sâmbătă, februarie 8, 2025

O schemă Ponzi: mai sofisticată, dar tot schemă Ponzi

O amintire din primii mei ani de economist: cursa înarmărilor dintre SUA și URSS era la apogeu. Ronald Reagan decisese ferm să îngenuncheze regimul sovietic prin dimensiunea sufocantă a cheltuielilor militare, așa că SUA cheltuiau cam 5% din PIB pe înarmare. Uniunea Sovietică încerca să țină pasul, dar nu avea cum: ar fi trebuit să cheltuiască vreo 50% din PIB ca să rămână la paritate! În final, Gorbaciov a înțeles că a pierdut lupta și a cedat. Până atunci, economia sovietică se zbătea să supraviețuiască, dar rezultatele erau tot mai dezastruoase. Între altele, producția de grâu a țării (în treacăt fie spus, realizată mai ales în câmpiile bogate din Ucraina) era cu totul insuficientă, așa că URSS era unul din marii importatori de cereale ai lumii.

Într-unul din anii de la începutul deceniului al nouălea al secolului trecut, dezastrul producției de grâu a fost chiar mai mare decât de obicei. Importul de grâu american (realizat de multe ori prin intermediari, între care se număra și România, la vremea aceea) nu a mai fost suficient. Așa că șeful de la Kremlin a decis: cumpărăm noi direct și plătim în aur. Și așa URSS a evitat o criză alimentară majoră. Aur pentru grâu a desferecat rapid silozurile americane!

Nu, articolul meu nu este despre prăbușirea URSS, datorată în final incapacității funciare a regimului comunist de a produce eficient. Și nici măcar despre Ucraina – grânarul Uniunii Sovietice. Este despre bitcoin. Crypto-jucăria care a ajuns (iar) la peste 28000 de dolari, după ce căzuse la 16000. Citesc în media online opinii ale împătimiților jocului pe crypto, care așteaptă înfrigurați să vadă cum bitcoin ajunge la 30000, apoi la 60000 de dolari, unde de altfel a mai fost cu vreun an în urmă. Și am bănuiala că mulți dintre entuziaști așteaptă nu numai să câștige mulți-mulți bani din evoluția prețului bitcoin, ci și să arate, triumfător, scepticilor că ei au avut dreptate.

Sunt convins că sunt mulți de foarte bună credință între împătimiții crypto. Ei chiar cred, de exemplu, că nu este vreo diferență între bitcoin și aur. Pardon, e o diferență: cantitatea de aur crește de la un an la altul, pe când stocul de bitcoin este imuabil; așadar, aurul nu valorează chiar atât de mult cât bitcoin! Eu sunt de părere că asta este chiar o glumă absurdă: cum adică, să compari un impuls într-un calculator cu cea mai veche și stabilă din istoria omenirii formă de exprimare a valorii, printr-un referențial el însuși cu valoare intrinsecă? Pe cei care cred că Pământul este plat e greu de tot să îi faci să înțeleagă că nu e chiar aşa. Voi încerca, totuși: dacă ar fi existat bitcoin când URSS plătea în aur importurile de grâu, cum ar fi reacționat americanii dacă URSS ar fi spus că plătește grâul cu bitcoin? Ar fi fost și altceva decât un hohot de râs nestăvilit?

Dar hai să vedem ce este de fapt un crypto-ceva: este o convenție între cei care participă la schemă; unii vând, alții cumpără un impuls într-un calculator; creșterea prețului nu vine decât din faptul că mai mulți jucători sunt atrași de mirajul câștigului din nimic; nu există nicio altă sumă care să intre în circuit, decât prețul plătit de noii jucători pentru a cumpăra unitățile jucate de cei vechi. Adică: o schemă Ponzi! De la început până la sfârșit! Faptul că nu promite un anumit mecanism de multiplicare a depunerii inițiale absolvă de orice răspundere pe inițiatorii convenţiei, asta admițând că s-ar afla vreodată cine or fi fiind aceștia. Dar mecanismul prin care creșterea prețului atrage noi și noi participanți, care la rândul lor nu așteaptă decât ca prețul să crească în continuare, face parte din definiția strictă a oricarei scheme Ponzi.

În jocul acesta, singurii care câștigă sunt de fapt intermediarii – cei care mijlocesc tranzacțiile dintre vânzatori și cumpărători și câștigă marja dintre bid și ask. Cu o condiție: să nu se apuce să creadă ei înșiși balivernele pe care le vând și să facă și altceva decât simpla împerechere dintre ordinele de vânzare și cele de cumpărare; că altminteri ajung la faliment, ca FTX, în noiembrie trecut. 

Cum de durează atât de mult aceste scheme Ponzi? Întâi, pentru că au folosit un script foarte atrăgător pentru promovare. Vezi, Doamne, caracterul strict finit și, spun entuziaștii, strict controlabil în orice moment face ca crypto să nu poată avea caracter inflaționist (spre deosebire, bineînțeles, de moneda emisă de băncile centrale). De fapt, insinuarea de la care pornește explicația este că crypto ar fi bani. Or, asta este fals. Crypto este doar o convenție, care se joacă numai între cei care o acceptă. Îmi amintește de anecdota pe care o știam din copilărie: “mamă, am vândut stiloul pe 1000 de lei!” “dar cine ți-a dat atâția bani pe un stilou?” “nu mi-a dat bani; mi-a dat două pixuri, de câte 500 lei fiecare”. Sunt, este adevărat, și câțiva comercianți care acceptă plăți în crypto, dar aceste plăți sunt chiar marginale și sunt folosite drept cârlig de marketing. Dacă vreun comerciant chiar ajunge să vândă mult în crypto, poate lesne să pățescă ce a pățit Elon Musk: firma Tesla a lichidat stocul de btc cu o pierdere de multe milioane de dolari, iar acum mașinile Tesla se cumpără doar pe bani, nu pe ficțiuni. 

În al doilea rând, crypto folosesc o tehnologie de vârf: blockchain. Această tehnologie pare să aibă, într-adevăr, un potențial remarcabil. Doar că nu poate fi pus semnul egal între o tehnologie și un produs care se bazează pe ea. Dar scriptul de promovare a crypto exact asta a făcut: “Uite, asta înseamnă dezvoltare de secol XXI! Crypto este viitorul!” Eu sunt de acord că blockchain e deosebit, dar de ce să fie asociat cu o ficțiune?

În al treilea rând, spre deosebire de schemele Ponzi clasice, crypto nu promit un anumit randament. El apare dacă și numai dacă prețul unei unități crește. Iar el, într-adevăr, poate să crească foarte mult. Bitcoin, cel mai popular crypto, era cotat la 40 cenți în 2010 și a ajuns peste 67.000 de dolari în 2021! E drept, după aia a scăzut la sub 16.000, dar aceasta a fost fix justificarea pentru lansarea unui nou raliu. Acum, btc a ajuns la peste 28.000 de dolari și poate crește în continuare. Iar creșterea prețului, adică potențialul câștig, atrage noi și noi jucători – minunat pentru deținătorii de btc, dacă au cumpărat mai jos de prețul actual. Doar că asta nu schimbă deloc faptul că orice creștere de preț înseamnă de fapt că alt jucător a fost atras în joc! Profitul unuia este exact pierderea altuia. Jocul este și nu poate fi altceva decât un joc de sumă zero. Adică nimic altceva decât Ponzi!

Succesul crypto a fost legat și de perioada relativ lungă de dobânzi scăzute pe piața bancară. Aceasta însă pare a se apropia de final. Ceea ce nu înseamnă că și fenomenul crypto se va stinge la fel de repede. Iluzia de îmbogățire din nimic și baza foarte largă de unde se pot alege participanții pot întinde mult pelteaua. Se pare că nici fraudele de proporții care au fost raportate, nici căderea unor jucători importanți nu are un efect de durată. Dar cum și loteria și ruleta există peste tot în lume, de ce nu ar exista și crypto?

În final, aș simți nevoia să pun întreaga chestiune într-o perspectivă cantitativă. Cel mai de succes crypto este, de departe, bitcoin. Tranzacțiile zilnice mondiale în btc depășesc arareori 50 miliarde de dolari – dar coboară adeseori sub 40 de miliarde – iar asta din raportările, neauditate vreodată, făcute chiar de operatori. Ce înseamnă 50 miliarde de dolari zilnic? Pe piața valutară românească, o piață mică, tranzacțiile zilnice sunt de ordinul a 2-3 miliarde de euro. Asta arată că, de fapt, crypto nu este mare lucru. Mult zgomot pentru prea puțin. Chiar și acest articol a fost prea lung, dată fiind semnificația reală a temei…

Distribuie acest articol

37 COMENTARII

  1. bitcoin valoreaza 28000 de USDT, ei tiparesc ( ca BNR) doar ca nu stim daca au si in cont valoarea in $. Crypto se bazeaza pe marketing, e plin twiterul de experti cu explicatii pe grafice eliot waves, RSI … Atata timp cat cineva da 28000$ pe 28000 de USDT piata crypto va creste, baietii vor specula si-i vor creste valoarea. Crest ca tether e serviciilor, nu e auditat, asa cum si manole isarescu a dat cu subsemantu la servcii

    • Urmaresc pe aici discutiile si observ ca multi nu prea au habar cum functioneaza economia mondiala in general. Defapt, economia se rezuma total la incredere. Care este diferenta dintre o bancnota de 100 USD si 0.1 bitcoini dintr-un portofel virtual? In primul rand, in cam 98% din cazuri, bancnota de 100 USD nu exista fizic si este tot o cifra dar nu intr-un portofel virtual ca intr-un sistem electronic bancar intern. Si atunci de ce ar fi mai valoros sau mai bine sa detii 100 USD in loc sa detii 0.1 bitcoini? Pentru tine depinde in cine ai incredere. Ai incredere mai mare in guvernul SUA care e in spatele dolarului sau (teoretic) intr-o retea de mii de calculatoare private care sunt in spatele bitcoinilor?
      Tehnic vorbind, ambele entitati prezinta vulnerabilitati pentru tine ca detinator de „avutie”. Concret, SUA poate sa tipareasca maine si mai multe bancnote astfel incat cu cei 100 USD cu care ieri iti luai 100 de paini sa poti azi sa cumperi doar 90 paini. Sau mai rau, se poate intampla cum a fost prin 2008 in Cipru cand peste noapte oamenilor care aveau peste 100.000 EUR in conturi guvernul le-a furat 10% (nu mai stiu daca 10% a fost procentul).
      Apoi, la bitcoin, daca cineva ajunge sa detina 50%+1 din puterea de procesare, acel cineva poate sa faca orice tranzactie in numele oricui si oricum.
      Ca sa continuam exemplele absurde din piata, Tesla o companie care produce mult mai putine masini fata de grupul Volkswagen, are venituri mult mai mici fata de grupul Volkswagen, are profit mult mai mic fata de grupul Volkswagen, are mai putine bunuri (fabrici, terenuri etc), valoreaza mult mai mult pe bursa fata de grupul Volkswagen. De ce? Pentru ca sunt mai multi oameni in lume care au o incredere mai mare in Tesla fata de increderea lor in Volkswagen. Nimic mai mult!
      Apoi, daca ne uitam la sistemul bancar ce vedem? Vedem niste institutii, numite banci, care „comercializeaza bani”. Ele „inchiriaza bani” de la entitatile X si apoi ii dau mai departe in „chirie” la entitatile Y pentru o dobanda mai mare. Doar ca in tot procesul, este evident ca atunci cand prea multe entitati X vin sa isi ceara inapoi banii pe care i-au dat in chirie bancilor (mai exact in jur de 21% este deja fatal), banca nu mai are „pe stoc” acei bani pentru ca i-a dat mai departe in chirie altor entitati Y. Banca nu poate sa ceara inapoi suficient de repede banii inchiriati entitatilor Y pentru a satisface retragerile cerute de catre entitatile X si astfel intra in faliment – vezi cazul Silicon Valley Bank. In ce context se poate intampla sa vina dintr-o data 21% din entitatile X sa isi ceara banii inapoi? Pai in contextul unor zvonuri si stiri care duc la pierderea increderii din partea entitatilor X fata de institutia bancara.

      Veti veni sa ziceti povesti cu aurul si argintul care sa „garanteze” o moneda desi mie mi se par aiurea. Aurul si argintul nu reprezinta un bun indispensabil intr-o societate. Ele sunt bunuri „de lux” a caror utilitate practica este de a inveli contacte in electronice deoarece aurul si argintul sunt putin corozive astfel isi pastreaza conductibilitatea electrica in timp. Cu toate acestea, din punctul meu de vedere, si electronicele sunt niste bunuri „de lux”.
      In fine, cred cam am scris destul :)

  2. Si totusi, multa lume stie ca e o cacialma si joaca in continuare, ca e bulgarele de zapada, ca e Caritas, ne asumam o inselatorie din lacomie.
    Nici bursa nu e prea departe. Am „jucat”, de ce oare se spune „am jucat”, peste 25 de ani, chiar am si investit :) si mi-am dat seama ca nu e prea departe de Ponzi.

    De fapt ce faci cind prinzi o bunaciune si vrei s-o duci la asternut? Nu-i promiti marea cu sarea? Asa e lumea facuta nebuna, nebuna!

  3. Cand eram copii se formase la un moment dat o piata mica dar foarte libera a abtibildurilor cu fotbalisti (Mexico 86). Un abtibild cu Maradona valora mai mult decat unul cu Lineker sau cu Butragueno, care valorau mai mult decat restul. Nu aveam niciun dubiu ca asa si trebuie sa fie – ce intrebare :D Erau buni si ailalti, dar Maradona era Maradona. Pe vremea aia nu avem timp de filozofia chibritului. La fel cu timbrele si cu 1000 de alte lucruri, cu sau fara vreo « valoare intrinseca ». Ce vreau sa spun e ca pietele de simboluri sau « conventii » sau lurcuri care nu pot fi nici mancate, nici folosite in vreun fel, tin de natura umana. Putem pune aici si lucrurile care nu pot fi folosite decat pentru a te da mare. Tablouri, obiecte de arta, genti Luis Vuitton. Putem adauga si comertul cu aur, daca vrem. Mai ales cu aurul ala care sta in niste vaults prin Londra si nu il vede nimeni cu zecile de ani. Se muta doar banii de la un proprietar la altul, tot intr-un joc cu suma nula. In treacat vie spus, acum vreo 15 ani, pe vremea cand aurul urma sa ajunga in curand la 2500, argumentele pentru aur erau cam aceleasi ca cele care sunt folosite acum pt bitcoin (vai ce prost este fiat currency, aurul nu poate fi multiplicat etc.)

    In privinta bitcoin, nu cred ca e foarte important faptul ca e doar o conventie. E doar una din 1000 de alte conventii care sunt tranzactionate liber pe undeva. Dar sunt importante alte lucuri. 1. Costurile de tranactionare sunt mari, consumul de energie este enorm, iar cineva trebuie sa achite nota – tot dintre cumparatori. Costurile alea tot vin. Prin constructie, este un activ cu « negative carry », care in timp se aduna. 2. Toata povestea asta cu bitcoin = moneda viitorului e o prostie. Active de tip bitcoin sunt o alternativa extrem de proasta pentru moneda tocmai pentru ca sunt limitate fizic. Pentru o moneda, esentiala este stabilitatea puterii de cumparare pe termen lung, pentru ca pe aia se bazeaza cel care da sau ia un credit imobiliar sau emite obligatiuni sa construiasca o noua fabrica, iar asta duce economia inainte. Vazand magnitutindea fluctuatiilor de pret, ecineva nebun sa ia sau sa dea cu imprumut bitcoin pe 10 ani (sau aur, for that matter). La ce dobanda ? Stabilitatea aia a puterii de cumparare e de fapt o constructie artificiala la care banca centrala lucreaza zi de zi, an de an, prin jde mijloace, inclusiv prin creare si retragere de moneda cand e cazul. Stabilitatea nu ceva ce vine de la sine, ca o lege a fizici gen principiul vaselor comunicante, iar faptul ca moneda nu poate fi emisa e un dezastru intr-o situatie de criza de lichiditate. Aici ma asteptam sa insistati mai mult.

    Bitcoin e doar un joc al sperantei de imbogatire rapida. Principalul lui inamic este acelasi ca pentru abtibildurile noastre cu Maradona, si anume faptul ca timpul trece, moda se schimba, in cativa ani cine stie ce alta gaselnita mai apare si le ia ochii amatorilor de imbogatire rapida.

  4. Și btc a rămas pe un consum de energie enorm. Pe ansamblu, din cauza asta, jocul nu mai e cu sumă nulă că dă chiar cu minus.

  5. Un semnal necesar. Lumea trebuie sa se întoarcă la a tranzacționa lucruri care au o valoare reala nu BS de tip bitcoin. Spre exemplu grâu, de care se vorbeste în preambulul articolului.

  6. Citeva greseli majore in articol, dupa parerea mea.

    Intii, de (re)citit https://www.investopedia.com/tech/how-does-bitcoin-mining-work/ „Bitcoin mining is the process by which new bitcoins are entered into circulation.”

    „acum mașinile Tesla se cumpără doar pe bani, nu pe ficțiuni” – banii nu sint tot fictiuni? E doar o hirtie tiparita de guverne care se obliga sa le respecte, desi pot fi exceptii cind ajung sa valoreze mai putin decit hirtia pe care au fost tipariti.

    „Doar că asta nu schimbă deloc faptul că orice creștere de preț înseamnă de fapt că alt jucător a fost atras în joc! Profitul unuia este exact pierderea altuia. Jocul este și nu poate fi altceva decât un joc de sumă zero. Adică nimic altceva decât Ponzi!” E gresit pentru ca exista un produs e schimbat de la o persoana la alta (chiar daca digital). Nu este Ponzi cind un produs isi schimba proprietarul, Ponzi e cind platesti profitul unora cu investitia altora. Asa, daca o opera de arta e revinduta repetat e Ponzi? Nu. E doar un produs care isi schimba proprietarul.

    Disclaimer: nu am investit si nu ma intereseaza sa investesc in crypto.

    • In spatele valutei nationale este economia nationala. In spatele monedelor virtuale nu este nimic decat dorinta unor cumparatori de a face profit, exact ca in Ponzi. In momentul in care nu exista dorinta, ele nu mai valoreaza nimic. Cum sa ai incredere intr-un proces inventat recent de catre o persoana care se ascunde si care (proces) consuma energie cat tari intregi.

      • In spatele monedelor virtuale nu este nimic (…)
        Este dolarul american! Toate evaluările monedelor virtuale se fac prin referință la USD. Nimeni nu se vede miliardar in btc, ci prin tranzacția posesiei de impulsuri in moneda fizică. Drept urmare și btc are o economie națională in spate, chiar dacă abia la mân-a doua.

      • – delia f – ” In momentul in care nu exista dorinta, ele nu mai valoreaza nimic. ”
        Se vede ca nu intelegeti filozofia existentiala a cripto activelor!
        Nu a fost si nici nu o sa fie vreodata vorba despre DORINTA, este vorba strict despre NEVOIE, pentru cei ce au adobptat aceasta filozofie a fost o gura de oxigen, o nevoie, o nevoie de a se putea rupe de monitorizarea din ce in ce mai agresiva a institutiilor statului, de protectie!
        Faptul ca cineva nu accepta monitorizarea nu inseamna ca are ceva de ascuns, cum inteleg in mod automat capetele de creta, este strict vorba despre suveranitate personala, despre a fi sigur ca esti stapan pe tine cand vrei, daca vrei si cum vrei.
        Tocmai aceasta monitorizare agresiva a dus la crearea acestui blockchain, papusarii impreuna cu marionetele din sistem refuza sa accepte ideea ca orice usa inchisa deschide o alta, este o lege universala nescrisa!
        Daca ma obligi sa fac ceva, voi cauta modalitati sa nu ma supun, indiferent de greutatile intampinate pe parcurs!!!!
        Aplicata doctrina DORINTEI este la fel de valabila si in cazul aurului, daca de maine se descopera un alt material care sa reziste si mai mult coroziunii, oxidarii sau care sa imbunatateasca si mai mult conexiunile electrice, scazand astfel crererea pentru aur, ghiciti ce se va intampla cu pretul acestui metal!
        Cei ce se incred in moneda fiat se incred de fapt orbeste in guvernele, care tiparesc pe modul repetititv hartii ” IOY „, renuntandu-se de mult la filozofia printarii in limita maxima echivalenta a rezervelor de aur detinute.
        Iar cei ce se incred in blockchain / cripto active, se incred in COMUNITATI formate din milioane de alti oameni care refuza sa mai traiasca in turma cu restul si care refuza sa se mai supuna!
        Nimic mai simplu.
        Cu alte cuvine, asistati la crearea si dezvoltarea unui sistem finaciar paralel care nu mai poate fi oprit.

  7. corect. tocmai de aia nu as accepta sa vand pe bitcion nici macar o scobitoare. si nici nu sunt dispus sa ofer nici macar un cent pentru un bitcoin.

  8. Desigur, sunt de acor cu dvs. Felicitari pentru modul elegant in care ati descris fenomenul! (Si pe intelesul tuturor, ceea ce nu-i putin lucru.)
    Referindu-ne la introducere, cred ca gresiti. Nu Gorbaciov a inteles ca URSS a pierdut. KGB-ul a inteles asta, cu mult inainte. Si Andropov a netezit calea lui Gorbaciov sa vina la putere si sa incerce reformarea sistemului.
    In ce priveste btc, exista cateva probleme de fond pe care nu le creditez: 1. care e suma reala aflata in circulatie si cum se poate mari; daca nu se poate mari, cumperi ceva ce nu exista, de la detinatorii initiali; cine sunt? 2. de ce ai cumpara prostiile astea, daca nimeni nu vinde in btc? 3.cine garanteaza btc? de acord, monedele nationale sunt tot un fel de btc(de cand nu mai sunt acoperite in aur/argint), dar garantate de bancile nationale(centrale), guverne si primite de toti ca moneda; dar btc este garantat? de cine?
    In ce priveste loto, avem pareri diferite. Dvs. il considerati un joc piramidal, eu il consider un CAR „tiganesc”. Nu pot sa gasesc alt termen, scuze pentru cei ce se simt jigniti de termen. Stiti jocul: un grup de colegi sau prieteni pun pe masa o suma convenita (toti aceeasi suma) si ia fiecare potul, prin rotatie. Nu se poate iesi din joc, pina cand nu ia fiecare potul. Ei bine, loto face la fel, numai ca fiind un numar foarte mare de jucatori(si -in general- jucatori diferiti la fiecare tragere), nu se ia „la rind” potul, ci se ia prin tragere la sorti. Se zice ca nu este trucata tragerea. (Eu nu pot sa-mi dau seama cum se fraudeaza, eventual.) Pentru cei mai multi este o iluzie. Dar ce placuta… Acest joc, reprezinta o cale de a face milionari mai curata si cinstita decat ingineriile fianciare scoricestite de „baietii (si fetitele) cu ochi albastri”…
    Dar fiecare cu opiniile lui.
    (Ca un amuzament: am castigat un mic premiu la loto si am finantat publicarea unei carti; altfel nu imi permiteam sa dau atiti bani pe tiparire -multe foto color-.)

    • ”Se zice ca nu este trucata tragerea. (Eu nu pot sa-mi dau seama cum se fraudeaza, eventual.)”

      Cu tag-uri RFID. Nu e propriu-zis „fraudare”, mai degrabă ar fi ”dirijare”.

          • Nu lucrez la loto, dar am auzit de mai multe ori povestea asta cu bilele marcate, dar deocamdată rămâne doar o poveste. Nimeni nu a ieșit cu vreo dovadă până acum. Numai cu „am auzit eu…”.
            Ai dovezi? Mergi la DNA, ANAF etc. Nu ai? Nu mai răspândi zvonuri aiurea. Valabil pentru orice domeniu, nu doar pentru loterie.

            • Ce-ar fi să vezi tu caietul de sarcini de la achiziția bilelor? Au sau n-au tag-uri RFID, ce scrie acolo?

              Vezi poate dai până la urmă și cu subsemnatul la Parchet, dacă tot insiști în direcția asta 😀

  9. Inteleg sa joc la pacanele, la crypto, bursa, la poker .. ca vrea „muschiul” meu sa-si riste niste bani (nu-i inteleg pe bolnavii care joaca totul si ceva pe deasupra), da nu inteleg oficialii, ca dl ministru Burduja, sa se implice din calitatea lor in asa ceva (intalnirea cu un jmecher de platforma Binance sept ’22). A doua zi trebuia demis: individul ori e prost ori ticalos si joaca la pacanele finatele tarii.
    Pe de alta parte exista cu aproximatie 197 de tari si ceva mai putine monede, in timp ce crypto sunt peste 1000, si blocheaza practic cateva mii de miliarde de $/euro. Deci de ce vorbim? Sa „citez” din clasici: inteligenta e limitata, prostia NU! Ma indoiesc ca materialul dvs. va trezi lumea si mai ales „oficialii” nostri ce din eroare, si spre oroarea celor cu intelegere, conduc tara.

    • In acest moment exista peste 10.000 de crypto active,iar multe dintre acestea,posibil peste 40%,sunt si vor fi tepe,create special pentru a sumbina credibilitatea noului sistem financiar.
      In momentul in care ceva incepe sa deranjeze se actioneaza asupra acelui ceva prin stiri false si alarmiste,prin crearea de evenimente cu scopul de a redirectiona atentia maselor de oameni.
      Oile behaie tremurand a spaima iar cainii isi vad de treaba intelegand metodologia de la A la Z,ignorand si actionand in consecinta.

  10. Domnule ER ati livrat un articol limpede si edificator pentru mine, cel putin (cred ca si pentru altii). Felicitari! M-am luminat in aceasta chestiune…multam

  11. Cineva trebuia s-o spuna/scrie. Multumesc, domnule Radulescu.
    In ce ma priveste, „I see crypto, I block”. NFT? I block. Urmatoarea astfel de gaselnita intra si ea direct in Spam.

  12. Imi povestea un prieten, odata, ca profu` lui de nustiuce de la ASE, ala care preda despre bursa si altea nu traduise in viata lui nimic, nici pe platforme online, nici cu ordine directe la broker…dar preda omul la faculta dspre asta!
    Zilele trecute am discutat cu noul medic veterinar, si el predase pe la faculta ceva, tip Ok…dar cand am adus vorba despere cum sa facem pedichiura la vaci (da, se face,si la vaci, si nu e chiar simplu sa tai unghiile Lunei,de ex, la 900 de kg ale ei i-a zburat flexu` paislpe kilometri medicului care chiar stia cum se face treaba :P) a recunoscut ca nu se baga.
    Impresia mea este ca nu ati traduit niciodata crypto…ba as spune ca nici pe forex, poate ceva actiuni si doar pe anailza fundametala, ca orice bancher care se respecta….este o impresie, poate ca gresesc.
    De ce spun asta?
    1.Tradingul speculativ, pe orice, nu inseamna musai crestere. Poti castiga la fe de bine, ba chia mai bine, pe scaderi. „shortezi” BTC si castigi la fel de mult daca BTC scade ca si atunci cand esti „long” si BTC creste.
    A presupune ca totata lumea cumpara asteptand sa creasca este un indiciu puternic ca interpretati acest tip de pariu (este un pariu de fapt, nu o schema Ponzi) ca un bancher, nu ca un „jucator”..
    2.Pariul asta nu este unul simplu, daca vrei sa ai si ceva sanse de castig :P Adica nu cumperi sau vinzi dupa ureche, ca asa crezi tu, ca pretul e mic sau mare.sau ac asa ai citit intr-un articol de pe bloomberg
    La orice ordin pe care-l bagi in piata trebuie sa ai cel putin cateva raspunsuri:
    -de ce cumperi sau vinzi? si raspunsul trebuie sa fie nu pe impresii ci argumentat, tehnic sau fundamental.
    -ai asigurat prin ordine de tip (SL) stop loss sau take profit(TP) pozitia?
    -volatilitatea produsului asigura un potential castig care sa acopere costurile de tranzactionare?
    -esti constient de riscul asumat si ai calculat ce faci daca piata merge invers? Si merge :P
    Faceti um mic experiment si puneti aceasta suita de intrebari oricrui „parior” de pe crypto (ba chiar si de
    pietel „normale”…nu cred ca veati gasi unul dintr-o suta ie care sa aiba raspunsuri decente.
    3.Nu o sa dezvolt tipurile de analiza tehnica sau fundamentala, este o treaba laboriasa si ai nevoie de niste ani ca sa incepi sa untelegi ce si cum, dar voi mentiona ca in zona crypto nu avem ce face cu analiza fundamentala, pentru simplul motiv ca nu avem …fundament :P
    Nu poti tradui pe cicluri economice, ca directie principala, rezulatatele financiare sectoriale, periodice, somajul, dinamica locurilor de munca, sentimentul consumatorului, ordinele produselor cu termen lung de viata, rata de pol monetara, nici macar stirile tari (Fed hawkish sau dovish de ex)sau orice alceva ce misca paiata „normala” nju au efect in piata de crypto.
    Poti tradui strict pe anumite chestii acre functioneaza, pe backtesting, cum e sa traduiesti gapul la aur sau sa utilizezi unghiurile „dovedite” ca fiind naturale la eurusd, de ex.
    La crypto depinde de pereche, nimic nu merge la fel peste tor, fiecate produs are specificul lui, la modul general poti tradui pe trend, trend in trend, pe TF (time frameuri) alese in asa fel incat marja ta sa fie acoperita exact in plaja in care ai gandit maagementul de risc etc.
    A aduce in derizoriu aceasta activitate speculativa care necesita un bagaj imens de cunostinte denota necunoastrea domeniului.
    Pomenea cineva de Elliott Waves, nu este suficient sa-l citesti in diagonala pe Robert Prechter, de ex, nici chiar pe Glenn Neely, ar trebui sa mergi chiar la radacina si sa-l citesti pe …RN Elliott insusi. Abia atunci vei intelege ca nimic nu este clar in EW, ptr ca lucrarile originale erau destul de primitive, cu greselie, si chiar dupa ce au fost rafinate in fel si chip de RP au o interpretabilitate atat de mare incat vor „argumenta” foarte OK dinamica in paita atat la crestere cat si la scadere :P Le poti lua doar orientativ, cupllate cu muuulte muulte alte „chestii”
    Nu este suficient sa stii cate ceva despre unghiurile normale de dezvoltare , chiar daca l-ai citit pe WD Gann, sau Jenkins dupa cum nu este suficient sa fi gasit anumite armonice specifice folosind serii Fourier, dupa metoda lui Hurst. dupa cum nu este suficient sa fi folosit indicatorii uzuali din price platforma (MACD, RSI, Benzile Bollinger, SMA, EMA etc)…nimic din toate astea nu te va face sa castigi acesle pariuri in care-ti pui banii tai :P
    Poate, poate dupa o vreme vei ajunge sa intelegi ca asa cum judeci tu judeca si alte mii si zeci de mii de oameni, unii chiar mai inteligenti ca tine, altii cu resurse mult mai mari de analiza si va trebuin sa-ti faci propriul sistem.
    Or, in acst caz nu mai discutam de niste berbeci care intra in piata pe impresii, asteptand ca creasca la infinit ceva ce poate sa scada la fel de bine neavand aproape nimic fundamental la baza.
    Aceasta nuanta pare ca v-a scapat…in rest OK, :P
    .

  13. Minti bolnave pun la cale tot felul de ineptii. Banii vor disparea, totul va fi virtual cu un consum de energie despre care multi nu-si fac probleme.

  14. Mulțumiri domnule Rădulescu. Exagerat de clar, simplu, elocvent, concis. Este util pentru „populație” să ne explice cineva – în mod credibil, ușor de înțeles – schema. Vă sugerez cu respect și oarece sfială ca în viitor să vă pronunțați și despre asigurarea obligatorie, în ROMÂNIA.

  15. Ma uimește faptul ca posibilitatea de a paria si în jos pe o scheme Ponzi este văzută de unii comentatori, de altfel foarte seriosi, ca o virtute.

  16. Mulțumim pentru articol domnule profesor. In esență sunt perfect de acord cu dumneavoastră. De obicei mă situez pe baricada criticilor Crypto și eu. Dar, cineva trebuie să fie si Avocatul Diavolului așa încât am să punctez câteva aspecte care pot da o imagine asupra valorii intrinseci a crypto-monedelor (inclusiv BTC).
    1. În spatele Bitcoin și a altor crypto-monede nu se află statul, adevărat, dar se află grupuri de interese puternice din lumea afacerilor, și nu numai, care doresc una sau mai multe monede care să nu fie controlate de state și un sistem de plăți care să nu fie trasabil.
    2. În contextul fugii banilor din sistemul bancar, în forma pe care, dacă țin minte corect, o eticheta Mugur Isarescu drept fluxuri și refluxuri de capital, Crypto este unul din canalele extra-bancare prin care se pot transfera sume masive de bani. Atunci când apare o maree de capitaluri, fiecare canal de tranzacționare este inundat, inclusiv Crypto.

    Într-adevăr Crypto-monedele sunt departe de a putea înlocui banii. Si aici voi fi procurorul diavolului:
    1. Datorita volatilității nu pot avea funcția de etalon valoric. Nu se pot folosi în mod curent pentru contracte. 2. Datorita Standardelor Internaționale de Contabilitate nu se poate ține evidența contabilă în crypto-monede, ceea ce face ca valoarea lor să fie mereu legată de valoarea de tranzacționare nu de prețurile bunurilor sau serviciilor
    3. Datorită volatilității nu se pot folosi pentru împrumuturi sau credite pe termene medii sau lungi. Deocamdată par să fie condamnate la funcția de activ de speculație.
    4. Consumul energetic foarte ridicat și perspectiva creșterii costului energetic va duce la reglementări de limitare sau interzicere a minării de crypto.

    Ceea ceu au realizat însă crypto-monedele și tehnologia blockchain este inovativ, dar beneficiarii acestor inovații vor fi în final actorii statali. Crypto-monedele au deschis drumul spre CBDC. Aici însă lucrurile iau o turnură periculoasă și contrară dorinței celor care au inventat crypto. CBDC este instrumentul perfect e urmărire a banilor, și implicit ne duce aproape de un potențial stat polițienesc capabil să urmărească toate relațiile comerciale. Paradoxal introducerea CBDC ar putea fi exact ceea ce au nevoie crypto-monedele pentru a dobândi o valoare intrinsecă. Dacă toate monedele statelor devin CBDC (ceea ce este foarte probabil), crypto va deveni sistemul preferat de plăți pentru toate activitățile de trafic, contrabandă, evaziunea fiscala și alte activități ilicite, dar și pentru tranzacții ale statelor care nu doresc să fie trasate de altte state.

  17. In cazul monedelor fiat se poate miza pe o singura constanta: devalorizarea, uneori catastrofica. Trebuie neaparat pusi la munca.

    In cazul crypto nu as spune ca este o schema ponzi ci mai degraba un instrument financiar extrem de volatil. Din cauza volatilitatii va fi interesant mai ales pentru cei care au nevoie de adrenalina pe care ti-o dau jocurile de noroc sau pentru cei care au inteles subtilitatile entuziasmante din spatele mecanismului sau pentru cei care speculeaza la bursa.

    Pacanele „for techies”.

  18. E curios ca toti va credeti mai destepti decat Elon Musk care inca detine prin Tesla si Spacex 20.000 BTC, decat Michael Saylor care detine prin MSTR 200.000 BTC, decat Larry Fink care a deschis ETF prin Blackrock si decat toti ceilalti. Bitcoin e o inventie rezolutionara, crypto e un ponzi (ETH inclus) si de aici confuzia voastra. Mai bine ati pune mana pe cate o carte ca The Price of Tomorrow de Jeff Booth sau Broken Money de Lyn Alden, dar nu ma astept sa intelegeti nici macar prefata.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Eugen Radulescu
Eugen Radulescu
Născut în 1958 în București. Absolvent al ASE, Facultatea de Finanțe-Contabilitate, 1982. Doctorat în economie, ASE, 1998. Director și consilier al guvernatorului BNR din 1990 până în prezent, cu excepția perioadelor in care a activat ca : președinte Banca Agricolă/Raiffeisen (1999-2002) și CEC (2005-2007) ; și Consilier al Directorului executiv FMI (1996-1998). Consultant FMI – misiuni în Afganistan, Maldive, Tunisia, Mauritania, Gabon s.a.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro