duminică, iulie 25, 2021

Nicolicea și conferința de presă permanentă

Refuzul presei acreditate la Camera Deputaților de a-l înregistra pe Eugen Nicolicea e o zvâcnire de demnitate a unor oameni care s-au săturat să fie reporteri-stativ la dispoziția politicienilor. Cu atât mai remarcabilă cu cât e rară. Și întrerupe un fel de conferință de presă permanentă, în care Nicolicea și alții ca el se află de vreo 10 ani.

Să începem cu episodul de pe 2 iulie. S-a întâmplat ce se vede mai jos:

Camera Deputaților, 2 iulie. Înregistrare de Cristi Citre

Atâta cât se poate auzi, discuția poate fi rezumată așa:

Eugen Nicolicea: [Dacă tot] sunteți aici vreau să vă fac o corecție la…
Jurnalistă: …Nu faceți o declarație fără să vă [fie cerută].
Jurnalist: [Nu îl preluăm] pentru că vorbește urât. Nu. Nu.

Completările din parantezele drepte îmi aparțin.

Presa a pus în legătură incidentul cu un conflict al lui Nicolicea cu Cătălin Predoiu, în care Nicolicea folosise expresia “la budă”, dar mai ales cu faptul că zilele trecute jurnaliștilor de la Camera Deputaților le-au fost impuse restricții de acces, după ce Nicolicea îi admonestase: “Stați tolăniți aici ca la autogară”, adică în holul din fața Comisiei pentru legile justiției.

Cum spuneam, presa s-a supărat pe limbajul lui Nicolicea și nu vrea să se implice într-un scandal de doi lei, în care Nicolicea e agresorul. Dar mai mult de atât.

Amintiri de la proteste

Prin februarie 2017, mă plimbam de la proteste la DNA și de la DNA la Parlament cu Marco Kauffman Bossart de la Neue Zürcher Zeitung, un cotidian quality elvețian gen Frankfurter Allgemeine Zeitung. Pe lângă relatarea propriu-zisă a protestelor, ne trebuiau bineînțeles interviuri de la actorii politici și instituționali implicați. Cu PSD-ul a fost însă foarte greu.

După o serie întreagă de tentative de a îl obține pe Liviu Dragnea și, mai apoi, pe Lia Olguța Vasilescu, de la biroul de presă ni s-a întors o contrapropunere, formulată oarecum evaziv: Dacă ne interesează Eugen Nicolicea…

Da, ne interesează, am răspuns. Normal e să ai și poziția PSD. Deși alte dăți mă mai chinuisem să obțin PSD pentru presa străină, iar PSD nu prea voia.

În ziua respectivă, am ajuns la Parlament, unde ne-a luat de la poartă chiar Eugen Nicolicea. Dar, în birou, Nicolicea ne-a așezat la o coadă. Probabil, fusese desemnat – sau se ceruse – vector de comunicare al partidului în acele zile. Înaintea noastră, era o jurnalistă de radio suedeză. Dacă aveți legătură cu presa, știți că genul de interviu pe care-l voiam noi e de regulă scurt. Timpul trecea însă și recunosc că am început să glumim pe seama suedezei: Vrea să știe tot sau ce naiba face acolo cu Nicolicea?

După vreo trei sferturi de oră, iese suedeza și intrăm noi. Marco pune o întrebare, nu mai știu care. Nicolicea spune că vrea să înceapă cu niște explicații. Și începe, iar după ce începe nu se mai termină. Vreo oră. Deja vu total din zilele anterioare, toate spin-urile aruncate în piață de PSD despre partide perdante care nu se pot consola cu rezultatul alegerilor și destabilizează țara și așa mai departe.

Schimbăm o privire complice: uite, asta făcuse suedeza cu Nicolicea.

Politicos în persoană și al naibii în scris, Marco reușește cumva să asculte toate elucubrațiile repetitive ale lui Nicolicea. Mai are vlagă să pună și niște întrebări, la sfârșit. Întrebările primesc niște răspunsuri sumare și neconcludente.

De ce se comportă PSD așa cu presa?

Nu e o decizie care a fost luată în secret la o anumită dată, dar e clar: prin presă, PSD înțelege yesmanii de la posturile TV prietene. Se duce la emisiunile de la Antena 3 sau România TV ca să se bălăcească-n propriul noroi catodic, cu beneficii de orgoliu. Atunci când un politician are nevoie de notorietate, se expune și în alte contexte, așa cum a făcut Nicolicea.

Nenorocirea e alta: PSD nu e singurul partid care face asta. Iar România TV și Antena 3 nu sunt singurele posturi care se comportă cum se comportă. Nicolicea a făcut în iulie 2018 ceea ce a făcut și în februarie 2017. Presa s-a comportat altfel doar în iulie 2018, altfel e de multă vreme dispusă să înghită cam orice poziție exprimată de un politician, indiferent de relevanța ei.

Din fericire, nu absolut orice poziție, așa cum s-a văzut zilele trecute. Acum un an și jumătate, după ce i-a făcut capul cât o baniță lui Marco, Nicolicea a obținut doar vreo trei citate în Neue Zürcher Zeitung. În mediile românești, el și alții ca el obțin cam ce vor. Tradițional, cu presa nu vorbești neîntrebat. Sau convoci o conferință de presă. Dar, în realitate, pe teren, lucrurile funcționează și altfel. Cel puțin la noi.

Momentul de demnitate al jurnaliștilor de politic de la Parlament e cu atât mai remarcabil cu cât s-a raliat și reporterul Antena 3, al cărui microfon se îndepărtează de Nicolicea în imaginile de mai sus. De ani de zile, televiziunile de (fake) news din România sunt o conferință de presă permanentă, în care politicienii își debitează minciunile și atacurile oricând vor. Iar întrebările rămân fără răspuns.

Articol aparut pe blogul personal

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Ce mai poate face presa, oare mai este
    în prezentul românesc a patra putere în stat? O vom vedea in acțiune la haosul fiscal care va urma sau la alte nedrrptăți ce sunt in pregătire. Va avea ecou in mediile unde este citită,încă? Va trezi lumea amorțită de nepăsare?

  2. Domnule Comanescu,

    Habar nu aveti ce vorbiti.

    Se vede ca nu le aveti cu terenul. Sefia de presa nu se numeste jurnalism ci vatafie.

    Orice asertiune pe seama profesiei de jurnalist fara ca aceasta sa fie sustinuta de experienta de teren nu face doua parale.

  3. Bravo,Bravo,Bravo, jurnalistilor ,care s-au solidarizat impotriva unui politician insuportabil , care face
    atata rau justitiei si tarii.

  4. In toate e si rau dar e si bine, aceasta dualitate a lumii nu ne paraseste niciodata.
    E bun banul, ca asta e societatea in care traim, cu bani cumperi orice, adica cumperi si presa.
    De asta nu mai exista decat putini jurnalisti, restul sunt baieti si fete care spun ceea ce li se spune
    ca trebuie sa spuna. Cei care s-au opus astazi, cu o trezire de orgoliu, vor pleca fruntea
    maine, atunci cand li se va aminti de unde vine banu’.

  5. Eugen Nicolicea a afirmat că abuzul în serviciu nu ar fi incriminat în Germania. Nicolicea minte fără ruşine! Vă rog să citiţi în Codul Penal german, sub titlul „Fapte penale în funcţie publică”, capitolul 30, articolele 331 – 358:

    (limba germană)
    https://www.gesetze-im-internet.de/stgb/index.html

    (limba engleză)
    https://www.gesetze-im-internet.de/englisch_stgb/index.html

    Pe lângă Codul Penal mai există „Bundesbeamtengesetz” (Legea Funcţionarilor Federali)

    https://www.gesetze-im-internet.de/bbg_2009/index.html#BJNR016010009BJNE006400000

    şi, la nivelul landurilor federale, legi pentru funcţionarii de land.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Iulian Comanescuhttp://www.comanescu.ro
Iulian Comanescu este vânzător de conținut, pe care îl livrează brandurilor prin firma proprie după o carieră rodnică în media de peste 15 ani. A rămas la prima dragoste pe Comanescu.ro, blog matusalemic lansat în 2006 chiar pe HotNews, premiat de două ori, unde publică materiale despre comunicare și altele, chiar dacă nu mai trăiește din jurnalism. Colaborează cu diferite publicații și a scris o carte despre media tradițională, online și celebritate pe nume "Cum să devii un Nimeni" (Humanitas).

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

Nikita Hruşciov dixit: „În România socialismul nu poate fi construit fără mămăligă”

Într-o şedinţă desfăşurată la Moscova, la 8 iulie 1953 – în cursul căreia câţiva politicieni sovietici au discutat despre un plan de...

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ceea ce criza sanitară a impus, în mod dramatic şi poate ireversibil, este politica fricii.  Creşterea fără precedent a controlului statal, invadarea...

Vaccinarea anti-COVID: între tipic statistic și potențial național

România este vaccinată cam cât ar prezice indicele dezvoltării noastre umane. Ne comportăm tipic statistic, suntem un punct cuminte pe o curbă...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro