In urma cu doi ani se inaugura conducta Iasi-Ungheni cu mari sperante: in sfarsit, Moldova urma sa aiba acces la gaze romanesti ca alternativa la monopolul Gazprom. Bine, nu chiar imediat: conducta ar fi trebuit extinsa si pe partea romaneasca (doua compresoare si doua sectiuni de conducta Onesti-Gheraiesti-Iasi) si pe partea moldoveneasca (Ungheni-Chisinau). Se vorbea la vremea respectiva si de urgentarea conectarii Romania-Moldova pentru energie electrica, pentru ca Moldova sa nu mai fie dependenta de centrala ruseasca de la Cuciurgan (Transnistria). Aceasta livreaza energie electrica cu vreo 15% mai scumpa decat in Romania si consuma gaze care nu sunt platite, marind datoria Moldovei catre Gazprom (acum, 65% din PIB-ul tarii). De retinut ca, indiferent cine ar fi la guvernare, pro- sau anti-europeni, Rusia are o parghie foarte puternica de a influenta deciziile politice in Moldova: cu 65% din PIBul Moldovei bani de incasat, ar putea executa in orice moment o parte a datoriei, preluand controlul asupra oricaror active li se nazare. Ca urmare, gasirea unor alternative pe energie e cel mai important lucru pe care l-ar putea face Romania pentru Moldova.
De bine, de rau, lucrurile incepusera sa se urneasca: pe gaze, investitiile pe partea romaneasca, de fapt, jumatate din suma necesara, au fost incluse pe Programul Operational Infrastructura Mare, adica sa fie atrasi bani europeni; iar in Moldova, s-au finalizat studiile pentru conducta Ungheni-Chisinau si exista cat de cat un plan de finantare a lucrarilor. Pe partea de energie electrica, tot in Moldova se lucreaza acum la un studiu de fezabilitate pentru interconectarea cu Romania prin sud (Isaccea-Vulcanesti-Chisinau).
Cel putin pana pe la mijlocul lui 2015, guvernul roman a parut destul de interesat de interconectarea pe energie cu Moldova: s-a semnat un memorandum intre guvernele celor doua tari, parafat la noi in august anul trecut prin HG 712/2015, prin care ambele guverne se angajau sa grabeasca mai multe proiecte de interconectare pe infrastructura de energie electrica si de gaze. Mai mult, Transelectrica si Transgaz au trimis scrisori de intentie catre autoritatile moldovenesti, aratandu-si disponibilitatea sa investeasca propriu-zis in interconectori inclusiv pe teritoriul Moldovei, in forme de parteneriat comercial cu companiile de transport de gaze si energie electrica relevante din Moldova.
De retinut ca pentru guvernul Ponta interconectarea cu Moldova era o prioritate declarata. Din pacate, e neclar acum in ce masura actualul guvern este interesat sa finalizeze infrastructura prin care Romania sa poata sa livreze intr-adevar energie electrica si gaze catre Moldova. Cred ca ar trebui transmis un semnal clar cu privire la intentiile Romaniei: ce vrem sa facem?
1. Avem niste linii de curent electric (pe care deocamdata nu se poate exporta de prin 2004 ca moldovenii functioneaza pe sistem rusesc) si conducta Ungheni-Chisinau (pe care se poate exporta deocamdata foarte putin). Putem publica undeva care e capacitatea disponibila pe aceste interconectari? Pe gaze, ultimele date pe care le gasesc eu referitoare la capacitate sunt pentru anul gazier 2014-2015, nu insa si pentru 2015-2016.
2. Concret, avem sau nu avem de gand sa investim in liniile de interconectare pe energie electrica spre Moldova? Ultimul plan de dezvoltare a retelei publicat de Transelectrica (2016-2025) spune asa:
„Creşterea capacităţii de schimb de energie electrică cu Republica Moldova
S-au analizat dar fără a fi însă planificate ca și dezvoltări ulterioare următoarele proiecte de interconexiune prin intermediul unor staţii “back to back” situate pe teritoriul Republicii Moldova şi anume:
– LEA 400 kV Isaccea (RO) – Vulcăneşti (RM);
– LEA 400 kV Iaşi (RO) – Ungheni (RM) – pentru care există variante alternative privind staţiile de capăt, atât în România (ex: Iași/ Munteni), cât şi în Republica Moldova (ex.: Chişinău/ Străşeni).
S-au analizat următoarele variante:
* Varianta 1 → stație „back to back” conectată pe LEA 400 kV Roman – Ungheni /Strășeni /Chișinău.
* Varianta 2 → stație „back to back” conectată pe LEA 400 kV FAI – Ungheni/Strășeni /Chișinău (linie nouă FAI – Smârdan).
* Varianta 3 → stație „back to back” conectată pe LEA 400 kV FAI – Ungheni/Strășeni /Chișinău (linie nouă FAI – Gutinaș).
* Varianta 4 → stație „back to back” conectată pe LEA 400 kV Munteni – Ungheni /Strășeni /Chișinău.
– LEA 400 kV Suceava (RO) –Bălţi (RM) – pentru care există un Memorandum de înţelegere semnat şi analize preliminare realizate.
Soluţia finală urmează a fi stabilită după realizarea unui studiu comun în contextul aprobării de către ENTSO-E a catalogului de măsuri privind interconectarea sincronă a sistemelor energetice ale Republicii Moldova și Ucrainei la sistemul energetic Europa Continentală.”
3. Ce facem cu aplicarea HG 712/2015? Mai exact, conform acestui HG, Romania si Moldova trebuie sa-si faca un grup comun de lucru, format din „reprezentanţi ai autorităţilor competente, autorităţilor de reglementare şi ai companiilor de profil din cele două state, conducerea sa fiind asigurată în comun (copreşedinţie) de cele două părţi la nivel de secretar de stat/ministru adjunct” (art 6). Putem publica undeva componenta grupului de lucru din partea romaneasca?
4. Ce s-a mai intamplat cu scrisorile acelea de intentie trimise anul trecut de Transgaz si Transelectrica de a face investitii direct in infrastructura de energie din Moldova, scrisori bine primite de autoritatile de la Chisinau? Concret, mai e oferta valabila? Si in ce consta ea, concret, pentru a face proiectele de interconectare viabile?
4. Nu in ultimul rand, ba poate chiar cu asta ar fi trebuit sa incep: Romania a dat un imprumut conditionat Moldovei de 150 milioane de euro, in transe. In timp ce guvernul moldovean are nevoie de bani ca de aer, cativa experti curajosi in energie de la Centrul ASPE din Chisinau arata ca din sectorul de energie se sifoneaza bani din greu, bani care sunt bani publici si depasesc cu mult ajutorul dat de Romania. Ca idee:
– Moldovagaz, companie care e macar partial controlata de Ministerul Economiei de la Chisinau si integral reglementata de ANRE, accepta sa nu-si ia banii pentru gazul consumat de centrala de la Cuciurgan (de aici vin cca 70% din datoriile totale Moldovagaz catre Gazprom, acelea care au ajuns la 65% din PIBul Moldovei)
– Moldovagaz face unele cheltuieli pe care pana si reglementatorul ANRE le gaseste nejustificate ( in suma de vreo 11 milioane de euro in 2012)
– ca pata finala de culoare, Moldovagaz plateste pentru servicii juridice un avocat condamnat deja in prima instanta la vreo 9 ani de puscarie, salariul lui regasindu-se in tarifele platite de consumatorul moldovean.
Ca urmare, mi-as dori ca guvernul Romaniei sa puna conditii dure pentru recuperarea banilor sifonati din sectorul energiei din Moldova. Nu de alta, dar altminteri, prin banii dati ca imprumut, turnam apa din bugetul nostru intr-un vas cu fundul ciuruit.
Un scurt film explicativ aici: Podul peste Prut, varianta 2.0: interconectarea pe gaze si energie electrica
Aici si documentul celor de la ASPE si rezultatele controalelor ANRE Moldova asupra Moldovagaz.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„Vina” pentru esecul proiectului nu este in totalitate a autoritatilor de la Bucuresti. Nu de putine ori, delegatia moldoveana una a discutat cu partea romana si alta cu Comisia Europeana, cu ocazia intalnirilor tripartite dar si bilaterale.
In al doilea rand, Moldovagaz este detinuta in proportie de 50% de catre Gazprom care a facut cam tot ce se putea pentru a intarzia cat mai mult acest proiect.
Si ca o parere personala, cred ca scopul gazoductului a fost de la bun inceput pur electoral cu un bonus de a mai sifona ceva bani.
Proiectele au fost blocate şi din cauza instabilităţii politice din Moldova.Ele trebuie continuate,cel puţin cele din domeniul energie şi gaze.Ar mai trebui şi cele de transport,o autostradă Chişinău-Iaşi-Tg.Mureş(cu podurile respective) ar fi foarte necesară.Ar mai fi colaborarea economică în care capitalul românesc care acţionează în Moldova să fie subvenţionat parţial de statul român.Nu sunt suficiente doar bunele intenţii sau numai colaborarea culturală,învăţământ,sănătate,etc trebuie o colaborare economică puternică.
Cred ca ar trebui sa lasam pe planul 2 sperantele la parteneriate generale, intre guverne si sa incercam mai mult sa cooperam , pe proiecte, cu IMM-uri si alte organizatii din Moldova. Bani pentru proeicte mici sunt, diferenta intre stadiile de dezvoltare ale unor sectoare de activitate e destul de mare si putem avea foarte multe proiecte comune( adaugand valoare activitatilor in Moldova).Deci, COOPERATI PE PROIECTE, nu ale statelor, ci ale IMM-urilor, in sectoare selectate ca prioritare.
Dar ne-a interesat vreodata dincolo de declaratiile politice? Tema Moldovei apare in discutie doar cand nu exista altceva care sa capteze atentia publicului.