miercuri, iunie 3, 2026

Ne-a fost furat coiful dacic, ce facem?

Furtul de artă și de obiecte de patrimoniu este un atac asupra culturii și identității noastre, Practic, furtul unui obiect ce ne definește ca nație ar trebui să ne transforme, simbolic vorbind, pe fiecare în parte într-o victimă.  Arta poate fi furată la comandă, de grupuri armate sau state care doresc să finanțeze conflicte armate, acte de terorism, infracțiuni grave împotriva noastră sau pentru a desfășura un război hibrid care urmărește distrugerea unui patrimoniu cultural. De-a lungul istoriei, furturile de artă s-au manifestat în principal sub două forme: furtul sau însușirea nelegitimă a bunurilor culturale în timpul unui conflict, și furtul realizat prin înșelăciune. Furtul de artă poate fi motivat de  bani, estimările privind piața neagră variază între 1 miliard și 6 miliarde de dolari anual din vânzarea obiectelor de artă contrafăcute, dar și de atacarea unor valori, culturale sau istorice.

Noi ca țară am simțit durerea pricinuită de prima metodă. O explozie, forță brută, un baros și violența unui grup organizat ne-a lăsat fără o parte din tezaurul nostru cultural. În istoria noastră, o altă parte a tezaurului cultural, de care tot întrebăm, ne-a fost luată tot cu forța ca urmare a Primului Război Mondial.

Cronologia unui furt organizat:

  • 07.07.2024 Expoziția s-a deschis.
  • 23-24.01.2024 Clanul mafiot fură o mașină în Alkmaar, la aproximativ 200 de km de muzeu.
  • 25.01.2025 Expoziția este atacată. Era ultima zi de prezentare a expoziției.
  • 03:45 am – Hoții plasează un explozibil foarte puternic și distrug o parte din clădire și din clădirile vecine.
  • 03:45 am – Se declanșează alarma.
  • 03:46 am (de aici încolo aproximăm) – 3 hoți pătrund prin spărtură, mascați, și merg direct la cele mai valoroase obiecte.
  • 03:50 am – În câteva minute sustrag patru piese de patrimoniu: Coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr) și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I î.Hr).

Ulterior, din experiența unui avocat cu experiență în drept penal, desfășurarea urmează cursul următor:

  • Hoții fug cu mașina, aruncă barosul într-un lac din apropiere.
  • Clanul mafiot ajunge la Rolde, abandonează mașina la 6 km de muzeu și o incendiează, urcându-se în a doua mașină.
  • Între timp, poliția ajunge la fața locului iar  autoritățile din Olanda pornesc investigația la fața locului care include securizarea perimetrului, colectarea de probe, interogarea martorilor, a personalului și a responsabililor de securitate și se analizează înregistrările video.Interpolul este informat și se solicită emiterea unei Notificări violet (în 2023 au existat 72 de astfel de notificări) pentru a se afla informații despre modurile de operare, procedurile, obiectele, dispozitivele sau locurile de ascundere utilizate de infractori în astfel de situații. Activitatea acestei superagenții constă în principal în coordonarea între țările membre. Activitatea se desfășoară în oricare dintre cele patru limbi ale organizației: arabă, engleză, franceză și spaniolă. Interpol nu dispune de agenți înarmați staționați în fiecare țară și nici nu desfășoară misiuni pentru arestarea suspecților.Ulterior, Interpolul poate emite o Notificare roșie (în 2023 au fost 12260 de astfel de notificări) dacă sunt identificați suspecți, notificare ce  va servi la localizarea și arestarea unei persoane în vederea extrădării acesteia. Baza legală pentru o Notificare roșie este un mandat de arestare sau o hotărâre judecătorească. Multe dintre țările membre INTERPOL consideră o Notificare roșie ca fiind un argument puternic pentru arestarea provizorie.
  • Artefactele furate sunt înregistrate în baza de date Interpol pentru lucrări de artă furate, care în acest moment conține aproximativ 52.000 de opere de artă.
  • Activarea Europol pentru analiză avansată. Europol sprijină autoritățile olandeze analizând rețelele infracționale implicate în traficul de bunuri culturale. Misiunea Europol este de a sprijini statele membre UE în prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate internațională gravă și organizată, a criminalității cibernetice și a terorismului.
  • Eurojust facilitează formarea unei echipe comune de investigație între Olanda și România. Eurojust este o agenție a UE care se ocupă cu cooperarea judiciară în materie penală între agențiile statelor membre.
  • Se începe supravegherea transfrontalieră, prin care autoritățile din Olanda și România urmăresc posibile rute de contrabandă și deplasările suspecților în alte state membre.
  • Se emit mandate de percheziție pentru posibile locații ale obiectelor furate sau echipamentului folosit pentru infracțiune.
  • De asmenea, dată fiind urgența și complexitatea furtului, au loc o serie de măsuri ce se desfășoară în cooperare cu celelalte state membre UE: informarea și cooperarea cu autoritățile vamale, monitorizarea piețelor online și caselor de licitații, investigarea tranzacțiilor financiare suspecte.
  • Între timp, se dispune activareamecanismelor de schimb de informații între agențiile de informații din România și Olanda.

Timpul se scurge, iar metodele prin care poți face o operă de artă să dispară sunt variate. Din experiența proprie de avocat în drept penal, lucrările de artă pot fi recuperate într-o altă țară și pot trece decenii înainte ca lucrările furate să reapară. Într-un caz, un dealer de antichități sustrăgea antichități din Egipt prezentându-le drept suveniruri ieftine pentru turiști. În alt caz, picturi valoroase au fost recuperate de la un dealer de diamante, care plătise un milion de dolari în schimbul acestora, iar banii reprezentau un împrumut pentru achiziționarea de droguri. Din aceste exemple observăm că mai este un pericol pentru valorile culturale. Nu toate obiectele de artă sunt sustrase public, așa că este foarte dificil să le identificăm și să le recuperăm. În general, țările cu grad mare de corupție și care nu atribuie resurse suficiente pentru cultură și securitatea acesteia favorizează o altă metodă de a ataca creațiile artistice, anume falsul în artă. Falsul în artă te deposedează fără mari explozii, iar descoperirea poate fi atât de târzie încât o investigație devine imposibilă. Mă tem de falsul în artă când mă gândesc că Muzeul Național de Istorie al României, clădire de 120 de ani încă nerestaurată complet, stă cu o colecție de 17 milioane de obiecte în cutii, cu un personal subdimensionat, în condiții care nu permit profesioniștilor să verifice autenticitatea obiectelor, iar publicului i se restricționează dreptul și accesul la cultură. Falsul în artă este o activitate infracțională internațională și cu vechime în istorie.  Încă de când a existat autenticul, a existat și „fake”-ul.

Până la urmă, ar trebui să fie intuitiv să ne gândim la falsul în artă din moment ce ne-am obișnuit cu deepfake-ul în lumea digitală și contrabanda cu produse contrafăcute. În 2024, Eurojust a coordonat o operațiune, implicând autorități din Spania, Belgia, Italia și Franța, care a dus la scoaterea de pe piața obiectelor de artă a peste 2000 de exponate de artă, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro, care ar fi putut fi vândute sau traficate drept opere de artă veritabile. În 2018, la Muzeul de artă din Elne, Franța, s-a constatat că o pictură conținea clădiri construite după moartea pictorului Terrus. A urmat o investigație și au constatat că 82 din cele 140 de obiecte de artă erau falsificate.

În acest moment, instituțiile menționate realizează toate eforturile pentru a identifica responsabilii furtului. Poate vom avea parte de un final fericit și vom găsi piesele intacte, sau poate vor fi găsite mai târziu pe piața neagră. Din păcate, rămânem cu un gust amar după această experiență și cred că fiecare dintre noi se simte deposedat, măcar puțin, de o parte din identitatea noastră națională. Din acest motiv, Ministerul Culturii nu ar mai trebui tratat ca un minister de mâna a doua, dacă tot dorim să ne lăudăm cu moștenirea noastră culturală. Date fiind pericolele și complexitatea infracțiunilor din ultimii ani, îmi doresc să fim siguri că obiectele culturale naționale din România, aflate în grija autorităților, beneficiează de protecție, iar autenticitatea lor este verificată în mod constant.

Referințe:

  • Interpol, Rules on the Processing of data,

https://www.interpol.int/en/content/download/5694/file/27%20E%20RulesProcessingData_RPD_2024.pdf

  • Interpol, Constitution of the ICPO-INTERPOL

https://www.interpol.int/en/content/download/590/file/01%20E%20Constitution_2024.pdf

  • Regulamentul (UE) 2016/794  Al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol)
  • Decizia-cadru a Consiliului 2002/465/JHA
  • Regulamentul (UE) 2016/399
  • Directiva 2014/41/UE privind Ordinul European de Anchetă
  • Regulamentul (UE) nr. 952/2013 privind Codul Vamal al Uniunii Europene.
  • Directiva 2014/60/UE privind returnarea obiectelor culturale sustrase dintr-un stat membru.

Distribuie acest articol

67 COMENTARII

  1. “…ce facem?”

    Autorul spune în text ce se face din punct de vedere legal și procedural. Noi?…

    Cetățenii ar face bine, cred eu, să nu politizeze în mod absurd evenimentul. Valoarea exponatelor dispărute este inestimabilă. Ele au fost văzute de imensă majoritate a românilor în manualul de la școala. Au într-adevăr o legătură semnificativă cu identitatea noastră [culturala].

    În ultimul timp, însă, am văzut fie minimalizarea gravității faptului, din partea guvernanților, fie politizarea în alt sens…

    Oricine cere guvernului explicații cu privire la caz este asociat cu “extremiștii naționaliști” cu “georgistii”, cu dacopatii, cu protocronistii etc.

    Ei, bine, eu cred ca cei care administrează averea acestei țări (inclusiv culturală) sunt datori să răspundă la întrebările cetățenilor.

    Iar noi ce să facem? …Să-i facem să răspundă!

    • Bună seara! Mulțumesc pentru intervenție. Într-adevăr, și eu am dorit să subliniez că este nevoie de decizii nepopuliste și de luarea unor măsuri pentru ca pe viitor să nu avem această problemă. Este normal ca cetățenii să pună întrebări și să primească răspuns. Toate cele bune!

  2. Utila prezentarea dvs!
    Am o remarca totusi, spunet-i coif getic pt. ca dacii încă nu se impusesera prin zona în sec respectiv, existau doar regate si triburi getice la acea vreme.
    Asta nu înseamnă că nu erau înrudiți ci ca pur și simplu nucleul de putere care a impus identificarea ulterioara a populatiei din zona ca daci (asa cum a fost preluata și de romani) inca nu apăruse la scara istoriei.

  3. Lasam in urma trecutul si privim spre viitor.

    Cred ca suntem natiunea cea mai obsedata de trecut.

    Prin asta nu vreau sa zic ca nu ar trebui investigat cazul cu maxima seriozitate si incercat pe orice cai legale recuperarea artefactelor.
    Zic doar ca nu ar trebui sa facem o tragedie nationala mai mare decat este in realitate.

    • Bună seara! Mulțumesc pentru comentariu! Cu siguranță trebuie să privim către viitor, dar, mă gândesc, să învătăm din greșelile din trecut. Empatizez cu privirea către viitor. Gândul meu a fost să subliniez că avem o problemă în prezentarea operelor noastre de artă către public, dar și o problemă cu protecția lor. Cumva nu reușim nici să le protejăm, dar nici să le folosim pentru a aduce prosperitate prezentului și viitorului nostru. Toate cele bune!

  4. O familie araba, formata din specialisti unu si unu, formata din citeva sute de membri, a furat din Berlin o moneda de aur de 100 (o suta) de kg. Aceeasi familie a mai furat din Dresda, din muzeu, niste obiecte istorice de arta. Au fost prinsi, dar nu au fost prea tare pedepsiti deoarece au colaborat si s-a reusit regasirea citorva obiecte, desi moneda de aur a fost topita.

    Trebuie sa recunoastem ca baietii sunt buni, sunt buni, ce mai!

  5. draga Dragos,
    ”ne-a furat coiful ! Ce facem ? ”

    NIMIC !

    Constatăm pentru a nu stiu cita oara cit de prosti suntem !

    Cum dracu să lasi o valoare inestimabila să iasa din țară in loc sa faci naibii o copie (asa cum fac alte state cu valorile lor) și sa le-o trimiți cultivatorilor de roșii verzi…ale sunt copii !…nu coifu nostru

    Sa trimit o asa valoare in strainatate, ca sa te lauzi cu ea, este comportamentul tipic al unei tzatze de la țară sa arate ea cine este…o proasta !

    Ne putem lua adio și de la acest tezaur ! DE CE ?

    – pentru ca au fost furate NUMAI COIFUL SI 4 BRATARI !
    – este clar O COMANDA
    -este clar ca obiectele au fost deja scoase din Nederlands și poate au ajuns deja unde trebuie
    Prinde Orbu scoate-i ochii…pun pariu ca aia de au furat, chiar daca ii vor prinde, nu stiu pentru cine au furat !

    • In occident sunt oameni seriosi.
      Nu se duce nimeni la muzeu sa plateasca o gramada de bani sa vada o copie palidă sub o sticlă securizata.

      Mai bine cauta o poza sau filmare HD pe net.

      Dumneavoastra v-ati duce la gradina botanica sa vedeti flori artificiale sau la zoo sa vedeti animale impaiate?

      Dupa logica dumneavoastra cel mai bine ar fi sa tinem artefactele antice intr-un seif de maxima siguranta, sub paza militara, sa nu le poata vedea nimeni niciodata.
      Atunci este ca si cum n-ar exista.

      Lucrurile acestea exista tocmai ca sa „epatezi” cu ele. Sunt elemente de soft-power.
      De aceea au fost furate.
      Intr-o privinta sunt de acord dumneavoastra. Nu cred ca vor mai putea fi recuperate. Fie sunt deja pe teritoriul Rusiei, fie sunt deja distruse. Pentru ca scopul a fost exact acela de a da o lovitură culturii şi civilizatiei române, adică statalității române. Asta e parerea mea.

      • bre L,elisir,
        Eu sunt inginer, nu om de cultura (ca sa dau satisfactie multora care folosesc superior aceasta zicală tălîmbă – de parcă cultura tehnica nu e cultură…) si vad treaba practic, nu de prin inalțimile culturii de care n-am ajuns nici să mă apropii măcar, ci cam asa:

        – dacă compar riscul ”…. de a da cuiva ocazia unei lovituri culturii şi civilizatiei române, adică statalității române…” cu varianta aialaltă că : ”…In occident sunt oameni seriosi.
        Nu se duce nimeni la muzeu sa plateasca o gramada de bani sa vada o copie palidă sub o sticlă securizata….”,

        cred că logica inginerească ar zice: ”f…k off…NU MERITA RISCUL IN ORICE ANALIZA (INGINEREASCA) TIP RISK ANALYSIS AND ASSESMENT”. (pot explica detaliat oricarui om de cultura ce e aia)

        Deci, fac o copie, o pun intr-o sticla securizata si las oamenii seriosi din occident sa se holbeze la ea (99,99% nu vor sti ca e ”fake”, n-au cum, nu o ”pipăie”, n-o scoate din cutia de sticla, samd…s-ar putea ca nici ăia de la muzeul lor să nu stie asta…și nici n-ar fi în interesul lor să bată toba)

        Si inca o poanta: am vizitat citeva muzee de prin UE si alte ținuturi (asta cind n-aveam ce face altceva mai bun) si,,,,surprise !!!…la citeva abundau lucrari ”copii” (inclusiv in UK !)

        Deci, obiecte cu valoare inestimabila (materiala dar si istorica), trebuie sa fii prost sa le lași la ”intimplare”.

        Si ca oamenii ”de cultura” și tot felul de doctori istoriografi , directori de muzee si ziaristi care ne explica cum ”așa devenim – utilizăm soft power”, le dau cel mai recent exemplu sa înteleaga ”risk assesment”:
        – azi dimineață, s-a anuntat ca in Washington, la 5 km de Capitoliu si Casa Alba, IN CEL MAI CONTROLAT, MONITORIZAT SI PAZIT SPATIU AERIAN DIN LUME, un avion comercial de linie s-a ciocnit cu un elicopter militar
        – naveta Challenger (inima tehnologiei umane cea mai avansata) a explodat !)

        Dragi oameni de cultura : SE INTIMPLĂ !…ORICE AI FACE,,,iar zicerile ”ințelepte” ale unor specialisti ca ”trebuie minimizate riscurile” e o alta prostie !…
        In cazul de față RISCUL TREBUIA ELIMINAT TOTAL ! și din pacate, am prezis ca acest tezaur dacic ”is gone” !…chiar daca au fost prinsi aia 3 amărîți, sau 4

        • Vi s-a implinit dorinta. Riscul asupra coifului si bratarilor tocmai a fost eliminat total. Inginereste vorbind… :)

          Ca inginer probabil ca stiti ca singurul eveniment sigur e moartea/sfarsitul/distrugerea.

          Deci ca sa eliminam „TOTAL” riscul ca pe viitor sa ni se mai fure sau distruga vreun tezaur trebuie sa facem ce trebuie facut. :)

          Sunt si eu tot inginer. Nu am avut functii la fel de importante ca ale dumneavoastra dar am proiectat suficient in domeniul industrial incat sa inteleg ca elimini numai acele riscuri pe care este rezonabil sa le elimini. Altfel unde am ajunge cu costurile daca am urmari sa eliminam „total” orice risc? Nu ne-am mai apuca de nimic… pentru ca numai cine nu munceste nu greseste.

          • Nu m-ati inteles:

            ideea este: la ceva ce este sau consideri INESTIMABIL (deci, nici macar o asigurare amarita nu reprezinta nimic), aplici stiinta ;i da rezultat RISK=0 (cu cit valoarea creste, riscul creste asimptotic…na, ca ma puneti sa vorbesc chinezeste pe site-uri)

            in cazul de fata, nu vorbim de un storcator de zarzavat care nu trebuie sa se strice, adica sa fie risc = 0 de defectiune, cum incercati sa justificati tehnic costurile mai mari.

            adica la o valoare INESTIMABILA, riscul TREBUIE SA TINDA SPRE ZERO !!

            si ca sa intelegeti mai bine ce spun – la proiectarea centralelor nucleare (ex Fukushima-Japonia) este un criteriu denumit AMC (accidentul maxim credibil) la care japonezii au calculat inaltimea barajului de protectie la +9m la Tsunami.
            Viata a demonstrat ca a venit tsunami de 14 m si s-a intimplat catastrofa (acu, sincer, nu mai tin minte cifrele exacte, dar principiul a fost exact acesta)…dupa eveniment, lumea a acuzat proiectantii…si nu numai

            Deci, RISCUL SE CALCULEAZA (e o stiinta), iar asta spune ca la ceva INESTIMABIL (adica sa nu se intimple), RISCUL TREBUIE=0, adica, sa terminam naibii cu soft power-ul si grija ca nu mai vine nimeni sa vada coiful…mai bine facem copii.
            si cum am mai afirmat, amaritii aia ciuciunghezi care au furat efectiv coiful, in mod sigur, habar n-au pentru cine l-au furat…d-aia nici nu a fost deja recuperat.
            In primele 30 de min. dupa furt, „prada” a fost predata cuiva necunoscut intr-un loc anume prestabilit, de unde a fost preluata de „managerul” operatiunii (probabil ala al 4-lea de negasit), iar asta a continuat la fel pina la destinatarul final…tot necunoscut)
            Deci, prinde orbu scoate-i ochii…vedeti la ce e bun Netflix ?

            Si tot analiza de risc spune ca fiind un obiect INESTIMABIL, nu va mai fi gasit, pentru ca ala care l-a furat, STIE VALOAREA…si nu-l intereseaza ca nu-l mai vede nimeni…asta e HARD POWER

            In final, intreb „oamenii de cultura”: acum, e mai bine asa ?

        • Inginereste vorbind, cu tehnologia actuala si jdemiile de fotografii si scanari existente (presupun) – se poate reconstitui artefactul cu 99,99% precizie si, cum spuneti, nimeni nu se va prinde… (dac-as fi pentr-o zi presedinte 🙃)
          Valoarea materialului este infima.
          De exemplu, „Lupoaica” (altfel, executata intr-o tehnica primitiva, dintr-un material ordinar – are nustiucate replici, si nici nu e sigur ca ceea ce e expus la Roma este originalul. Cui ii pasa ca cei doi copilasi din replica originala or fi acum in compozitia unor „ciaoane”, daca cei de pe soclu nu difera cu nimic dar ne ramane mesajul ca Țde la Râm ne tragemȚ …?
          Orgoliul natiei sta (nu trebuie sa stea) in atomii de aur (sau monoatomii, orice ar insemna asta) primordiali?

      • sa vedem ce fac ”oamenii serioși” din Olanda…acu problema e: care sunt oamenii seriosi- ăia 60% emigranți sau ceilalti 40% neaoși ai țărilor de jos (și la propriu și la figurat), din care 20% sunt drogati, LGBT, trans, woke si ce naiba o mai fi prin ”societatea” lor superdemocratică, insetată de cultură….și de julă, ca e mare ”trafic” de cultura p-acolo, și d-aia ne explica un om de cultura de pe la noi la TV ca, d-aia se fura mult, ca e cultura multa p,acolo (cred ca si noi ne-am tîmpit)

        https://ziare.com/tezaur-dacic/furat-muzeu-glume-presa-olandeza-1920421

        garantez ca daca așa ceva s-ar fi intimplat la noi, nici o presă sau chiar fițuică, de nici o culoare nu si-ar fi bătut joc de ex de un Vermeer (original) de-al lor julit de manelistii nostri…nici măcar în glumă !
        Așa vrea România să ajungă ?…n-aș crede…nu Olanda este exemplul, să fim cinstiți !

        • Spuneti mai sus ca abordati lucrurile inginereste. Poate ne dati detalii legate de informatiile pe care le transmiteti legat de structura populatiei in Olanda. De unde stiti ca 60% sunt emigranti (socotiti de la a cata generatie?), sau ca dintre cei „neaosi” (ce numiti dvs. „neaos”?) sunt 20% drogati, LGBT, trans, woke? Pe ce va bazati cand spuneti ca intreaga societate e insetata de jula?

          Cat priveste glumele, poate va uitati mai bine atat la sursa lor, cat si la publicatiile in care apar. In orice tara (inclusiv in Romania) traiesc oameni cu gusturi indoielnice, mari creatori sau macar consumatori de barfe si „glume” pe cele mai nepotrivite teme.

          Imi permit sa va sugerez (nesolicitat, scuze) sa incercati sa va informati legat de ceea ce afirmati si sa nu va bazati doar pe cele auzite. Olanda nu e o tara a sfintilor, insa poate incercati sa vedeti si altceva decat cliseele mai mult sau mai putin adevarate, exprimate din diverse frustrari.

          Sa speram ca progresele investigatorilor nu se vor opri aici si ca in curand comorile vor fi regasite si inapoiate Romaniei. Restul e can can si barfa

          • dl. Anonim,

            1. daca stilul pamfletar va deranjeaza pe dvs. , as putea, eventual, sa-mi cer scuze (daca chiar va deranjeaza !)…fața de olandezi, NU ! (ii stiu destul de bine și, nu e cazul sa-mi cer eu scuze), apreciind ca respectul intre oameni trebuie sa fie reciproc

            2. glumele mele , asa grosiere cum le-am premeditat sunt mult mai subtile decit ziarele lor comice si pline de glume subtiri (mai ales in conjunctura actuala)…daca pe dvs. nu va deranjeaza, atunci, aflati ca pe mine da !

            3. evident ca datele ”statistice” au fost spuse ”licentios”, premeditat grosier, iar dvs.., probabil, daca m-ati fi cunoscut cit de cit, n-ati fi putut crede ca pot spune enormitati, altfel decit premeditat…n-am stat sa caut date si sa fac analiza demografica a Olandei, dar, am fost foarte foarte impresionat de fotografiile celor 2 ”olandezi” (cetățeni) care furara, cică, coiful si au fost prezentati si la TV (comparati-i pe amariții aia prinsi, cu celalalt olandez sadea, dat tot la TV si in cautare…care inca nu e prins…și tare mi-i ca ala era ”bulibasa”…un tip subtire, cu ochelari, imbracat cozy, ce mai, parea ”creierul” prostilor
            …nu credeti că fețele lor cereau ca mai intii sa fie tunsi si apoi bagati direct la ”bulău” (licenta poetica !)…si apoi de discutat….ah, da, suntem democrati si cu drepturile omului si chestiile astea nu se fac…trebuie sa-i respectam…

            4. dvs. ”sperati ca progresele investigatorilor nu se vor opri aici”, iar eu vin si va prezic ca in urmatorii probabil 20 de ani, vor mai investiga in continuare,…iar noi raminem tot la can can si birfa (aceasta prezicere e bazata tot pe calcule de risk vs value inestimabila)

            PS. chiar ma uitai pe statisticile demografice ale olandei….imigrantii cu copchii cu tot cca 22-24%…pina la 50-60% in urmatorii 10-15 ani, (o nimica toata istoric) nu mai e mult daca ne uitam la rata de crestere a copchiilor locali + alta imigratie iminenta…(doar daca n-or stopa-o cumva)
            cred ca n-am gresit atit de grav ca evaluare, macar previzionata !…

            s-auzim de bine !

            • si o ”justificare” aditionala:

              Problema, dpdv legal și tehnic, sta cam asa:
              – astfel de tranzactii (pt. ca este o tranzactie comerciala) este reglementata international de sistemul INCOTERMS
              – nu mai intru in alte detalii decit sa mentionez ca operatiunea se numeste IMPORT TEMPORAR (adica, RO-muzeul de stat, exporta TEMPORAR ceva catre OLANDA-muzeu de stat). PUNCT.
              – din acel moment, obiectul exportat temporar, devine ”PROPRIETATEA” /RESPONSABILITATEA TOTALA TEMPORARA a muzeului ce l-a preluat deci a statului care detine muzeul

              – in tranzactie-care este document legal acceptat , sunt trecute conditiile contractuale: de unde incepe livrarea, cine transporta cine plateste transportul, unde se face transferul de proprietate (temporara), asigurari, etc.

              De ce spune prostii ministrul olandez Van Weel:
              https://www.news.ro/cultura-media/furtul-pieselor-dacice-muzeul-drents-suspectilor-s-dat-ales-spuna-unde-obiectele-publica-fotografia-ministrul-olandez-justitiei-neaga-autoritatile-romane-ar-facut-presiuni-datele-fie-facute-publice-1922402431002025011521918345

              zice că ”…că este o mare lovitura pentru România…!”

              ce vorbesti bre ?!…ESTE O MARE LOVITURA PENTRU NETHERLANDS !, dar specimenul este ”subțire” si se exprimă ca atare…subțire…adică, vezi Doamne, ei ne fac o mare favoare ca-și cauta hotii si chiar fac chestii ilegale, după cum vedem mai departe

              Apoi, mai apare unu, adica aista: Joep Lindeman, profesor de drept procesual penal la Universitatea din Utrecht, nu cunoaşte, de asemenea, niciun caz în care acest lucru s-a mai întâmplat.

              „Este vorba de artă specială (NU E ARTA SPECIALA , BRE, CI UN BUN INESTIMABIL CU VALOARE DE SIMBOL PENTRU O NATIUNE) care a fost împrumutată (GRESIT…LEGAL ERA CA SI PROPRIETATE-RESPONSABILITATE OLANDEZA) de la un alt muzeu din străinătate”, spune Lindeman. „Cred că şi asta îi face (PE POLITISTI) să ia nişte măsuri neobişnuite”.

              În cele din urmă, depinde de judecător să evalueze dacă balanţa intereselor a fost făcută în mod corespunzător,(ADICA BALANTA UNUI BUN INESTIMABIL !?…STA LA MINA UNUI JUDECATOR…POLITICALLY CORECT !) spune el. „Atunci poate duce la o pedeapsă mai mică în sentinţă.” (ASTA II FREACA PE DEMOCRATII OLANDEZI ACUM…CUM SA FACA PEDEPSELE MAI MICI)

              …si incheie glorios ca ”asta este frumusețea statului de drept !”….

              iar eu vin si spun că asta este uritenia bunului simt alterat…adică nesimțire

            • Multumesc pt raspuns. Observatiile mele nu sunt legate atat de Olanda si nu ma deranjeaza nimic din ceea ce scrieti. Comentariul dvs. mi s-a parut insa intr-o contradictie flagranta cu sugestia pe care o faceati mai sus, legat de modul ingineresc de abordare a problemelor: pragmatic, bazat pe informatie. Aici apare diferenta intre o opinie/discutie bazata pe argumente si o caterinca.

              Ca dvs. nu aveti niciun respect pentru olandezi (nici chiar pt cei datorita carora, de ex. aveti acum chipuri performante in aparatele dvs?) e opinia dvs si o respect. Nu stiu in ce masura cunoasteti poporul sau cultura, probabil insa ca ati avut experientele dvs. Ma surprinde insa punctul 3: porniti de la 2 infractori si generalizati. Asa, bazat pe o stire, toti romanii ar putea fi vazuti drept hoti sau cersetori (e plina Europa de astfel de persoane venite din Romania), ori, daca mergeti pe la Rijksmuseum, veti spune ca toti olandezii sunt creatori de arta.

              Probabil ca amandoi speram ca veti fi contrazis flagrant la punctul 4.

            • Daca tot vorbim despre justificari aditionale:
              ” exporta TEMPORAR ceva catre OLANDA-muzeu de stat). PUNCT.”
              As zice: „si de la capat.” Muzeul este o fundatie independenta, nu mai are legatura cu provincia Drenthe si e finantata din diverse surse:
              https://nl.wikipedia.org/wiki/Drents_Museum
              (textul e in olandeza incercati cu Google translate)

              Aceasta situatie invalideaza si asertiunea dvs. „deci a statului care detine muzeul” legata de proprietarul temporar al obiectelor furate, mai precis trecerea de la muzeu la stat. Ceea ce insa nu ma face mai putin surprins de faptul ca furtul s-a putut produce. Muzeul si autoritatile pot spune ce doresc, ca a fost o violenta extrema, ca hotii s-au miscat foarte repede, eu i-as intreba cum s-ar simti oare toti cei care cauta justificari daca, de exemplu, tablouri de Vermeer sau Frans Hals ar fi fost furate in timp ce erau expuse, de exemplu, in Tokio.

              Evident ca, intr-un astfel de caz, ministrul se simte direct responsabil, fie doar si prin faptul ca imaginea tarii sufera. Nu inteleg insa de unde trebuie sa tragem concluzia ca ni se face o favoare intrucat hotii sunt cautati si suspectii interogati. Abordarea a fost, intr-adevar, neobisnuita. Publicarea datelor personale, atat a suspectilor cat si a condamnatilor, nu e o practica uzuala si unele publicatii chiar au refuzat sa o faca, desi informatia era disponibila. De acord cu dvs., regulile democratice sunt duse uneori la extrem, impiedicand uneori ca anchetele sa obtina maximum de rezultate.

              Eu raman cu speranta ca, in final, obiectele vor fi gasite in bune conditii. Cum spuneti si dvs., valoarea lor este inestimabila si nu este cuantificabila material.

    • Bună seara! Mulțumesc pentru comentariu! Din păcate prea des se întâmplă ce spuneți dumneavoastră: nimic. Fiecare incident sau eroare ar trebui urmată de măsuri și îmbunătățiri. Cred că doar așa putem progresa. Toate cele bune!

  6. „îmi doresc să fim siguri că obiectele culturale naționale din România, aflate în grija autorităților, beneficiează de protecție, iar autenticitatea lor este verificată în mod constant.”

    Cite nu ne mai dorim cu totii! Din pacate dorintele costa bani, multi bani. Marile muzee ale lumii sunt pline cu obiecte obtinute pe diferite cai din alte tari, pe undeva s-a oficializat furtul. Acum insa ne dam de ceasul mortii cind vedem un furt direct. Ne laudam cu obiecte de arta si istorie, dar pe nimeni nu intereseaza sa le vada, muzeele sunt goale cu exceptia copiilor care sunt dusi cu clasa. Mergem la Louvre, sau la Ermitaj nu pt a vedea si admira ceva, ci doar ca sa moara vecina de invidie, vazusi fato, ala fuse si la Versailles.

    • Cam ne-drept ce spuneti!
      Muzeul de Istorie chiar ne era inchis, si nu pentru ca nu ne interesa sa-l vizitam, ci pentru ca cultura nu conteaza pentru guvernanti decat pentru inflamarea unora.
      Da, cu timpul se va stinge flama asta, dar scarile muzeului vor continua sa fie calcate in sus si-n jos, de unii care descopera ca este inca inchis.

    • Dom Neamtu, am fost in Berlin la muzeul unde au bustul lui Nefertiti; Altes Museum. Asta prin anii 90. Sunt ceva ani deatunci nu? Inca mai am fioare pe sira spinarii cand imi amintesc ochii aia, trasaturile. Nu se compara cu ce vezi intr-o poza.

  7. Daca nu ne-am fi furat singuri „caciula”, e vorba si despre un furt la COMANDA.
    NU stiu cum de au unii acces la explozibili puternici in Olanda si Germania,
    insa cu siguranta se poate afla de unde provin explozibilii.
    Ma indoiesc ca vreo grupare mafiota ar deveni brusc interesata de cateva kg de aur
    cand doar un singur lingou standard de aur pur are 12,4 kg!
    (e posibil sa ceara ambelor state implicate o rascumparare oarecare, desigur – nu neaparat in bani)

  8. Gem marile muzee ale lumii de furtișagurile „oficiale” ale puternicilor lumii. M-am înspăimântat când am vizitat Louvre, British Museum, etc. Furatul de opere de artă, arheologice, etc a fost apanajul marilor cuceritori ai lumii. Acum acești tâlhari ne predică democrația. Au furat, tâlhărit, ucis, etc și vor asta și în continuare. Sunt tâlhari „cu ștaif” nu?

  9. Toata nebunia aceasta nu putea fi evitata daca nu erau expuse originalele ci copii/fake?
    Obiectele originale fiind din aur,cu o valoare intrinseca a materialului poate pentru hoti este rentabil sa topeasca obiectele de arta si sa valorifice materialul?

  10. O prezentare analitica f.buna din partea autorului. Dar din pacate nu va da gasirea acestui furt. Principalii vinovati sunt in Ro care nu au stiut sa faca un contract beton si sa trimita copii. Vin este egala pt ministrul culturii, director muzeu si ceilalti implicati in acest transfer de bunuri culturale ca exponate.

  11. Ce sa facem? Asteptam sa vedem daca se mai gaseste ceva. As specula spunand ca obiectele vor fi recuperate curand, pare un furt facut de profesionisti insa par in acelasi timp niste profesionisti ce prefera metode mai brute si asta poate fi o semnatura ce conduce la gasirea lor.
    E de presupus ca au furat obiectele dacice nu pentru aur ci pentru valoarea lor istorica, asa ca as spune ca nu sunt in pericol de a fi distruse decat daca infractorii vor fi intr-o situatie iminenta de a fi prinsi. Asta e bine si daca obiectele nu vor fi recuperate imediat macar raman sperante ca pot fi regasite mai tarziu.

    Pe de alta parte este foarte trist sa constat din nou indiferenta natiei fata de propria istorie si cum se trezeste patriotismul din oameni doar la evenimente exceptionale preucm acest furt. In mod traditional nu ne-am interesat mai deloc sa ne descoperim istoria prin cercetari arheologice si documentare istorica. Tin minte supararile constructorilor de drumuri cand trebuiau sa intrerupa frecvent lucrarile pentru ca era nevoie de descarcare arheologica la cate un sit descoperit intamplator. Sau cum cu vreo doua decade in urma un tractorist a avariat pe undeva prin Dobrogea o biserica de prin secolul V care s-a intamplat sa-i stea in drum cand a dat cu spatele.
    Asta e realitatea, poporul e pasionat de istorie doar atunci cand asta gadila orgoliiul si toti sunt mandri de Burebista sau Decebal despre care insa nu s-a ostenit nimeni prea tare sa afle ce limba vorbeau sau ce alte izvoare istorice ar mai fi in afara de foarte putinele cunoscute care relateaza despre acele timpuri. Nu intereseaza prea mult nici ce a urmat dupa ce dacii au fost cuceriti de romani si faptul evident ca poporul roman este rezultatul unui lung proces istoric si al unui mare ameste de etnii si natii. Ba chiar e uns entiment de jena ca am fi sange amestecat si nu pur, desi genetic vorbind asta ne-a dat vigoare si rezistenta in timp.
    Poporul traieste fericit intr-o ignoranta cutremuratoare si nu are o problema ca se darama vestigii istorice, e ok sa puna termopane cu rame albe de plastic la cladirri vechi, si nu e prea interesat ca avem conationali care fura din siturile istorice la liber. Nu deranjeaza nici macar gunoaiele din jur si e ok sa arunci peturi de bere prin natura.
    Dar bine ca ne-am trezit acum ca suntem sclavii altora care isi bat joc de istoria noastra furand 3 bratari si un coif dacic. 3 bratari care au fost furate in anii in care zona Orastie era casa hotilor de vestigii istorice si rascumparate de statul roman la suprapret si un coif care a fost descoperit intamplator de un copil prin anii ’20 si folosit o perioada ca suport de araci si ca vas de apa pentru gaini.

  12. Ce urmează? Closca cu pui de aur. Nu pentru ca a fost descoperită în județul Buzău, sunt sigur ca Marcel nu știe asta, ci pentru ca dacă e furata, nici ca e mare pierdere, ca nu e dacica (și nici scitica). Iar euro-atlantistii și suzeranistii ar putea sa se acuze reciproc de conspirații, neglijență, prostie sau interferente străine. Toate valabile.
    Propun sa închidem obloanele și cu aceasta istoria României. Pacat de generația de la 1848 care a crezut ca pot schimba soarta acestui popor necăjit. N-a fost sa fie.

  13. Ce facem? Ei…..nu e mare branza! Putem face ce-au facut turcii la Plevna!

    Eu as fi mult mai ingrijorat de faptul ca de 35 de ani ni se fura democratia…..acea democratie castigata cu sangele unor romani de un eroism fara limite. Atac mai profund si mai grav asupra noastra ca popor decat cel practicat de 35 de ani de catre clica comunistoida PSD si clicile create si patronate de catre PSD( care azi sunt acesti asa zisi suveranisti ce propaga nationalisme ieftine de tip ceausist) NU EXISTA!

    A propos, conform unor istorici, in zona Baraganului si in zona adiacenta ( includem aici, in zona adiacenta, si zona Varbilau, unde s-a gasit celebrul coif) cei ce stapaneau prin secolele 2-3 i.e.n. nu erau nici traci, nici daci, nici geti…..erau bastarni. Si se pare ca inainte de ei zona era stapanita de sciti. Deci se pare ca acel coif e de origine scitica. Ramane deci sa stabilim cat de mare e legatura dintre sciti si „cultura si identitatea noastra” …..ca popor! Ca parca se zice ca originile noastre sunt daco-romane.

    Evident obiectele respective ne apartin de drept, este incontestabil acest fapt, dar ce treaba au ele cu cultura si identitatea noastra ca popor nu e deloc clar!

    • @LS. Bastarnii si scitii nu au stapanit in zona jud Prahova unde s-a gasit coiful de aur. In perioada din care se atribuie coiful, zona era stapanita de geti (geto-daci).

      Istoricii seriosi nu spun ca originile noastre sunt doar daco-romane. A existat o populatie precedenta dacilor, urmasa a culturilor Gumelnita, Cucuteni, culturi importante. Plus migratorii care au venit ulterior.

      Iar intrebarea ce legatura au artefactele cu identitatea noastra ca popor e fara sens. Orice artefact vechi e o parte din identitatea si istoria unui popor.

      • Este posibil ca bastarnii sa nu fi ajuns pana in nordul jud Prahova, in sensul ca nu mai sus de linia Plopeni-Mizil, dar la momentul sec V-IV i.e.n. ( coiful este datat ca fiind din aceasta perioada), aproape sigur nu erau nici geti, nici daci pe acolo, prin zona Varbilau, Cotofenesti, Slanic.

        Mult mai probabil sa fi fost sciti. Daca am sti cu siguranta ca dacii au migrat( de unde ?) catre zona nord Valcea, nord Gorj, parte din Banat, Transilvania de sud-vest, la un anume moment, atunci ar fi posibil ca la momentul sec IV i.e.n. sa fi fost o parte dintre ei cantonati in zona Varbilau-Slanic. Din nefericire nu avem nimic, nicio data, care sa confirme macar partial aceasta ipoteza. In acea zona subcarpatica, cam la aceeasi latitudine, din Vlaea Ialomitei, pana in Valea Teleajenului existau si exista inca izvoare de apa sarata. Este posibil ca pe acolo sa se fi perindat multi, motivat de existenta acelor izvoare. Dar repet, nu avem date. Geti in niciun caz, pe acolo. Nu se justifica existenta lor in acea zona. Cand s-au stabilit in Dobrogea, probabil migrau venind dinspre sud.

        Desigur acest artefact este parte integranta din istoria acestor teritorii care astazi se cheama Romania.

        Dar a spune ca este parte integranta din identitatea noastra ca popor e mult prea mult spus. Pentru a putea spune asta ar fi necesar sa se demonstreze, de exemplu, ca tehnica de prelucrare a metalelor cu ajutorul careia s-a fabricat acel coif a fost utilizata pe aceste teritorii multe secole de-a randul. Sau ca armamentul folosit de catre luptatorii de pe aceste pamanturi de-a lungul secolelor are o legatura cu acel coif. Sau ca este cert ca a fost construit de sciti si exista date ca anume populatii stabilite in varii zone ale teritoriului ce azi se cheama Romania au legaturi de comportament sau port sau obiceiuri ce provin din cele ale scitilor.

        Cum este indubitabil ca asa ceva nu s-a demonstrat si nu se va putea niciodata demonstra, este decent sa avem proprietatea termenilor si sa avem grija ce cuvinte rostim, pentru a nu manipula, pentru a nu induce in eroare, pentru a nu crea comportamente de tip nationalist care dauneaza unei comunitati care se doreste a fi civilizata!

        • Bastarnii sunt mentionati pt prima data de Demetrios din Callattis in sec 2 a.c.la nord deGurile! Dunării ca fiind „veniti din alte parti”. Sosirea lor in zona central-nordica a Moldovei are loc spre final de sec 2.
          Getii, care aveau aceleasi arme si mergeau calare ca scitii sunt mentionati in expeditia lui Darius ( sec VI a.c) – zona dobrogei si gurilor dunarii; episodul Lisimah are loc in sec IV a.c când macedoneeni doreau sa supună pe getii din nordul Dunarii.
          Si ca sa revenim la scuti, acesteau erau un conglomerat de popoarea ariene(iranice) înrudite intre ele in grade mai mici sau mai mari. Exista un grad de inrudire si cu getii si in acelasi timp termeni compusi in jurul radacinii geti defineau popoare pe un areal larg – masageti (getii mari – regina Tomiris)- zona aral, gutii in zona caucaz etc. apropos de ideea ca fetii vin din(doar) sudul dunarii (ca si romanii, nu?)

          Nu exista coifuri similre descoperite in arealul scitic. Cele din zona scitilor sunt diferite ca forma, mult chiar, dar si simbolistica si su t mult mai deparze de noi – spre zona volga-don de ex.

          Singurele coifuri similare au fost descoperite tot in Romania – peretu (teleorman), agighiol(tulcea), orsova, baiceni cucuteni(iasi). Deci un total de 5, raspandite pe un areal suficient de mare încât sa fi cuprins cel putin 5 centre de putere. Acestea sunt mult mai asemănătoare cu coifurile din zona balcanica si lumea elenistica.

          Scapati din vedere faptul ca aurul argintul si cuprul se prelucrează continuu in zona noastră din perioada eneolitica – ceea ce denota existenta unei traditii mult peste sec.IV -VI a.c! Nici nu era greu, aur aluvionar – precum cel din coifuri – venind din munti, de care nu ducem lipsa, spre deosebire de zona stepelor.
          Iar legatura noastră, de acum, cu cei de acum 2-4-6-8000 de ani + este demonstrata genetic (Mihai Netea). aproximativ 20% mezolitic – 60% neolitic – 20% indoeuropean. Poftim continuitate in areal.

          Înainte sa porniti pe directia demistificarii cu orice pret verificati totusi per ansamblu datele deja existente!

          • In general de acord cu ceea ce spuneti!

            1. Totusi, ca privire la bastarni, nu mai imi aduc exact aminte, dar parca Daicoviciu a scris asta: in secolul 3 i.e.n. au existat ciocniri intre geti si bastarni intr-o zona situata in stanga Dunarii, la nord vest de Tandarei, dar sub latitudinea Brailei si se specifica faptul ca bastarnii aveau cetati fortificate din pamant si lemn in zona Baraganului de nord, loc in care erau localizati in acele timpuri.

            Tot cam in acea perioada au existat ciocniri intre geti si triburi celtice, intre bastarni si triburi celtice cam in aceeasi zona. Mai mult, in zona din apropierea oraselor Slobozia Ialomita si Urziceni exista sate in care oamenii au trasaturi ce par a fi asemanatoare cu ale bastarnilor( eu vazand poze cu astfel de chipuri umane, mi s-au parut a fi mai degraba cu origini pecenege sau cumane) – a se citi Neagu Djuvara.

            2. Banuiesc ca toti erau de origini ariene, ajunsi aici venind din sud: sciti, geti, bastarni, traci, daci. Se pare ca pana in aprox 2000 i.e.n. conditiile climatice la nord de paralela 45 erau total nefavorabile unei locuiri permanente

            3. Istoria antica se bazeaza pe dovezi relative, deseori exprimate in scris in mod complet subiectiv. Si nu numai istoria antica! Ar trebui sa specificam de fiecare data cand discutam despre astfel de lucruri ca este vorba de ipoteze si nu de certitudini.

            Prin ceea ce spuneti in final, imi dati dreptate. Suntem un amestec! Ca si toate celelalte popoare. A face din asa zisele identitati nationale o problema de viata si de moarte mi se pare o prostie si credeam ca odata cu ducerea pe copca a lui tataia Adolf astfel de atitudini vor fi tratate ca fiind impotriva civilizatiei…..cu atat mai mult in sec 21.

            In loc sa ne gandim ca suntem niste biete furnici in imensitatea Universului. o tot tragem cu identitati nationale, protectionisme economice….ar fi bine sa ne concentram atentia pe spatiu…..de acolo va veni pieirea si doar scrutand si cercetand spatiul vom dezvolta cunoasterea….in rest, nimic nu conteaza!

    • Mai exista si coiful asemanator de la Agighiol, din argint si bronz, aflat la Muzeul Getty din SUA, tot in o expozitie. Mare noroc ca nu s – a distrus in incendiile LA. Ar trebui sa ne mai potolim cu tot felul de expozitii in locuri discutabile.

    • Scitii erau popoare iraniene = ariene, din conglomeratul nord pontic si caspic, inruditi cu popoarele traco-getice, mesagetice, sramtice etc. Nu înseamnă ca veneau din iran ci doar ca făceau parte din nucleul din care au iradiat migratii spre iran, zona kurda, pakistan si india. Si-au creat cam primul mare imperiu de stepa din zona si nu un regat, ceea ce înseamnă ca elita lor a cucerit triburi si regate din zona. E acelasi model precum cel urmat mai târziu de huni, avari, pecenegi, cumani, tataro etc. o elita razboinica, de sorginte nomada, cuceritoare de populatii sedentare.
      Coiful datează dintr-o perioada când puterea lor apusese, e din zona getica (surpinsa ca atare si in perioada de maxima întindere a scitilor, pana in zona prutului) si prin urmare, chiar daca poate avea influente scitice (desi sunt trace) elita care l-a produs era de multisor asimilata populatiei locale. E un produs al zonei.
      Iesiti din paradigma continuumului de schimbare a populatiei locale prin nenumăratele migratii pt. ca inlusiv asimilarea acestor in orizontul a câteva generatii ne arata ca anvergura numerica era binisor mai redusa decât cea a autohtonilor. Bineinteles ca toate au lăsat niste urme in zona, obiceiuri, limba dar nu definitorii.

  14. Ce facem??
    Fiind in fata unei situatii intolerabile, eu zic ca iesirea din incurcatura trece prin Curtea CR, care ar trebui sa se autosesizeze si sa anuleze spargerea muzeului. Urmind ca, la o data stabilita ulterior de Ilie Bolojan, cam prin mai-iunie, sa se procedeze la o noua tentativa de spargere. Sa vedem daca extremistii aia de dreapta reusesc si fara tiktok, si fara Putin, si fara PNL.

  15. Se pare că nici.măcar nu e dacic ci scitic.

    https://www.praznews.ro/coiful-de-aur-de-la-cotofenesti/

    În mod tradițional, acest artefact a fost catalogat drept un „coif dacic”. Totuși, analiza detaliată a stilului artistic și a materialelor utilizate a generat dezbateri între istorici. Mulți specialiști susțin că designul și iconografia coifului sunt de factură scitică, un popor nomad originar din stepele Eurasiei.

    Este coiful „dacic” sau scitic?

    Ideea că acest coif ar fi „dacic” provine dintr-o interpretare ideologică promovată în perioada modernă, când se punea accent pe continuitatea daco-romană și pe originea străveche a poporului român. Totuși, această catalogare ridică mai multe întrebări:

    Coiful este anterior cu 500 de ani față de perioada lui Decebal și Traian. Asta face improbabil ca el să aparțină dacilor propriu-ziși.
    Iconografia coifului este specifică artei stepelor, reflectând influențe ale scitilor. Scitii au fost un popor nomad cunoscut pentru cultura sa bogată și legăturile comerciale din regiunea Mării Negre.
    Zona în care a fost descoperit coiful, la marginea câmpiei Bărăganului, a fost un teritoriu de tranzit cultural și comercial, nu o regiune exclusiv daco-getică.

    • Îmi place abordarea….

      Vedeți, spre exemplu, unii vorbesc despre Stefan cel Mare ca parte a istoriei române iar în manual se vorbește despre moștenirea culturală românească.

      Fals! Ștefan cel Mare și întreaga moștenire pe care a lăsat-o este a Moldovei și a culturii moldovenești.

      ….iar prietena noastră Rusia a argumentat (susținută de Ungaria) îndelung această abordare.

      Dacii?! Dacă nu ne-au lăsat cronici scrise în limba lor și nici biserici și cetăți, foarte probabil nici nu au existat…Și, ca să fim sinceri până la capăt, nici de geți nu suntem tocmai siguri. Probabil au fost diverse popoare migratoare ce-au trecut pe-aici.

  16. Nu inteleg de ce trebuiau expuse originalele si nu copii fara valoare.
    Valoarea aurului furat este de 100 000$ aproximativ,cheltuieli de 15-20 mii poate pentru furt…
    Hotii pot ramane cu minim 20 mii $ fiecare chiar daca topesc si revand aurul.

  17. „Trebuie sa mentionez ca Internetul a fost plin de articole care au reliefat (la vremea respectiva) ca bratarile nu sunt dacice. Sunt un fals contemporan grosolan. Dar PSD si PNL, prin oamenii lor de varf, au preferat sa dea mina si sa cumpere -cu 1700-2000 E uncia- niste piese dubioase, circulate/oferite de retele de infractori ruso-sarbi. Aurul costa doar 300 E uncia, pe atunci. (Este prima manifestare a USL.)

    Amintesc cateva argumente in sprijinul ideii falsului:
    -bratarile au aparut la vanzare pe piata neagra din SUA inca din anii „90 (spre final), cand inca nu se „descoperisera” in Romania; specialistii le-au ignorat, catalogandu-le falsuri contemporane; (nu doar specialistii nostri);
    -cu astfel de bratari au fost „acrosati” oameni importanti din Romania (Nastase, Dan Iosif, Talpes, Sergiu Nicolaescu); ca o curiozitate, trei dintre ei au murit la scurt timp; de altfel, toti cei implicati in poveste, interlopi romani sau straini, au murit de cancer in scurta vreme de la contactarea lor de Politie;
    -analiza metalografica, existenta la dosar, a fost ascunsa, cand s-a aflat ca se poate depista sursa aurului, dupa ea;
    – toti marii arheologi romani au evitat sa-si dea avizul; sesiunea de la Academie dedicata bratarilor este plina de interventii in care vorbitorii se eschiveaza si discuta doare despre localizarea puntului „Caprareata”, unde ar fi fost descoperite piesele; (si nici aici nu sunt de acord: punctul este plasat la N, S, E, V… ; bine ca avem doar 4 puncte cardinale); doar Babes si Oberlender au sustinut originea dacica a pieselor, din cate imi aduc aminte; cred ca se mai gaseste sesiunea respectiva pe Internet, unde am venit in contact cu ea; e o lectura interesanta, daca aveti timp;
    – infractorii romani prinsi cu piesele, au recunoscut initial ca sunt falsuri contemporane; dar…….. ; si aici intervine o poveste absolut ridicola, derulata de procurorii si judecatorii nostri; s-a fortat condamnarea lor pentru ilegalitati cu bunuri de patrimoniu, de parca falsificarea unor piese antice si comercializarea lor inselind clientul, nu era suficienta; dar cam in aceeasi perioada, Nastase era judecat pentru alte bunuri de patrimoniu pe care le detinea ilegal; ori, avocatul a reusit sa convinga judecatorii ca piesele lui Nastase nu erau de patrimoniu… pentru ca nu erau trecute pe lista bunurilor de patrimoniu, emisa de autoritati; dar bratarile erau? NU! si atunci, cum de incalcam autoritatea lucrului judecat, venind cu alte decizii? fortind si adevarul…
    – toti arheolohgii epocii (nu numai din Romania) considera ca aurul era apanaj/monopol regal, in toata Thracia; dupa cantitatile imense de aur luate de Taian de aici si lipsa aurului din descoperiri, cam asta ar rezulta; s-au batut monede de aur, dar pentru diferite obligatii de la sud de Dunare; nu circulaui in interior; pe plan intern, pentru comert si prestigiu se folosea argintul;
    – in fine, bratarile astea sunt semimobile; pentru a le purta, trebuie sa le extinzi si comprimi, ca sa nu cada de pe brat sau picior; dar aurul este moale si aici avem un titlu destul de ridicat; daca se foloseau, s-ar fi rupt prin uzura rapid; era mai adaptat argintul, pentru o asemenea intrebuintare; de altfel, se cunosteau bratari de argint dacice, in aceasta forma (descoperiri certe); bratarile de aur doar le imita…..

    Desigur, mai sunt argumente. Mi-am permis sa va prezint doar cateva, aici.
    Ce este interesant: atit la cumparare cat si la furtul bratarilor (ma rog, unele bratari) avem aceleasi forte in joc : PNL+PSD; si un om revine ; Oberlender.
    Evident, fiecare partid va folosi cazul pentru a-si umfla muschii.

    (Am vazut dimineata un anunt pe burtiera TV: Georgescu cere donatii de 1.000.000 E de la cetateni, sa rascumpere piesele.-?!!!- Este in legatura cu hotii? Stie cine le-a furat? De ce cere 1 milion, cand piesele sunt evaluate -nu si asigurate- la foarte multe milioane?
    Desigur, astept confirmarea anuntului ……..dar nu m-am putut opri sa va impartasesc vestea.)

    Personal nu regret furtul bratarilor. Interlopii si-au recuperat materialul, acum cand aurul a ajuns la aprox 2500E uncia. Nu toate, dar mde.

    Pierderea imensa este coiful de la Cotofenesti.
    Poate ca SIE, in legatura cu Interpolul, va reusi sa-l recupereze. Si sa fie foarte atenti -daca il vor recupera- daca este aceeasi piesa sau un fals…..

    In rest, numai de bine!”

    Lucrurile sunt mai complicate.
    Se pare ca nu a fost nici o explozie la muzeu si ca lucratrii acestuia au fost complici a furtr.
    ETC.

  18. Campania electorala pentru al treilea tur al alegerilor a inceput prin furtul obiectelor de arta dacice. Prilej pentru Tov. Georgescu de a striga sus si tare impotriva statului roman delasator si ocazie buna pentru a roti butonul de „fine tuning” al identitatii noastre de daci frumosi si liberi ce suntem. CG va aparea asadar pe un cal alb, eventual purtand coiful dacic recuperat de la „hoti” (probabil ca intre doua misiuni in Congo, baietii lui G „opereaza” prin muzee), „triumfator in lupta” asa cum ii sade bine unui extremist adevarat. Atunci, poporul neo-dac va cadea in fund pe spate si o sa-l aleaga pe „salvator” cu vreo 80%, eventual din primul tur.
    Pe scurt, asta s-a intamplat in acel muzeu. Trebuie sa ne intrebam de ce doar obiectele romanesti au fost furate si nu alte piese din muzeu. E bizar aici..

    • Bună seara! Mulțumesc pentru comentariu! Simpatică idee :D eu sunt pentru a crea și a construi. Peste o mie de ani o să fie o amintire a faptului că am putut face și în generația noastră niște lucruri trainice.

  19. Simpatică ironie, dl „Coifu”! 😆
    Mă obsedeaza educația și brusc am o idee: propun să se „fure” zilnic ceva „interesant” (ba chiar o epocă, un fenomen, un Holocaust, un ban al Craiovei sau domnitor), dar exact ce pică in tematica de mâine de la disciplina Istorie. Așa copiii se vor metamorfoza subit in curioși (Curiozica, Entuziasmel) iar știrea despre furt, venită prin difuzorul din clasă, îi va trimite țintă la textul din carte, de care negreșit fiecare (fiecare) elev va sta lipit, că și de orice surse, manual, caiet de observații…. iar părinții vor răsufla ușurați că tinerii învață autonom, ca niște oameni ce vor sa devină.
    Dexonline va publica furtul la cuvantul saptamanii.
    Țara actiunii va fi Interestan. Deși e… țara mea.
    Apa rece pe ceafă și la treabă cu noi, fiecare la treaba lui!

    • Bună seara! Mulțumesc pentru comentariu! Interesantă și inovativă propunere. Poate ar trebui să devină învățarea mai interactivă și la zi sau poate că ar trebui să existe mai multă motivare intrinsecă pentru a învăța. La câte probleme sociale avem e greu de identificat un singur lucru care ne-ar ajuta. Cred că ar fi multe de făcut, dar cred ca mai întâi ar fi bine să vedem o voință instituțională în a face lucrurile măcar la un nivel mediocru. Toate cele bune!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Lucian Ivan
Dragos Lucian Ivan
Avocat ce activează în ariile de drept penal, drept european și drept comercial. Formator, cercetător științific, implicat civic prin VedemJust în proiecte de educație juridică, protecție a persoanelor vulnerabile și monitorizare a aplicării legislației, co-autor a mai multor publicații în domeniu și autor a peste 25 articole științifice. Cu peste 9 ani de experiență în postura de cadru didactic universitar în cadrul unor universități din România și din străinătate, continuă să fie dedicat inter-disciplinarității.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro