiative au avut reprezentantii nostri la UE?
Partide europene? Doar cu numele, sa atraga simpatia UE si sa aiba un aliat puternic in fata „suveransitilor” moscoviti.
Absolut de acord!
@mongolul _ „Partide europene? Doar cu numele…”
Asta, foarte probabil, și pentru că nu există un mecanism de alegere a „șefului UE”, pe care partidele să-l promoveze în campanie și care la rândul său să colinde statele în campanii electorale, promovând în mod reciproc partidele, așa cum se petrec lucrurile în SUA, spre exemplu.
Prin alegerea lui ND europeniștii români simt că le suflă vântul în pânze. Vor „mai multă Europa”, dar cât de multă nu spun. Uite, eu nu vreau „mai multă Europa”…
Referitor la text mă voi referi doar la două aspecte care mi se par ambigui și exagerate:
a) STATUL de DREPT și corupția, o noțiune care este un fel de bâtă de altoit recalcitranții. Poate cineva să definească ce înseamnă statul de drept, dar și să dea niste exemple? De ex. România NU ESTE stat de drept din următoarele motive( a, b, c, etc), dar Franța, Italia, Germania, UK SUNT state de drept din următoarele motive(a, b, c…). Mie chestia asta cu „statul de drept” mi se pare o politică de dominanță a unora contra altora.
b) Politica de „extindere” a UE mi se pare o altă metodă neo-imperialista, agresivă și periculoasă. Seamănă cu Politica nazistă a „spațiului vital” în numele căreia s-au făcut numeroase crime. Idem politica URSS a ” internaționalismului proletar” și al „lagărului socialist”. Bine, accept discuția, dar încotro „să ne extindem”? Spre Sud? Spre Est? Păi spre Est dăm peste elefantul atomic numit Rusia care nu vrea deloc extinderea Europei, ba dimpotrivă Rusia vrea să se extindă spre Vest…
Așa că domnilor progresiști europeni aveți grijă ce vă doriți!
Lucifer, statul de drept este un stat in care legile se respecta si toate legile existente in statul respectiv sunt elaborate astfel incat sa se respecte anume principii: principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii, principiul implementarii in legislatie a acordurilor si tratatelor internationale semnate de catre statul respectiv prin reprezentantii sai desemnati prin lege, principii ce decurg din dreptul roman precum „neminem laedere”, „pacta sunt servanda”, etc, principii de echitate, dreptate, libertate, etc Nu sunt licentiat in drept, dar cred ca definitia pe care am dat-o este aproape corecta.
Sa iti dau un exemplu simplu care clarifica faptul ca Romania nu este un stat de drept. Constitutia Romaniei stipuleaza la Art 16 urmatoarele: (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Legislatia romaneasca privind pensiile incalca clar aliniatele 1 si 2 din Constitutie, nu cred ca e cazul sa explic de ce. Niciodata nu i-am auzit pe politicieni invocand art 16 din Constitutie atunci cand s-a pus problema taierii pensiilor speciale uriase ale magistratilor, de exemplu. Practic, prin omisiune, toti parlamentarii care nu au votat taierea pensiilor speciale( PSD, AUR, PNL, UDMR) au incalcat constitutia. Ceea ce iarasi inseamna ca nu suntem un stat de drept, pentru ca exista parlamentari care isi permit sa incalce constitutia, si, mai mult, nu sufera nicio consecinta.
Se pot umple pagini intregi de dovezi pentru faptul ca Romania nu este un stat de drept.
Da, se poate spune ca chestia asta e o „politica de dominanta a unora contra altora”, a celor care respecta legea contra celor care nu o respecta, dar asta e normal pe lumea asta de cand s-au inventat principiile de drept, adica de la Roma Antica incoace. Tu ti-ai dori sa ne domine cei care nu respecta legea? Sau nu numai ca iti doresti asta, dar si votezi in continuare, asa cum ai votat si pana acum, pe cei care au dovedit ca nu vor sa respecte legi?
In problema cu „politica de extindere” spui prostii…..extinderea a implicat referendum in fiecare stat membru! Suntem in UE pentru ca la un moment dat majoritatea romanilor au votat pentru asta…..consecinta a fost o dezvoltare care nu a avut loc vreodata in istoria Romaniei……daca nu-ti convine, cale batuta! Drumul catre Rusia semicomunista criminala a lui Putin si catre China si Coreea de Nord este deschis! Du-te!
Au existat două țări care ar respins prin referenda noua Constituție a UE: Franța și Olanda. Rezultatele acestor consultări populare fost ignorante.
domnu LS, sa presupunem ca Burchina Fasso face referendum si iese ca vrea in EU.
O echipa de fotbal e cu atit mai buna cu cit are jucatori mai buni.
Ce de alege din EU care a gonit o tara puternica precum Anglia si acum vrea extindere cu Albania, Burchina Fasso etc?
Dumnezeu sau natura i-a făcut pe oameni inegali. Dreptul/legile apar ca urmare a Forței în sensul că Forța impune Dreptul. Deci, inegalitățile dintre oameni sunt inerente/naturale. Unii vor egalitate între indivizi dar asta nu e natural. Ba aș zice că această clamare a egalității e cam comunistă, este dorința perdanților…
Referitor la extinderea UE, rămân la părerea mea, este o acțiune neo-imperialista și periculoasă.
PS. Nu înțeleg de ce sunteți nepoliticos.
@lucifer. Bai ce de extremisti de dreapta pe aici… vi s-a urat cu binele baieti?! credeti ca UE e agresiva, depasita, „neo-imperialista”?! Cate ineptii la acest lucifer si la alti extremisti de aici, gen mike (neamtu?), neamtutiganu, etc.
UE nu a cucerit cu forta statele din componenta, cum a facut rusia. Toate au aderat fiindca au vrut, si bine au facut. UE a investit masiv in Romania si tara s-a dezvoltat mult, mult mai mult decat daca ar fi fost izolata si „suveranista”. Nu va convine UE?! mergeti in rusia, sa vedem daca acolo mai piuiti ceva…
Toti acesti ipochimeni sunt tare sensibili la regulile impuse de UE, reguli de bun simt, care permit o functionare cat de cat normala si democratica a societatii. Sunt nostalgici dupa regimul dictatorial, netransparent, si dupa sobolaneala si mizeria din vremea comunismului sau vor ceva similar ca in rusia sau coreea n.
Unele chestii UE nu sunt ideale, DAR niciun sistem nu e perfect, iar acestea se pot corecta. IN schimb, intr-un regim semidictatorial iliberal, nu ai niciun cuvant de spus. Avantajele UE sunt mult mai mari decat dezavantajele.
Evident toti acesti iliberali comunistoizi extremisti de dreapta (extremele se atrag) urasc si Green deal, urasc ecologia, baga mereu in fata excesele si greseli izolate, dar uita esentialul ca mediul tb protejat iar dependenta de comb fosili tb redusa. Vezi si seria interminabila de articole ale lui Cranganu care propaga teorii false respinse de majoritatea expertilor climatici.
Toti astia sustin un regim (semi)dictatorial, conspirationisme si pseudostiinta.
Probabil sunteți un diasporean care se crede atoateștiutor și care nu mai înțelege limba română.
@Lucifer. Un raspuns confuz si fara sens. Stai linistit, nu e vorba de lb romana, problema e ca tu spui numai ineptii pe aici, ineptii din propaganda muscala.
Ai zis mai sus ca nu intelegi ce e statul de drept. Pune mana si citeste. Statele UE sunt in general de drept, mai putin regimuri semidictatoriale precum in ungaria. Iar o dictatura NU e stat de drept. Si un extremist aiurist ca tine ar tb sa intelega asta.
Alta tampenie pe care ai debitat-o mai sus e cea cu extinderea „agresiva neo-imperialista” a UE. UE s-a extins fiindca statele membre au vrut sa adere, nu le-a obligat nimeni. Iar UE e cea mai buna forma de colaborare si aparare a tarilor europene.
Mitomanie agresivă.
Minciuni, incoerenta in gandire, fabulatii extremiste. Daca nu iti place UE, emigreaza in rusia, belarus, n.coreea, venezuela.
Bravo! Cu totul de acord. Oameni care nu mai au ce face si se joaca aici cu vorbele. Majoritatea se plictisesc in diaspora.
„Clean Industrial Deal… întotdeauna cu grijă pentru mediu, transparență și în consultare directă cu comunitățile locale…România poate deveni un actor relevant…daca propune soluții concrete și credibile.”
Suna mai bine decat GreenDeal, si in lumina citatului de mai sus, Ro si restul carboniferilor relevanti(Polonia spre exemplu) din UE/SEE/AELS ar trebui sa se aplece APASAT asupra tehnologiilor precum: desprafuire, desulfurare, curatare/filtrare de noxe si microparticule, dar si tratarea reziduurilor solide(umede si/sau uscate) si lichide rezultate in urma proceselor mentionate.
Acolo unde este din belsug in Europa, carbunele NU trebuie scos din ecuatie pe genunchi si la apelul de seara, deoarece reprezinta o sursa(calitatea este un parametru de considerat, evident, alaturi de cantitati) de desprindere de dependenta/santajul muscalesc si BRICS+-angiu.
O colaborare (si) cu Japonia, spre exemplu, in ce priveste tehnologiile mentionate mai sus este de dorit, dpmdv.
Nu s-a facut si nu se face nimic in EU in privinta „curatarii” energiei produse din carbuni. Bon, de codoi nu se poate scapa si nici nu e cazul insa alte subproduse inevitabile arderii carbunilor sint ignorate, bagate sub pres si ascunse de ochii lumii desi cum spuneti exista tehnologii verificate in practica pentru limitarea efectelor lor. Eu iau asta ca pe ceva jignitor, tehnologia e aici, nu costa mult si poate fi implementata imediat insa e ignorata fiind acoperita constant de opinii politice si eco-erotic-euforice ale unor oameni care se baga in seama ca ecologisti de cafenea, majoritatea neavind idee despre practica in domeniu. Asta in conditiile in care practica arata ca productia de carbuni a Germaniei in 2024 a fost de 92 de milioane de tone si importurile de cel putin 28, dar mai spre 32 milioane de tone. Si in crestere continua de la an la an. (De curiozitate tocmai am cautat pe worldometer si datele acolo sint complet altele: Germany coal consumption 257,488,592,900 MT – ceva nu-i in regula cu numarul asta: China consuma 4.3 miliarde de tone anual, Germania nu are cum sa consume 257).
Oricum, fara carbunii astia se stinge lumina la Berlin, prin urmare noxele si reziduurile arderii carbunilor sint tot acolo si sint in crestere insa e mucles pe toata linia. Iar politicul, adica UE, palavrament si ce mai au ei pe-acolo ignora complet realitatea insa deverseaza in continuu o ideologie complet rupta de necesitatile industriei europene.
„…de codoi nu se poate scapa…”
Sunteti sigur? Parca exista ceva, macar la nivel de programe pilot(?), tehnologii si pentru acest aspect.
Incarcand un sistem cu prea multe tipuri de curatari neintegrate corect/eficient(streamlined), i se reduce eficienta, pentru ca alea (+ ce le urmeaza, adica tratarea/neutralizarea – de considerat si refolosirea/circularitate partiala(?) a ce rezulta in urma lor – nu stiu daca exista asa ceva in lume) halesc energie/eficienta.
Tot de considerat mai sunt si, generalist vorbind, schimbatoarele de caldura aplicate in sensul recuperarii de energie/caldura = imbunatatire eficienta sistem.
=========
„…politicul, adica UE, palavrament si ce mai au ei pe-acolo ignora complet realitatea…”
Nu e dracu chiar asa de carbonifer:), mai vedem ce, cum, cand si cine:
https://hotnews.ro/burduja-i-a-transmis-comisarului-ue-pentru-energie-ca-romania-nu-va-inchide-centralele-pe-carbune-in-2026-nu-ar-rezolva-practic-nimic-1994088
Tanda pe manda, toate alea de mai sus trebuie trecute printrun calcul ingineresc tip „cat e halatul/e mai mare daraua decat ocaua?”, NU prin GrinDiiiii(l) si hais ori cea inapoi la industria calului samanatorist-georgist-shorist si voit confuz-misticoid.
Calcul ingineresc e un fel de ritual masonic:)) pentru majoritatea politicienilor, exceptii fiind cei/cele care chiar au ceva experienta profesionala relevanta, oricat de bine/rau sau netru intentionati(apropo „insa e mucles pe toata linia”) ar fi fata de natura, (aoleu, maica, da’ ce facem cu/in/la)economie si publicul guvernat.
==========
Pentru ca mentionai mai sus circularitatea partiala si suntem la capitolul energie:
https://nuclearelectrica.ro/snn/en/2025/06/02/press-release-4/
Nu, indiferent de situatie arderea carbunilor produce codoi.
1- Nu codoiul reprezinta problema la arderea carbunilor;
2- Arderea carbunilor are ca rezultat, intre altele, codoi. Asta nu se poate schimba in vreun fel cita vreme va exista Chimia.
3- Nu exista si nici nu poate exista o tehnologie care sa schimbe lucruri stiintifice fundamentale, aici arderea carbonului, indiferent de discursul vreunei coloraturi politice sau ideologice.
Faptul ca nu putem renunta la CE Oltenia e elementar. Asa pricajita cum e si inglodata in Certificatele de Carbon, o inventie contabila pe fond politic – adica ceva gresit din start si extrem de pagubos economic – fara ea blackout-ul e o certitudine cotidiana. Cum vi se pare ca CE Oltenia trebuie sa fie creditata cu bani, bani care vin din buzunarul dv, pentru a plati niste hirtii inventate numite Certificate de Emisii, recte credite de carbon?
Idem, cum va pare ca orasul Oradea trebuie sa plateasca 60 mln Euro la UE pentru Certificate de Emisii de carbon? Asta e treaba unui oras, sa cumpere indulgente de codoi de la UE?
Pe repede-nainte si cu „rushani!”(apud Divertis of old) pentru lipsa de input personal:
LA NIVELUL ANULUI 2014:
„There are mainly three technological routes for CO2 capture from power plants: post-combustion, pre-combustion and oxy-fuel combustion.
UNFORTUNATELY, their application may REDUCE the net efficiency of a plant by up to 14% points and increase the cost of electricity by 30-70%. This paper briefly reviews the performance of power plants with carbon capture, and presents CURRENT(!!!) research and development, and demonstration activities on CCS.”
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1876610214018189
=====
Nu-s nici fan si nici gigi-contra carbuni sau tehnologii de curatare/tratare-neutralizare – la fel tratez/privesc la orice sursa de energie utila in banda sau fluctuanta.
Pe mine mai tare ma intereseaza echilibrul intelept si realist (d)intre
(a) reducerea semnificativa a dependentei de actori statali tip „mistreti/babuini neprietenosi si/sau decerebrati”(geopolitica),
(b) protejarea naturii(pe care nu o amestec cu, inca, nelamurirea personala a ce si cum e cu antro-ghg si variatiile climatice vizibile) si
(c) pretul FINAL/kWh la consumatorii casnici si industriali in jurisdictia Ro.
In ce priveste platit ceferticate codoi (sau mai stiu eu ce „diii(l), ma Batore!” :) li se mai brehane politicienilor), sunt de acord DOAR DACA sumele alea produc/sunt folosite in scopul obtinerii de tehnologii de varf(pierderi mici de eficienta) legata de curatare/filtrare si tratare/neutralizare/refolosire(circularitate) si aplicabile in spiritul a+b+c de mai sus.
N-o fi chiar 60 mil euro dar clar sunt vreo 20.
Ce ma frapeaza e altceva : pe ce baze solid economice a crescut pretul certificatului de carbon de 11 ori fata de 2013 (7€ atunci, 75€ acum!!!???? Apoi, unde sunt banii respectivi? Cine castiga?
Degeaba s-a redus la un sfert volumul certif pe catr trebuie sa le depuna centrale oradea (acum doar 250k fata 1 mio in 2013) prin Investiții masive in modernizare (trecut pe gaz de pe carbune) precum si reabilitarri de conducte daca pur și simplu aiureala u certificatele la piata libera diatruge viabilitatea orucarei investii pe termen mediu si lung. Investitiile au fost pe fonduri UE, pe baza de b.p. si ma indoiesc ca cineva putea sa fi prevazut nu doar razboiul actual dar mai ales cresterea unei variabile de cost de 11 ori in 10 ani!
https://m.ebihoreanul.ro/stiri/termoficare-oradea-a-incheiat-anul-trecut-cu-o-pierdere-de-48-milioane-de-euro-ce-spune-directorul-societatii-din-subordinea-primariei-192096.html
Uitai articolul
„4. Justiție și stat de drept: nu doar pentru Bruxelles,”
Un titlu greșit. Corect era Justiție și stat de drept: nu doar pentru România, ci si pentru Bruxelles si alte case mari.
Acum trei săptămâni Înalta Curte a EU a hotărât ca refuzul UvdL de a face transparente mesajele prin care a negociat singura contractul de miliarde de euro este ilegal. Rezultatul? Nici tu apel si nici măcar un răspuns in doi peri. Nimic. Justiție si stat de drept?
Săptămâna trecuta s-au împlinit 20 de ani de la referendum din Franța pentru aprobarea noii Constituții a UE si drumul spre un stat federal. Francezii au spus NU la referendum, dar Sarkozy a ignorat referendumul si a aprobat noul tratat pe cale parlamentara. Sunt convins ca la cursurile de la Sciences Po s-au dat explicații savante acestei decizii democratice.
Sunt convins de asemenea ca distinsa autoare nu se va obosi sa răspundă acestui comentariu.
Desi nu e incorect gramatical citatul original e „Muieti-s posmagii” (tai).
„trebuie sa înțelegem prioritățile și celorlalte tari”
Care Europa? In Polonia a castigat un conservator. UE este prag de colaps si intra intr-o faza pretotalitara. Nicusor Dan este o carcasa goala care macane retorica provenita de la Bruxelles. Atat. Asta nu este presedinte si nu poate lua decizii pentru Romania.
Si tocma-si gasise bietul Nicusor un prieten, pe Tusk…
Mike, englezii au fost manipulati pt ca sunt needucati, chiar daca stiu englezeste… si a iesit brexit, italienii sunt analfabeti si a iesit Malni, si olandezii nu au cultura si au iesit ailalti, si la portughezi, nu mai vorbesc la cei mai lipsiti de cultura sí educatie, americanii l-au bagat pe Trump… iar acum polonezii… Oare EU a inteles ceva din asta? Al dracu e Putin asta nu corupe intreaga lume…
Noroc cu romanii ca merg pe curs proeuropean…
sau poate merge UE pe cursul proromanesc? nu e clar daca a inteles ea ceva, dar pare ca se documenteaza constiincios de la iexpertii din Ro, care tocmai ce au finalizat experimentul democratic cu prototipul performant al unui un sistem patriot de aparare anti razboi hibrid
>UE este prag de colaps
Yeah, sure. I like your sense of humour.
Mike, raspunsul meu la comentariul tau este urmatorul:
Voi expune o situatie ipotetica: Maine dimineata un grup de ofiteri romani patrioti( e clar ca situatia e ipotetica, pentru ca specia mentionata e pe cale de disparitie) instaureaza o dictatura militara in Romania, in scopul eliminarii tuturor celor care prin acte voluntare au dovedit ca tradeaza interesul national. Tancurile sunt pe strazi, patrule militare la tot pasul. Sunt stranse toate scursurile de origine comunisto-securista din AUR, POT, SOS, PSD, o parte din PNL, complicii acestora, judecatorii si procurorii corupti, talharii ce zburda in voie nepedepsiti prin Romania, sunt stransi toti in piete si impuscati in cap, chestia prezentandu-se in direct la toate televiziunile. Votantii respectivelor clici antinationale sunt obligati sa priveasca pentru a observa in direct care trebuie sa fie soarta tradatorilor de tara.
Tu, Mike, dupa ce ai vazut toate astea in direct, ce vei face poimaine? Vei mai posta pe contributors mesaje precum cel de mai sus?
Acesta e raspunsul meu la comentariul tau, Mike!
O sa spui ca nu sunt indrituit sa-ti raspund! Eu iti spun sunt. Atata timp cat expui public ceva, trebuie sa te astepti si la raspunsuri.
cred că @mike se referea la stare economiei europene. și eu cred că se îndreaptă spre colaps. dictatura de care vorbiți are și mai mari șanse de izbândă dacă economia se va prăbuși, in special din cauza mărețelor planuri verzi ale Comisiei. Este ceva ce scapă cu totul oricărui control iar criticile noastre chiar nu au nicio relevanță aici. Dumneavoastră chiar credeți că mai puteți influența cu ceva evenimentele ce se vor succeda cu repeziciune in urma unui crah?
Ce ați zice dacă grupul de ofițeri patrioți l-ar proclama mareșal pe Nicușor Dan și s-ar uni in spatele tancurilor scoase de el pe străzi?
>cred că @mike se referea la stare economiei europene
Economia Uniunii Europene e solidă. În definitiv vorbim de economii ale unor țări superdezvoltate (cu vreo doua trei excepții in estul Europei, care însă şi ele sunt pe drumul cel bun şi recuperează din decalaj)
@LS: numitul @mike pune botul la orice tema anti-UE, rostogolind-o dupa un tipar saracacacios. Eu cred ca vorbiti cu un bot.
Ei, nuuu? Dar cine ar fi acel președinte, Ciolacu?
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat în discursul din Parlament cu ocazia depunerii jurământului că înainte de orice este nevoie de un program de reforme imediate care să conducă la reducerea deficitului bugetar , precum:
-stoparea evaziunii fiscale;
-reducerea și să eficientizarea cheltuielilor statului;
-guvernanță și management profesionist la companiile de stat;
-simplificarea accesării fondurilor europene;
-un mesaj de stabilitate, deschidere și predictibilitate catre piețele financiare menit sa asigure un cadru favorabil pentru atragerea investitorilor.
Totusi, pe termen mediu si lung, România are nevoie de reforme structurale temeinice precum:
-reducerea birocrației prin digitalizare;
-legea salarizării în sistemul public si reforma sistemului de angajări la stat ;
-reforma sistemului electoral;
-reforma administrativ-teritorială .
Dintre toate acestea, cea mai importantă este reforma administrativ-teritorială si descentralizarea.
Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Astfel, în perioada 2014-2020, Polonia a accesat 23,6 miliarde de de euro fonduri europene pentru transporturi, în timp ce România a cerut și a obținut doar 5,5 miliarde.
Concret, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi, agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 judete echivalente cu regiunile de dezvoltare.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii si să livreze servicii publice pentru comunitătile din subordine.
In concluzie, este nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe bază sustenabilă.
Recent a fost depus la parlament un proiect de Lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Si eu subscriu la cele scrise de dv. Bulgaria, Ungaria, Cehia, Croatia, Tarile Baltice au facut deja aceste reforme administrative inainte de anul 2000.. La noi avem dubluri in prefecturi si consilii judetene, apoi multe directii judetene agricole, sanatate, scoala, silvice, protectia mediului, fito sanitare, etc. Toate cu bani de la buget.
@Iului
“Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense”
Ce treaba are reforma administrativ teritorială cu drumuri moderne, reparare/modernizare cale ferată, adică infrastructura, care influențează major investițiile private (cât durează să aduci componente, materii prime, și să distribui/exporti produse finite în cazul unor multe județe din RO), investiții ce ar crea locuri de muncă, poate s-ar stopa și depopulare, ar crește veniturile la tot felul de bugete ?
Nu ca aș fi împotriva desființării a tot felul de primării falite și a consiliilor județene….
Faci digitalizare, reduci birocrația, modernizezi/creezi infrastructura de transport reduci primăriile mici și fără rost din interiorul județelor, și după ce ai toate astea, vorbim de regionalizare….. Ca de faci regionalizare fără să faci celelalte lucruri, vor umbla cetățenii pe drumuri de la 100 km în sus pt te miri ce documente.
Zic și io….
Da, da…L-am auzit pe domnul Grindeanu vorbind fix despre chestiunile abordate în text.
De ce Grindeanu? Păi, pentru că de domnia-sa depinde în esență formarea guvernului. Cu prim-ministru, „rotative”, număr de ministere, de secretari de stat, atribuții etc.
Și apoi, programul de guvernare. Cu măriri de taxe, cu subvenții, cu bugete etc.
Pentru cine a uitat, domnul Grindeanu este șeful celui mai mare partid din România, cu cei mai mulți parlamentari șamd. Căci așa au votat recent românii.
Ne puteti da un link (unul veridic, oficial) pentru sustinerea afirmatiei ca sunt (in jur de) 80 de miliarde?
PNRR are doar 28 de miliarde din care jumatate nerambursabili, iar jumatate imprumuturi.
In rest, multe formulari din text, ma iertati ca o zic, dar intrec limba de lemn din Scanteia anilor ’80.
„România are la dispoziție, prin PNRR și politica de coeziune, peste 80 de miliarde de euro până în 2029.” Pentru cine știe să citească lucrurile sunt foarte clare. Este vorba despre aproximativ 80 de miliarde de euro aflate la dispozitia României provenind din două categorii de fonduri europene și anume :
-PNRR cu circa 30 de miliarde din care jumatate nerambursabili, iar jumatate imprumuturi cu dobândă mică si cu scadentă în 2026;
-Politica de Coeziune 2021-2027 cu 45,1 miliarde de euro, dintre care 31,5 miliarde de euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro cofinantare din contribuție națională și cu scadentă în 2029 .
Stiti ce e simpatic cu PNRR? Faptul ca desi de la covid incoa e situatia economica globala si regionala s-a schimbat radical in mai rau – criza lanturilor de aprovizionare= intarzieri neprevazute la vremea pornirii programului / razboiul ukr + criza gazului = iarasi neprevazute si generatoare de costuri+blocaje financiare in plus fata de Covid / si mai nou razboiul tarifar, care bulverseaza afacerile si industriile / – prin urmare desi au aparut toti acesti factori , Comisia tine ca orbul de termenele si conditionarile initiale. Care pur si simplu nu mai sunt realiste in ziua de azi, in loc sa flexibilizeze lucrurile.
Ca sa nu mai spunem ca ceai care au tonut pnrr-ul ro in sertar, necomunicand cu publicul decat la final, s-au dat loviti si au ieșit de la guvernare, breo cativa ani buni. Nu ca urmatorii are fi fost mai ok.
E simplu sa spui Sunt bani, luatii, fara sa vezi ca starea de fapt e complet diferita fata de ce gandeai ca rezolvi inainte de crizele actuale.