Guvernul instaurat ieri, condus de Ilie Bolojan, a fost deja introdus în conversația națională ca fiind unul „de sacrificiu”. Având în vedere deteriorarea mediului de securitate de la nivel internațional, acest Executiv nu are luxul de a se ocupa doar de chestiuni interne, precum rezolvarea deficitului sau reforma statului. Avem nevoie de o politică externă agilă, cu obiective precise și ierarhizate cu discernământ, pentru a nu suprapune situației economice dezastruoase de la nivel intern și un deficit de securitate națională.
O veste bună, dacă ne aducem aminte de gloanțele succesive care ne-au trecut pe la urechi în ultimele 6 luni cu perspectivele unor președinții Georgescu-Simion, este că programul de guvernare propus de noua echipă de la Palatul Victoria reconfirmă angajamentul euro-atlantic al României. Programul de guvernare în domeniul afacerilor externe este construit pe cunoscuta triadă strategică a parteneriatului cu SUA, apartenența la NATO și UE. La acestea se adaugă, drept prioritate strategică, finalizarea procesului de aderare la OCDE în 2026. România a avansat într-un ritm susținut în îndeplinirea acestui nou proiect de țară, reușind ca în luna aprilie a.c. să obțină al 14-lea aviz favorabil pentru aderarea la clubul celor mai dezvoltate economii ale lumii, din cele 26 necesare.
Dincolo de reconfirmarea acestor angajamente euro-atlantice, guvernul Bolojan promite o politică externă mai proactivă, un rol regional mai consolidat, însă cu instrumente vag definite în vederea obținerii acestui profil.
Extinderea UE spre Est – prioritate strategică pentru România
O prioritate strategică menționată în documentul programatic vizează extinderea Uniunii Europene. Guvernul Bolojan afirmă că a extinde UE dincolo de granițele țării noastre este o prioritate pentru „a crește securitatea, accesul la piețe noi” și a profila un rol „regional consolidat al României”.
Guvernul propune ca acest rol proeminent să fie expus mai ales în vecinătatea estică a UE, prin susținerea statului de drept și combaterea interferențelor rusești. Valorificând experiența națională privind interferența malignă în alegerile noastre prezidențiale, România trebuie să se implice în dezvoltarea de instrumente concrete pentru a preveni repetarea unor asemenea atacuri la adresa democrațiilor europene, instrumente care să poată fi accesate și de statele din Parteneriatul Estic. Mai mult decât atât, instituțiile românești se pot implica activ în creșterea capacității instituționale a autorităților din Moldova, Ucraina, dar și Georgia (în măsura în care am avea perspectiva unui guvern pro-european la Tbilisi în viitorul apropiat) pentru a combate amenințările hibride din partea Rusiei.
Aderarea Moldovei la UE este menționată ca fiind o prioritate de prim rang pentru diplomația românească, la pachet cu întărirea know how-ului negociatorilor de la Chișinău și creșterea rezilienței instituțiilor. Este necesar să urmărim cum va fi mobilizat acest obiectiv în perspectiva primului Summit internațional UE-Moldova, programat pentru 4 iulie a.c. În cadrul acestui eveniment de mare importanță pentru forțele pro-europene de la Chișinău, Bucureștiul ar trebui să ceară partenerilor o perspectivă mai fermă de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, sprijin instituțional, respectiv un calendar mai concentrat, cu termene strânse.
Deși integrarea acestui obiectiv este salutară și adaptată noilor dinamici europene, nu este clar de ce programul de guvernare nu abordează și cealaltă regiune care va deveni o beneficiară a procesului de extindere, anume Balcanii de Vest. Aici România, grație relațiilor bilaterale pozitive, poate deveni un adevărat antreprenor de norme în vedere integrării euro-atlantice a unor state care, fără o perspectivă solidă de aderare și fără acces la investiții, ar rămâne blocate în gheara Rusiei și a Chinei, devenind astfel surse ale insecurității europene.
Apărarea Ucrainei, investiții în propria noastră securitate
Programul guvernului Bolojan este lipsit de echivoc sub aspectul importanței sprijinirii Ucrainei ca o investiție în propria noastră securitate. Guvernul Bolojan păstrează la acest capitol discreția deja cunoscută a Bucureștiului privind sprijinul militar acordat Ucrainei și nu vorbește despre ce fel de formulă de pace ar susține autoritățile românești. Totuși, documentul prevede angajamentul că Ucraina va fi sprijinită în procesul de integrare în UE și NATO, dar și înființarea unui însărcinat al Guvernului responsabil de reconstrucția Ucrainei, sprijinit de un grup de lucru interministerial deschis și societății civile.
Ca parte a relației de parteneriat strategic cu Ucraina, se impune ca noul guvern să identifice mai precis ariile de interes comun (win-win) unde pot fi dezvoltate proiecte strategice, începând cu cele de conectivitate. În acest sens, cooperarea sub umbrela Inițiativei celor Trei Mări, platforma unde Ucraina a devenit membru asociat la Summitul de la București din 2023, reprezintă o ancoră în consolidarea dimensiunii economice a acestui parteneriat.
Guvernul Bolojan dorește ca triunghiul de la Weimar să devină patrulater
Poate printre cele mai ambițioase obiective listate în programul de guvernare vizează alăturarea României la formatul Triunghiul de la Weimar (formatul de cooperare dintre Franța, Germania și Polonia, lansat în 1991 și revitalizat în ultimii ani, în special în contextul coordonării strategice pe marginea subiectului Ucrainei), care ar permite o mai bună cooperare a Bucureștiului cu cele mai semnificative puteri europene.
Superficial, programul de guvernare evidențiază și alte formate minilaterale de cooperare unde România poate deveni mai activă, precum Bucharest 9, Inițiativa celor Trei Mări și trilaterala România-Bulgaria-Turcia. Totuși, substanța participării noastre la aceste formate va rămâne îndoielnică în lipsa unui răspuns la interogația: ce își dorește România să obțină de la aceste formate? De pildă, România poate folosi platforma de investiții a Initiațivei celor Trei Mări pentru a aduce mai multe companii americane în țara noastră în vederea dezvoltării de proiecte energetice comune sau poate folosi Bucharest 9 ca vehicul de promovare pentru a aduce viitorul Centru al UE pentru Securitate Maritimă la București (un obiectiv deja listat în programul de guvernare și menționat anterior și de președintele Nicușor Dan).
O politică externă curajoasă necesită proiecție de putere
Guvernul austerității condus de Ilie Bolojan va avea provocări suplimentare balansând importanța investițiilor robuste în securitatea națională cu imperativul menținerii cheltuielilor guvernamentale la un nivel minim pentru a rezolva problema deficitului. În viitorul apropiat, Guvernul ar putea chiar să solicite Comisiei Europene, precum au făcut-o deja alte 16 state, exceptarea unor cheltuieli cu apărarea de la exigențele privind deficitul.
Guvernul Bolojan și-a asumat, prin acest program de guvernare publicat ieri, o creștere graduală a procentului din PIB destinat apărării până la 5%, fără a fi menționat și termenul limită până la care va fi atinsă această nouă țintă care urmează să fie agreată săptămâna aceasta de aliați la Summitul NATO de la Haga. În lipsa unor investiții robuste în siguranța națională, care să permită României să proiecteze putere în vecinătate și comunitatea euro-atlantică, o politică externă mai curajoasă va rămâne, din păcate, doar la nivelul de bună intenție.
De exemplu, cum ar suna datacenters în Marea Neagră, care să furnizeze infrastructură cloud și AI pentru Turcia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria etc., conectate la rețeaua electrică a României? Construite (eventual) din fonduri europene, în colaborare cu un gigant tech (Microsoft, Google, Amazon etc.) și, poate, cu Germania sau cu Polonia, să zicem.
Bineînțeles, aceste datacenters ar fi potențiale ținte pentru rusia și s-ar justifica înfiriparea unei alianțe militare (maritimă) a statelor implicate, alianță ce ar putea proteja și platforme maritime petroliere, precum și rute de transport naval etc.
În lumea de astăzi, interesul poartă fesul și orice inițiativă de politică internațională ar trebui să fie gândită în termeni pragmatici. Dincolo de valori, principii și vorbe frumoase, geopolitica este despre interese comune. Și concrete.
@Decebal:
Am vazut falosenia noului ministru al energiei (care dovedeste ca habar n-are ce vorbeste) cum ne explica el despre datacenters la Marea Neagra IA si ce hub vom fi (cind aud de chestiile astea cu hub-uri, pur si simplu fac urticarie).
Sa incerc sa explic simplist de ce acest lucru are șanse minime sa se intimple (nu ca sunt circotas, dar, sunt doar un realist):
1. ministrelu zice el ca ne trebuie pentru data centers minim 1500 MW, de prin Cernavoda si de prin Valea Jiului (Doicesti). Bag seama că gindea la mintea lui, atita cita are că Cernavoda si Doicesti asigura alea 1500 MW.
2. Baiatu acesta uita (sau nu stie) ca NOUA ASTAZI NE LIPSESC CEL PUTIN 1500 MW DIN SISTEM !…deci in fapt, noua ne-ar trebui cca MINIM 3000 MW pina in 2030
3. Trebuie respectate conditiile de ADITIONALITATE (adica, trebuie energie curata, ieftina in banda, si sigura, astea fiind valabil, DUPA ce s-a acoperit consumul intern).
4. Pentru ca informatia din datacenters sa fie multa si ieftina, trebuie ca ENERGIA SA FIE IEFTINA (SI MULTA), ceea ce nu e cazul in RO. ”Politicile” haotice din RO ne-au adus in situatia stiuta in care nu suntem competitivi in domeniul energiei.
Ca sa fie ieftina, trebuie sa provina dintr-un sistem cu planificar de cost minim ep 20 de ani….ceea ce iar nu e cazul.
5. la consumul de energie indicat ”lipseste” un maruntiș: datacenters necesita cantitati uriase de racire !…care, cum credeti ca se face ? (aducem ghiața din Groenlanda la concurenta cu Trump ?)…sau cu apa din Dunare, dupa ce o incalseste condensatorele a 4 grupuri nucleare ?!
6. Nu mergeti ”dupa fenta” Google, Microsoft, Amazon din SUA…astia contracteaza cu power utilities sau investitori privati americani, care au gazul la 1/3 din pretul OMV/Romgaz/Baumgarten-Viena si fac cicluri combinate de 1500-2000 MW pt. data centers…la noi s-ar putea face la fel ”competitiv” daca gazele noastre (care nu mai sunt ale noastre) se ”tranzactioneaza” altfel decit pentru consumatorii români care-și fac ciorba la aragaz si caldura iarna….ideea este ca ”datacenters” nu sunt ale noastre, resursele nu sunt ale noastre doar locatia geografica e a noastra
7. si ultima chestie care confirma asta de mai sus este urmatoarea: cum poate face ceva România cind Guv pro-european nu mi stie cum sa jupoaie sectorul privat de bani (incl IT), n-are un chior pentru noi investitii in data centers (nu mai vorbest de 15 miliarde EUR pt. U-3-4, SMR si alte fantezii (in timp ce serviciul datoriei curente-donbazile numai- sunt cca 6% din PIB-ul de anul trecut…daca scade ăsta, aia 6 pot fi 7-8%)
ULTIMA INTREBARE: ARE CINEVA IMPRESIA CA ACEST PROIECT ESTE EMANATIA VREUNUI MINISTER, GUVERN, THINK-TANK ROMANESC SAU VREO STRATEGIE GINDITA ACUM 4-5 ANI ?
Personal, in calitate de participant la actuala strategie energetica a României (pe care nu am semnat-o, nefiind de acord cu ea !), nu sfla un cuvint despre 1500 MW, cerere noua, pentru IA si datacenters !
Astept critici la aceste observații marunte ale subsemnatului…cind a construit România 500 MW centrale de baza (nu 3000 MW) in 5 ani, pina in 2030 ??
@catalin dragostin
Eu nu sunt specialist în domeniu. Însă simt că România are o șansă doar dacă ajunge să fie condusă de niște oameni deștepți (cu adevărat deștepți), educați, instruiți, cu viziune, capabili să gândească „outside the box”. Dacă mergem pe cărări bătătorite și pornim la drum cu „nu se poate” în cap, n-avem nicio șansă! Lumea nu stă pe loc, să ne aștepte pe noi. Vedeam, zilele trecute, un grafic ce spunea PIB -ul Poloniei e mai mare decât PIB -ul cumulat al unor țări din regiune (Bulgaria, România, Ungaria, țările baltice, Belarus etc.). Ca infrastructură rutieră, Polonia rivalizează cu Germania. Și nu numai. Bulgaria îndeplinește condițiile de trecere la Euro (deficit, inflație etc.). Noi batem pasul pe loc (sau chiar mergem înapoi) și ne preocupă dacă Trump i-a strâns măna lui Nicușor Dan mai mult de două secunde.
Bineîțnțeles, ar fi nevoie de o abordare sistematică, strategică, de un proiect de țară pe 5-10-15 ani, care să fie respectat de toate guvernele ce vor veni. Nu văd să fim în stare de așa ceva, din păcate, România e eșuată, după părerea mea.
Nu sunt un nostalgic al comunismului, dar aș da un exemplu de viziune strategică și de abordare sistematică: Atunci când a dat infamul Decret 770 – parte a politicii sale demografice, guveranrea României ceaușiste a început să construiască creșe și grădinițe, să formeze educatori și profesori universitari, să edifice universitâți și campusuri studențești. Cănd au crescut „decrețeii”, totul era pregătit pentru 12-17 ani de educație și instruire a lor.
@dl.Decebal
Inteleg exact ce spuneți !
In ”apararea” mea, invoc faptul ca trebuie sa fim realiști, cu ce putem fi instare sa facem si ceea ce visam.
In ce priveste România sa fie condusa d eoameni destepti, acest lucrur, realist, nu se va intimpla in genul acesta de democratie și sistem de alegeri, care permite impostorilor sa acapareze posturi de conducere si intreaga țară…de multe ori sprijiniți de cercuri straine, care au si ele interesele lor.
Complicat !
Ce mai e simplu, în ziua de azi?… Dacă vrem să supraviețuim și să prosperăm, ca națiune, trebuie să venim cu oameni noi, la vremuri noi…
Am avut un candidat la prezidențiale care ne povestea frumos despre „apă-hrană-energie”. Acest „Geoge Călinescu”, care a beneficiat de campanii în Social Media în valoare de (zeci de) milioane de Euro, s-a jurat că a făcut totul cu „buget zero”. Poate are el o soluție magică și în ceea ce privește obținerea de energie verde, multă și ieftină. Prin rugăciune, trezire în conștiință, concentrare mentală, ceva miraculos…
Nu „extinderea” Europei spre Est ci „extinderea” României spre Est. Ce caută Europa pe aici? În legătură cu „apărarea” Ucrainei, asta nu trebuie să fie declarată politică de stat declarată fiindcă poate fi o chestie periculoasă. Iar intrarea în grupul Weimar chiar nu este necesară, există deja o trilaterală mult mai utilă Polonia-Turcia-Romania la care pot să adere Ucraina și Moldova.
NB. NU am nicio încredere în țările din Europa de Vest.
Solutie foarte simpla:
– nationalizarea TUTUROR firmelor de stat;(inclusiv exploatare autostrazi, porturi, aeroporturi);
– micsorarea numerica a institutiilor (si institutelor) de stat;
– reducerea personalului la institutiile pastrate;
– reducerea salariilor nesimtite si a pensiilor nesimtite si impozitarea celor de peste 4000; (diferenta dintre salariul minim si cel maxim sa nu fie mai mare de 1/7);
– disparitia primelor si a altor avantaje la bugetari;
Dupa care. solutiile pentru care militez: taxe,impozite si redevente pentruexploatarea bogatiilor naturale la nivel european, Legea prostitutiei.
In rest, blablabla.
Ei incep cu sacrificarea salariatilor marunti, pensiilor mici si alte prostii…… mde, „ieurpeni”
S-a găsit factoru x,y,z care ține România în loc – nu se impozitează prostituția
Și nu se naționalizează ceea ce este de stat – asta m-a dat pe spate;
Cum să naționalizezi ceea ce este de stat ?
Așa la mintea mea, proprietatea de stat are două forme: proprietatea publică și proprietatea privată de stat
Nu există nici o justificare rațională sau logică pt naționalizarea proprietății private a statului
Povestim discuții
Nu sunt bani pt ca se fură
Se fură foarte mult și autoritățile în loc să pedepsească exemplar furtu îl încurajează
https://www.news.ro/opinii-avocat-ro/doi-angajati-ai-anaf-si-ministerului-finantelor-au-fost-achitati-definitiv-in-urma-unei-decizii-a-curtii-de-apel-bucuresti-1924400323002025061122075817
Cu alte cuvinte justiția da startu la furat
Sau justiția fură startu
N-ai văzut pe cine a pus ceseme șef la instanța supremă; una care a considerat ca o fată minoră (sub 14 ani) l-a provocat pe unchiul ei să o violeze – chestie pt care orice profesor de drept penal îți dă direct nota 4 la examen, pt ca în dreptu penal nu poate exista consimțământ valabil exprimat sub 14 ani
dar asta nu se aplică la sefu curții de apel de la capitala ajuns șef al instanței supreme, el este felicitat
Și nici o organizație de asta cu justiția nu protestează
Nici comitetul ăla cu drepturile omului apropiat de pesede,
https://www.g4media.ro/exclusiv-document-lia-savonea-candidatul-pentru-inalta-curte-care-a-emis-o-sentinta-de-8-luni-de-inchisoare-cu-suspendare-pentru-act-sexual-cu-un-minor-justificand-ca-fetita-si-a-dat-consimtamantul.html
La noi, apologia infracțiunii e obiceiu strămoșesc
https://www.clujust.ro/lista-cu-magistratii-care-au-considerat-ca-o-fetita-de-11-ani-poate-consimti-sa-faca-sex-romania-sub-monitorizare-europeana-din-cauza-lor/
Nu vor să înțeleagă aia cu CEDO obiceiu strămoșesc de la noi
Nu vor să înțeleagă aia din vest ca la noi infracțiunea e frate cu românul
Noi, mai pe sistem tradițional rusesc: nu ai văzut câți fani are jeorjescu și semeon
Și chestia asta nu-i ceva recent, ca violu s-a păstrat cam în aceiași formă și în nou cod penal ca și în vechiu cod
Dar asta-i justiția pe model sovietic/rusesc în care judecători, partidu stat și serviciu cu pensia anticipată în cap, sunt mai deștepți decât prevede legea
Sau în care judecătoru nu se încurcă în aplicarea legii, ci inventează ei legile care le vor infractorii, să lase liberi infractorii și să facă din țară paradisul infractorilor
Așa la mintea mea, prostituția distruge comunitatea în care este practicată sau încurajată
Și asta nu-i de ieri de azi
Ci de mii de ani
Și ne mirăm unde este azi țara
O fi de la alinierea astrelor ?
De la religie ?
Nu poate fi de la controlu realizat de partidele politice asupra autorității judecătorești
Și nici de la pensia anticipată din justiție și miliție
La serviciu secret și aia ce ascultă telefoane, ce să mai zici, ca ei îs pensionari inca de la angajare, dar ei nu știu
Necunoașterea limbii române creează monștri.
Începând cu „dacă ne aducem aminte de glonțurile succesive”, aș zice că ne putem aminti doar de… gloanțe.
trecând prin „poate deveni un adevărat antreprenor de norme”, nu prea e clar ce ar însemna „antreprizele de norme”,
până la „devenind astfel surse ale insecurității europene.”, poate surse de instabilitate în Europa (zona menționată este deja o sursă de instabilitate, nu mai poate… deveni).
Obiectivele guvernului Bolojan în politica externă și de securitate: intenții lăudabile, ambiții moderate și resurse puține = REZULTAE ”0”