luni, iunie 17, 2024

Oricât de bine au făcut României gazele si petrolul in economia liniară, agricultura poate face și mai mult în economia circulară

Introducere

Foarte recent Ministerul Energiei a solicitat mediului de afaceri  transmiterea unor expresii de interes privind proiecte de investiții în producția de biocombustibili avansați pentru finanțare din Fondul pentru Modernizare. Fără a intra in foarte multe detalii, Fondul de Modernizare este constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin schema EU-ETS pentru perioada 2021-2030. România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate alocate statelor membre prin schema EU-ETS.

Conform obiectivelor declarate oficial de Ministerul Energiei in respectivul anunț: Utilizarea biocombustibililor avansați, fără a exclude alţi posibili combustibili alternativi, reprezintă unul din mijloacele prin care se poate reduce importul de energie (gaze și petrol) și se poate acționa în mod concret împotriva degradării continue a mediului înconjurător şi a schimbărilor climatice survenite în ultimele decenii. Producția de biocombustibili permite creșterea ponderii materialelor regenerabile din componența carburanților și reducerea emisiilor de CO2, fără a afecta negativ calitatea carburantului. Pe lângă producerea unor combustibili mai sustenabili, se asigură în același timp și conectarea la economia circulară, prin reciclarea deșeurilor.

Obligațiile României in domeniul biocombustibililor avansați

Urmare obligatiilor si țintelor asumate de România, ca stat membru al UE, Guvernul României a emis OUG-163/29 Nov.2022 si apoi OUG-449/12 Mai 2023, prin care se specifică procentele de biocombustibili care trebuie introduși in benzină si motorină , incepind cu 1 Iunie 2024 (etanol, biodiesel din ulei de rapița si floarea soarelui, etc.), in rezumat, acestea fiind urmatoarele procente:

– la motorină: 6,5%

– la benzină: 8%

Dacă ne raportăm la statistici, conform datelor INS ( Institutului Național de Statistică), la 11 luni, în 2023, în România s-au consumat combustibili total in următoarea structură:

Consum comb  5,800,000         t/an (11 luni)

75% motorina   ………….. 4,350,000         t/an

25% benzina   …………….  1,450,000         t/an

Iar dacă vom estima necesarul de biocombustibili (în tone) , corespunzator, vom obține:

%biocombustibil            Cantitate           

6.50%   …………….. 282,750             pt motorină

8%         …………….. 116,000             pt benzină

TOTAL   398,750             t/an, necesar biocombustibili

Pentru ușurința discuțiilor să rotunjim cifra la 450.000 tone/an, minim necesar biocombustibili la 12 luni, presupunind ca dezvoltarea economică a României va stagna, consumul privat la autoturisme va stagna si că aceste obligații vor ramâne la fel pina în 2030 (toate acestea sunt foarte conservative).

Închei acest capitol cu cîteva observații asupra unui chestionar pregătit de Ministerul Energiei (disponibil pe site-ul Ministerului Energiei) adresat potențialilor ”operatori economici și investitori” care denotă o lipsă de informații asupra acestei piețe, necunoașterea resurselor disponibile în România, neințelegerea tehnologiilor aplicabile și în general, ca de obicei în România, lipsa vreunei strategii specifice domeniului. Ceea ce este neuzual si demonstrează cele de mai sus este faptul ca in chestionar sunt adresate intrebari care nu trebuie să se pună: care sunt costurile echipamentelor, chiar defalcate pe devize (!?), care sunt costurile produselor, ce piețe sunt urmărite si, ceea ce este cel mai deranjant este că se solicită ce piețe sunt urmarite (local?), avind in vedere ca deja sunt importuri in România. ( În loc sa se emită simplu obiectivul acoperirii cererii interne prin resurse locale!). Însă, cel mai rău sună întrebarea adresată operatorilor interesați: ”Care este în opinia dumneavoastră materia primă cu cel mai mare potențial de utilizare în producerea de biocombustibili avansați în România ?” ceea ce dovedește că România nu știe ce are în curte, la ce i-ar putea folosi cel mai bine ceea ce are in curte și, mai ales, cum să-și păstreze curtea curată si grădina productivă! Simpla citire a anexelor Directivelor UE referitoare la sursele biocombustibililor – biomasa forestieră, agricolă, plantații de floarea soarelui, grâu, porumb, plante zaharoase etc. ar fi trebuit deja sa fie evaluate in România, dar cine să mai facă asta? (Unde sunt institutele/centrele de cercetare/ think tank-urile de strategie macroeconomică etc.)

Ce se întîmplă pe plan mondial  în domeniul biocombustibililor  avansați?

 Analizele efectuate, pe plan mondial referitoare la cele mai potrivite surse de biocombustibili (etanol)  si la marii producători si utilizatori de biocombustibili – etanol in transporturi sunt bazate pe experiența statelor urmatoare:

– SUA: 15,5 miliarde gallons/an, (52,6% din productia mondiala)  in principal din porumb dar si sorg

– Brazilia: 8,3 miliarde gallons/an, (28,2%), in principal trestie de zahar și sorg

– India : 1,43 miliarde gallons/an, (4,9%) in principal din sorg si trestie de zahar

– UE (intreaga UE !): 1,4 miliarde gallons/an (4.8% – nu stim din ce, probabil din porumb ?!, dar, în total un modest loc 4 cu un procent insignifiant 4,8% din consumul pe plan mondial, intrind la categoria erori de calcul).

Motivele pentru această ”performanță” a UE sunt simple: resursele si tehnologia și exact din aceste motive ceea ce urmeaza mai jos nu prea este explicitat mai in detaliu in Directive si Regulamente UE, dar asta nu inseamnă că România nu ar trebui sa utilizeze orice alte tehnologii sau resurse, care ating obiectivele UE !

Cred că este bine pentru cititori sa perceapă corect semnificația cifrelor de mai sus: cele 15,5 miliarde gallons productie etanol in SUA, reprezintă energetic cca. 150 TWh/an, mai mult de aproape trei ori decit intregul consum de energie (echivalent electrică) al României !

Cum atingem ținta de minim 450.000 t/an biocombustibili?

Acest obiectiv poate fi atins, punctual, dupa obiectivele declarate de Ministerul Energiei descrise anterior mai sus în 1. INTRODUCERE,  împăcind ”circular”, capra, varza si lupul astfel:

– capra: acțiune împotriva degradării continue a mediului înconjurător (aici, se referă la procesul de deșertificare a terenului agricol din România, și masuri conform LULUCF-Land Use Land Change and Forestry)

–  varza: productia de biocombustibili, in principal, pentru inceput, în sectorul transporturi, in concept economie circulară si eliminarea importurilor de combustibili fosili

–  lupul: decarbonizarea economiei

Trebuie facută o paranteză aici si trebuie explicat ca plantele ideale pentru obiectivele biocombustibililor in România sunt sorgul zaharat si porumbul. Cum Comisia Europeană se opune folosirii în scopuri energetie a plantelor destinate alimentației, rămine candidat principal sorgul zaharat. Sorgul zaharat a fost cunoscut în România încă din anii 70-80. Au fost create soiuri de hibrizi printre altele la ICA-Fundulea. La acea vreme trebuia luată o decizie referitoare la strategia României de a produce zahărul în țară, ori cu sorg zaharat ori cu sfecla de zahăr. Specialiștii cercetători au recomandat sorgul zaharat, dar, conducerea guvernului la acea vreme a optat pentru sfeclă de zahar, întrucit sorgul zaharat, desi superior calitativ-alimentar, avea defectul că lăsa după procesare o cantitate imensă de deșeuri (biomasă). Întrucît la acea vreme gazul, carbunii erau ieftini și disponibili, si neexistind tehnologii si conceptul ”de  scăpa de deșeuri” prin ardere pentru energie, s-a renunțat la sorgul zaharat!  Astăzi, lucrurile stau exact invers: Sorgul produce alimente si deșeuri valoroase

Acești hibrizi, creați în România, sunt deosebit de valoroși (productie/productivitate mare, rezistență foarte mare la secetă si mai ales, sunt certificați si adptați condițiilor pedo-climatice din România.)

Revenind la obiectivul productiei de cca 450.000 t/an etanol, (biocombustibil), din cele cca. 2,5 milioane Ha in stare critică de deșertificare in România, am ales un eșantion de 1000 Ha, de cultivat cu plante zaharoase mentionat si in OUG-ul nostru (in cazul nostru specific e vorba de sorg zaharat), pentru care am proiectat o bio-rafinarie de capacitate mică, ”state of the art”, cu materie primă romănească, tehnologie SUA si românească în concept SAME. Fluxul de materii prime si energie, precum si posibilitîțile producției unei game variate de sub-produse, sunt descrise sintetic mai jos (menționez că rezultatele sunt certificate!)

Produse principale: sirop natural (care poate fi transformat in zahar cristalizat), făină de sorg (fără gluten)

Produse secundare: producție de bioetanol (din bagasa/biomasa deșeu rezultat după prelucrare in sirop si faină), prin tehnologie G2 (non-existentă in UE) indeplinind insă standardele de calitate necesare in UE

Produse reziduale: energie electrică si termică curate, (prin cogenerare), folosind reziduurile provenite din procesele G2 in principal si deseuri bio din prelucrarea primara/mecanică a biomasei de sorg zaharat.

Impact de mediu: absorbții anuale CO2- 50.000 t CO2/an

Impact in sol:  incorporarea in sol a cca 5,5 t CARBON/ha/an (efect de reconditionare)

Alte optiuni: productie de E-methanol, productie de H2 verde, ori din Ethanol ori din electricitate (verde) prin electroliza (scutind sute de milioane EUR investiții  in eoliene si PV-uri)

De aici, prin simpla regulă de trei simplă, putem să ne imaginăm impactul in economie neprevăzut de Guvern prin producția de bioetanol în România, la cantitatea minimă de 450.000 t/an – țintă minimă obligatorie :

NA. Cred ca la adoptarea OUG – biocombustibili și țintele de urmărit si realizat – nu a fost efectuată nici o analiză de impact, atit de mediu cit si de materii prime, rezultate, influențe intersectoriale etc. Sa încercăm sa creionăm noi acest impact

dacă la 1000 Ha se vor produce 5500 t bioethanol, atunci, pentru 450.000 t vor fi necesare cca 82,000 Ha, adică sub 1% din suprafața agricolă a României ! (reamintim ca deșertificabile sunt cca. 2 mill. Ha ce trebuiesc recondiționate si schimbate plantatiile cu adaptare la schimbări climatice)

Pe aceeași aritmetică simplă, se vor produce:

– cca. 1,15 mill. t zahar (in condițiile in care România importă annual cca 0,5 mill t zahăr plătind cca 1 miliard EUR, preț de retail)

– cca. 41.000 t făină de sorg fara gluten

– sunt necesare capacităti CHP cu puteri cca. 660 MWe / 1400 MWt, pentru a ”consuma” reziduurile bio si a produce energie electrică si termică, ambele verzi (de observat ca se va crea o capacitate electrică cam cit 1 grup nuclear de la Cernavoda, sau 2 SMR-uri,  iar aceasta energie ”reziduală” este controlabila, 8000 h/an !).

Dacă ar fi să luăm în serios declarațiile (sperăm că nu politice) ale Ministerului Energiei, cum că un obiectiv central in viitor  este să evitam importurile de combustibili fosili, să apelăm atunci din nou la INS care ne arată:

In care importurile de țiței si gaze naturale in termeni energetici sunt:

Import țiței        6,700,000         toe        77,921,000       MWh

Gaz natural        2,000,000         toe        23,260,000       MWh

                                                            101,181,000      MWh

Si inlocuindu-le pe acestea cu bio-combustibili (bioethanol Pcal=7.34 MWh/t), ar rezulta un necesar de cca 13,8 mill t Bioethanol, care, la rindul lui, necesită o suprafata de cca. 2,5 mill Ha (doar 1/3 din cele 7,5 mill. Ha cu categorie mare de risc de degradare, declarate de Ministerul Agriculturii).

Din această cantitate de Bioethanol, se poate produce H2 verde si/sau mai ales cca. 8 miliarde m3/an  RNG (Renewable Natural Gas).

 De remarcat urmatoarele:

– cca 8 miliarde m3/an RNG reprezintă dublul capacității BRUA de gaz natural fosil (se poate pastra in România 50% din aceasta cantitate, iar restul se exporta prin BRUA ca energie verde! Explorarea din Neptun Deep poate fi oprita, sau, cine vrea sa cumpere din aceasta resursa, sa plateasca emisiile de CO2. Veniturile din emisiile de CO2 s-ar ridica la aprox. 1 miliard EUR/an, dacă considerăm si emisiile fugitive, probabil, mai mult decît toate redevențele si taxele preconizate)

– pentru productia de etanol, echivalent, vor fi necesare capacitati de cogenerare, in banda de cca 18.000 MWe si corespondentul termic de cca 35,000 MWt, care, trebuiesc create pentru utilizarea energiei reziduale in economia circulară clamată

In incheiere, este demonstrat stiințific că productia de H2 prin electroliza apei cu energie electrica verde eoliana sau solara, are un randament exergetic de cca 6 ori mai mic, decit productia de H2 verde prin reformarea catalitică a bioetanolului… evident și costul H2 verde va fi influențat dramatic.

Aceste consecințe credem că nu sunt înțelese de Ministerul Energiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului.

Respectarea obiectivelor de mediu în ceea ce privește biocombustibilii ne obligă la niste masuri care au efecte in industriile pe verticală si pe orizontală, iar circularitatea procesului ”bagă in horă” sectorul energie, care, volens-nolens, va trebui să renunțe la multe din programele actuale, care, din punct de vedere strategic par inutile….România devine intr-adevar excedentară energetic, datorită imprejurarilor si nu datorita vreunei strategii anume. M-am străduit să demonstrez, să argumentez și să conving aceste aspecte care ar trebui luate in considerare in cadrul Consiliului Onorific constituit special pentru întocmirea Strategiei Energetice a României, insă fără vreun succes notabil.

Se demonstrează că România poate dezvolta o industrie si o bioeconomie circulară in care agricultura cu resursele de  la suprafata, va prelua rolul din trecut al industriei extractive a resurselor fosile din subsol.

De ce să facem asta ? Pentru că se poate, avem resursele necesare !

Asa cum am desființat, distrus și vândut opt rafinarii in trecut și multă petrochimie, (fiind unul din foarte puținele state în lume care nu are nici măcar o singură rafinărie deținută de stat !), tot așa, daca vom construi 8 bio-rafinarii in viitor, vom realiza acelasi lucru si chiar mai bine, iar statul ar trebui sa dețină cel puțin 1 bio-rafinărie mare. Biorafinariile pot face cam tot din ceea ce fac rafinariile actuale: din Bioethanol sa producem etilenă, biocombustibili, H2, etilen/stiren, oxid de bioetilena, bioetilena-glicol, bio-propilena, pentru industriile aviatice, energetice, alimentare, cauciuc/plastic, surfactanti, medicina, produse-anti-ingheț, PET-uri, poliester pentru industria confectiilor.

În caz de război, cumpărăm motorina de la cine ?….LukOil ?…OMV ?….MOL ?….Kazahstan ?…Azerbaidjan ?

Trebuie să alegem: ori una ori alta.

Distribuie acest articol

35 COMENTARII

  1. Felicitari colegului Catalin Dragostin pentru articol. Este o resursa energetica deosebit de importanta care merita toata atentia factorilor de decizie, mai ales pentru a combate pericolele de desertificare si de utilizare extensiva a tuturor supraferetelor de terenuri agricole. Este o crima sa se foloseasca terenuri agricole pentru parcuri fotovoltaice si voi sustine ferm si categoric asemenea solutii de agricultura pentru biocombustibili. Eu as pune un accent mult mai mare pe utilizarea spre zona de incalzire unde Romania are nevoie de solutii de inlocuire a lemnului.

  2. In 2014 a fost o conferinta privind Termia la care a participat un consilier al Ministrului Agriculturii are a intervenit spunand ca in Romania in fiecare an sunt intre8-900.000 hectare care nu sunt lucrate. Impreuna cu dl. Profesor Aureliu Leca am facut o estimare sumara ca daca aceste suprafete ar fi cultivate cu porumb furajer de siloz am putea sa producem biogaz pentru motoare termice mici sub 1 MW care produc combinat energie electrica si caldura. Atunci am vazut pe viu o asemnea instalatie la fabrica de mezeluri Cristim de la Filipestii de Padure. De atunci tehnologia acestor motoare a evoluat foarte bine si interesant. O solutie de incalzire distribuita mica spre medie pentru comunitati si mai ales industrie.

    • Avea Aphonse Allais o schita in care demonstra cata recolta se pierde prin nefolosirea spatiului dintre sinele de tren si ce beneficii fantastice ar fi daca acel spatiu nesfarsit ar fi cultivat cu ceva. Tot el preciza ca totusi unele culturi ar fi impropii pentru acel scop cum ar fi cea a plopului bunaoara.

      • Așa e! Unde mai pui că tehnologia avansează și până când s-ar ara și discui toate șinele de tren, ar apărea garnituri monorail sau cu levitație magnetică și degeaba tot efortul. Nu este mai bine să nu facem nimic?

      • @Al Goretex….ce vreti sa spuneti mai precis ?

        altminteri gluma mi se pare spumoasa, ca o halba de bere, dar, trebuie sa se refere la ceva de dedesubt- berea ! si aici nu inteleg- care e totusi acea bere pe care ne-o puneti pe tejghea ?

        • Scuze daca a parut ca iau in derizoriu propunerea dvs, ideea este ca daca nu sunt cultivate x hectare inseamna ca mana aia invizibila pur si simplu nu are nici un interes sa faca un efort in cultivarea lor cu ceva orice pana nu se schimba conditiile economice.

  3. Statul sa faca, statul sa dreaga, calea sigura spre esec. Dinozaurii nu se mai pot schimba.
    Daca treaba e rentabila vei avea investitori, trebuie doar sa creezi condiitii – asta-i rolul statului aici, daca nu, de ce sa bagi banii contribuabilului in pamint?

  4. In agricultura, dupa 1990 s-a pornit cu stangul. Prima miscare improprie a fost legea improprietaririi, fara capitalizare. A doua ruperea vechilor asociatii ce puteau fi transformate. Apoi distrugerea capitalului imobil existent- grajduri, depozite, garaje masini agricole, pompe de irigatii, tot ce se putea distruge repede. Mai tarziu, vanzarea pe nimic ale multor terenuri agricole, multe valoroase ca soluri fertile. Lipsa de finalizare a cadastrului agricol, case si terenuri. Pastrarea a milioane de exploatatii agricole, cu nivel de subzistenta agricola. Existenta de comune cu zeci de sate depopulate si fara mari perspective de dezvoltare. Exista si exceptii de comune cu primari care au facut eforturi sa isi modernizeze comunele dar la nivel de tara sunt neglijabile ca pondere. Nimeni nu ia in calcul gradul de saracie rurala. Pentru a se crea sisteme energetice alternative pe baza de biomasa este nevoie de comune asociate, cu impact economic si demografic pozitiv.

  5. Bun, frumos, nemaipomenit, pupat piata independentei.
    Tras din condei „rotunjirea” de la 398k la 450k.
    De ce nu 400k?
    Rotunjirea aia de 11-12%=plapuma inginerului si/sau pesches catre grobianul si putredul stat roman pentru nenumaratele ceferticate si avize?

    Acum, daca tot ne-ati aratat moneda pe-o parte, ce-ar fi sa ne spuneti si care-s TOATE MINUSURILE (mai ales alea legate de TOT CICLUL DE VIATA al tehnologiei G2), daca vreti sa fiti impartial si ca sa existe o imagine (cat mai) completa.

    • @altera- in acelasi registru de comunicare- haideti sa va pup pe frunte in piata independentei, ca pe nepoțelul meu raspunzindu-va:

      – cred ca am explicat clar de unde vin cei 450: datele prezentate statistic erau la 11 luni si le-am extrapolat la 12 luni. Apoi, am presupus ca România va consuma mai multa motorina/benzina pina la 2030, deci, necesarul de etanol va fi mai mare, conform obieciului meu prost de ”planificare”, nu-i asa ? (sau va propuneti stagnare economica ?)…si, la urma urmei, ROmânia / sau dvs. n-aveti ”ambiții mai mari de decarbonizare” ?….Cred ca cei 450.000 sunt prea putini, si, dupa plapuma mea, tare ma tem ca-mi ramin picioarele p,afară

      – acu, ghicesc ca ceva ceva despre G2 ati citit repede din baza de data Goagăl si Wiki, dar, n-aveti cum sa intelegeti ”state of the art available technologies” prin aceste surse. Sa va dau citeva informatii, despre cealalta fata negativa a monedei:
      – ar trebui mai intii sa fiti la curent cu reglementarile UE in domeniu: ca sa fie acceptat in piata drept combustibil verde, etanolul trebui sa fie certificat, si sa treaca obligatoriu prin LCA (Life Cycle Assesment)…adica ce ziceti dvs. cu chestia aia TOT CICLUL DE VIATA…deci, nu ne spuneti nimic nou in comentariul dvs. (BTW- lucrarea asta am facut-o deja, altfel nu ma apucam eu de publicatii ”spectaculoase”)
      – ar trebui sa intelegeti ca G2 se refera la productia de etanol din DESEURI de Sorg zaharat-planta cu continut de zahar (bagasa, asa cum e denumita si se gaseste RED III, Part A, Annex IX), de pe un pamint in curs de desertificare, care conform RED III, se acorda si ”bonus de CO2” astfel
      ”The bonus of 29 gCO2eq/MJ shall be attributed if evidence is provided that the land: (b) is severely degraded land, including such land that was formerly in agricultural use. The bonus of 29 g CO2eq/MJ shall apply for a period of up to 20 years from the date of conversion of the land to agricultural use, provided that a steady increase in carbon stocks as well as a sizable reduction in erosion phenomena for land falling under (b) are ensured….”
      Ma opresc aici, …..sper ca deocamdata…si mai sper ca veti intelegeti ca daca ma apuc sa scriu despre ceva, am grija mai intii sa nu spun prostii…ceva greseli, poate, dar nu prostii…
      tot spre informarea dvs…sunt Turbine cu gaze si ICE-uri care merg pe etanol…demult

      • Multumesc pentru raspuns, nu si pentru pupat :).

        1. „Cred ca cei 450.000 sunt prea putini, si, dupa plapuma mea, tare ma tem ca-mi ramin picioarele p,afară”
        Tras condeiul este mai aproape de o „rotunjire clasica”(de la cca435k la 450k), acum ca am bagat de seama ca numerele initiale erau pe 11 luni, NU pe 12.
        Mea culpa, dar numai pe jumatate – vedeti mai jos de ce.

        2. „…sau va propuneti stagnare economica ?…”
        Nu-mi propun stagnarea nr de litri de combustibil fosil sau combo consumati in Ro, DAR chiar Dvs. spuneti, imediat sub setul cu numere pe 11 luni, ca:
        „…presupunind ca dezvoltarea economică a României va stagna, consumul privat la autoturisme va stagna si că aceste obligații vor ramâne la fel pina în 2030 (toate acestea sunt foarte conservative).”
        Stagnarea, ca atitudine in planificare, va apartine.

        Ce-mi „propun” este luarea in considerare, de catre Dvs./oricine e interesat, ca 450k s-ar putea sa fie PREA MULT (pana)in si DUPA 2030, avand in vedere tendintele de:

        (a) crestere accelerata a nr de prosumatori,
        https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-27182948-cati-prosumatori-sunt-romania-potrivit-anre-topul-judetelor-cele-mai-multe-panouri-solare.htm
        care vor vrea(trebui?!) sa-si incarce auto personale ELECTRICE (pt ca stocarea si donarea in s.e.n. sunt vise frumoase la nivel de prosumator casnic on-grid in Ro – presupun ca stiti si Dvs. foarte bine de ce),
        (b) „hidrogenizarea” si electrificarea transportului de marfuri rutier, feroviar, fluvial/costier si a celui in comun in(tre) orase.

        3. Cand v-am cerut TOATE MINUSURILE legate de „tehnologia G2”, m-am referit, in primul rand, avand in vedere formularea Dvs. „tehnologie SUA si românească”, la:

        (i) TOATA perioada de viata(INCLUSIV obtinerea finantarii si casarea) a echipamentelor(complet si incomplet statice) si instalatiilor necesare producerii SI gestionarii PANA LA poarta hardughiei a etanolului, fainei si siropului, conform schitei concept SAME din articol.
        (ii) DESEURI, daca exista, la final proces/linie productie si gestionarea lor.

        • @altera: acu, dau numai un raspun scurt.
          Va asigur ca la echivalentul energetic de productie a unei biorafinarii (cu toate materialele incluse – SIMPLE ! – care nu contin metale rare…si durata de viata 30-40 de ani), nici nu se compara cu ce eoliene sau PV-uri credeti dvs., care fac acelasi lucru…de ex H2 sau ethanol – si problemele legate cost investitii, de ”aruncarea la groapa de gunoi” a desuerilor dupa casare, etc., etc.

  6. Ușor cu pianul pe scări, biorafinăriile nu pot face/produce ce fac actualele rafinării și combinate petrochimice cuplate. Plus că termodinamica nu prea te lasă să produci eficient toate cele enumerate.

    • bre nea Florine, ca sa raspund in acelasi registru conversational, eu am urcat pianul pe scari si apoi l-am si coborit, deci, nu inteleg la ce faza te referi matale.
      Fara sa intru in detalii, la mintea mea necitită, in general, ca principiu actualele rafinarii prelucreaza de sub pamint ceea ce s-a stocat acu 1 million de ani
      Actualele biorafinarii prelucreaza ceea ce e deasupra pamintului, produs/stocat in ultimul an de zile
      Ambele, se pare ca prelucreaza materii prime organice, nu-i asa ?
      Restul, la care te referi probabil matale sunt marunțisuri și nu constituie esenta problemei pe care o ridic

  7. felicitari pentru inca un QED domnule Dragostin!
    ati putea fi insa acuzat ca citind articolul, romanii care pot intelege calculele trec prin starea „un ochi plange, unul rade”…iar in baza asta cineva cu finantare estica ar putea sa va acuze ca de fapt vreti doar sa bagati zanzanie intre romani si Rompetrol, Romgaz, etc etc…adica cei care nu vor sa piarda 6% din vanzari si sa aibe perspectiva stagnarii…nu mai vorbim de perspectiva pierderii 100% din vanzari pe care dumneavoastra o puneti pe tapet…
    Cat despre bioetanol…are sens in Brazilia, unde se produce masiv si masinile pot circula cu 80% etanol, insa in Romania citeam recent ca fabrica de etanol din sfecla in care elvetieni au investit 50 milioane euro a fost inchisa din lipsa de …profitabilitate
    Va dati seama ce ar insemna ca proiectul dumneavoastra sa aduca in clasa medie 100.000 cetateni din mediul rural in loc sa mentina 10-20 milionari de carton in competitia orgoliilor? Sau ca operationalizarea celor 80.000 hectare propuse in proiectul dumneavoastra pilot cu biorafinarie si economie circulara ar face de ras rezultatele unor terenuri mult mai valoroase (Insula mare a Brailei, cu 100.000 hectare)?
    Sau vreti sa printati articolul si sa il lipiti pe usa Ministerului Energiei, cum a facut acum 500 ani Martin Luther?

    • Multumesc Dl, Cetatean Verde pt comentariile dvs.
      Voi incerca citeva raspunsuri si precizari la cele ridicate de dvs.:

      – ma consider un tehnocrat (deci nici est nici vest) si propun ceva in linie cu politica UE (din care România face parte) pentru DECARBONIZARE TOTALA
      De ce asa ? PENTRU CA PUTEM ! (cum zicea un PSD-is de vaza prin Parlament acu citiva ani)… iar daca unii pierd din vinzari, tough luck, its not my problem

      – ”…insa in Romania citeam recent ca fabrica de etanol din sfecla in care elvetieni au investit 50 milioane euro a fost inchisa din lipsa de …profitabilitate…”. Se cuvine sa revedem citeva informatii publice:
      a. fabrica aia de etanol nu era pe sfecla ci pe paie
      b. a costat cca 140 mill. EUR, din care fonduri UE cca 40 mill. EUR si ceva ajutor de stat din RO si pusa in functiune acu 2-3 ani
      c. inchisa pt lipsa de profitabilitate – I have an eye brow raising ?!…tehnologie elevetiana proasta !?…S/F prost cu ajutoare de stat date aiurea ?…elvetienii ramburseaza banii ? (cum as pati eu daca dau gres !) si multe, multe altele….intre care și faptul ca se anticipa demult aparitia obligativitatii introducerii biocombustibililor avansati, iar România trebuie sa importe combustibili avansati !…deci, in loc sa facem mai multe biorafinarii, mai bine o inchidem si p,aia care o mai avem, de 50.000 t/an
      d. mult porumb (cu care România se lauda ca mare exportator agricol, cind de fapt exportam subventii europene, cum munca locala !) se duce in biorafinarii din vest (ex Polonia)…dar noi nu facem asta !?

      – intr-adevar, ati spus un mare adevar si oportunitate: creerea unei astfel de industrii- 4-5 biorafinarii, ar ridica clasa medie, nu 100 ci peste 200.000 persoane…cercetare, ind. fabricare echipamente, rainarii, agricultura, etc., etc. ADICA POLITICA DE REINDUSTRIALIZARE A RO !

    • Dl.Cetatean Verde, pentru ca ati ridicat aceasta problema foarte importanta, mai jos

      ”…cineva cu finantare estica ar putea sa va acuze ca de fapt vreti doar sa bagati zanzanie intre romani si Rompetrol, Romgaz, etc etc…adica cei care nu vor sa piarda 6% din vanzari si sa aibe perspectiva stagnarii…nu mai vorbim de perspectiva pierderii 100% din vanzari pe care dumneavoastra o puneti pe tapet…”,

      doresc sa precizez ca nu eu vreau sa bag zizanie, ci Comisia Europeana si citez un mic pasaj din RED (para 123):

      ”…(123) European gas grids are becoming more integrated. The promotion of the production and use of biomethane, its injection into a natural gas grid and cross-border trade create a need to ensure proper accounting of renewable energy as well as avoiding double incentives resulting from support schemes in different Member States. The mass balance system related to verification of bioenergy sustainability and the new Union database are intended to help address those issues…”

      Not my fault !

      Deci, e bine sa minimizam rolul gazului si petrolului, pina la inchiderea rafinariilor actuale…indiferent ale cui or fi !

  8. Ca un “mic” exemplu: ca să anhidrizezi/usuci 1 l de etanol (nu poate fi adăugat la benzină cu apa așa cum rezultă la fermentație) consumi energie echivalentă cu arderea a 1.1 l etanol. Super tare? Ai idee câtă energie consumă o rafinărie? Sub 20% din materia primă. La etanol vii cu energie de acasă ca să-l faci bun de motor. Aia zice știința aia numită termodinamică de care uită toți ecologiștii de canapea.

    • bre nea Florine, scrisei ceva mai sus tot ca raspuns la intrebarea matale, dar s-o luam catinel cu precizari necesare,:
      – ”micul” exemplu: iau de bun ce zici matale (in mod gresit !…dar nu stau acu sa explic) ca ard 1,1 litri etanol/1 litru etanol ! si mai si te intrebi ”Super tare”
      Iti dau eu una si mai tare: vezi cita energie (electrica) consumi ca sa faci 1 litru de hidrogen. Scrisei pe undeva ca reformarea catalitica a etanolului are un randament exergetic de peste 6 ori mai mare decit electroliza apei. WARNING…vezi ce e aia exergie mai intii
      – nu stiu ce ai vrut sa zici cu consum 1,1/1, la uscare, dupa stiința aia a termodinamicii de care eu n-am auzit !…poate legea termodinamicii !?.
      Bref, stau sa ma gindesc, pe argumentele matale, la o balanta de energie si material, cum un un etanol ud, sa zicem de 95% pur , umed cu 5%, ca sa scot apa de 5% trebuie sa-l ard pe ala 95% transformat in 100% cu virf si indesat și aducind și de acasa ?!……ar rezulta ca mai bine scot apa, aia 5% si o fac energie cu ea, dar, acu nu mai stau sa ma gindesc ce vrusesi sa zici si sa ma gindesc cum s-ar face:
      – oricum procesul de uscare nu se face prin ardere ! (si chiar daca ar fi, apa aia oricum se recupereaza…energetic si material !….nu stiu despre ce vorbesti !)
      – chiar daca ar fi asa, uscarea se poate face cu marele exces de energie (URIAS) din bagasa/reziduuri dupa productie de etanol…care nu costa mai nimic, samd !

      In concluzie, toata chestia asta se rezuma, primitiv, la a avea un cazan care arde gaz natural (sau etanol !) si are randament 120-130%.
      Daca nu intelegi, solicita explicatii, si ti le voi transmite…public !…spre beneficiul si altor cititori

      • cetateanul fosil probabil se refera la procesul de distilare al alcoolului rezultat dupa fermentarea zaharurilor – adica solutia cu 5-10% alcool care trebuie distilata, ajungand in prima faza la 40% alcool, dupa dubla distilare 60-70%, etc – si la faptul ca etapa de distilare facuta prin ardere consuma energie (care insa nu e musai sa provina din materia prima utilizata, in special daca nu e eficient)
        este posibila insa anhidrarea fizico-chimica (ex la indemana NaCl) a alcoolului (nu cea termica, prin distilare), iar asta se poate face nu doar de la 95% la 100% alcool (puritate necesara doar daca se utilizeaza vechea infrastructura), ci chiar de la 40% alcool (dupa prima distilare)…oricum productia etanolului este mai ieftina decat a benzinei (nu mai vorbim de costurile ecologice) – si se intampla la scara larga in Brazilia, SUA, etc
        daca insa ridicam manusa ironiei aruncata de cetateanul fosil (he likes to play dirty), utilizarea combustibililor fosili (si etanolului) in ciclul Carnot este de fapt problema termodinamica cea mai mare pentru ca dincolo de randamentul termodinamic (teoretic subunitar), eficienta motoarelor termice (lucru mecanic din energia produsa) este doar pe la 25% (practic), la care se adauga multa funingine (alcoolul arde mult mai curat)
        speranta motoarelor termice este utilizarea hidrogenului, care prin ardere (cu degajare H2O sub forma abur, care efectueaza lucru mecanic aditional) poate atinge o eficienta mecanica comparabila cu celulele cu hidrogen (55-60%)
        ne-a trebuit 100 ani sa trecem de la becul incandescent la LED (de la eficienta 10 % la peste 80%), probabil o sa fie mai usor cu trecerea de la benzina la hidrogen (care se extrage cel mai ieftin din…petrol si gaze, direct din puturile de foraj existente, tehnologie patentata de canadieni)
        pentru natiunile care nu au petrol (ex China, India), transportul electrificat este insa si mai economic si mai ecologic
        DAR… economia circulara (productia de energie sub forma de electricitate, hidrogen, etc) cu incluziunea sociala aferenta este cea mai avantajoasa

        • Puiule, ce te faci cu carbonul din țițeiul și gazele din care faci tu hidrogen? Plus, ai idee câtă energie se consumă? Plus, nu se face distilare, se face fracționare, și nu una simplă, se mai adaugă ceva. Vezi că este un furculision la traducerea din “americănească”. Pune mâna pe o carte.

      • /Ca să pricepi, era vorba de o echivalență energetică, nu ca ard etanol ca să anhidrizez etanol. Da, e o subtilitate la care cu greu ajungi dacă nu faci un calcul tehnic, nu adunări, scăderi, șamd, adică “armetica de clasa a patra. Și da, este o știință a termodinamicii care are niște legi de care voi ecologiștii lu’ pește prăjit habar nu aveți. Vorbești de exergie ca să te dai savant, dar habar nu ai. Esența este că voi consumați energie ca să obții mai puțină energie. Ca idee, ca să prelucrezi țițeiul într-o rafinărie consumi cel mult 15% din țiței ca energie. Adică produci 85 cu consum 15. Mai pune mâna pe carte. Serioasă.

    • Energia aia necesară pentru pregătirea etanolului o poți obține din resurse regenerabile: vânt, hidro, soare etc. Vântul bate oricum, așa că în loc să nu-i folosești energia cinetică și să o lași să se risipească, mai bine prăjești etanol cu ea. Nu aduci de acasă energie, ci o iei din mediu că este în surplus.

      • bravo nea Hantzy, chiar o idee buna ! (si chiar e in proiectul nostru !…BRAVO incă odata !…avem eoliene de pus pe terenul agricol !…si PV-uri pe acoperisurile depozitelor (uriase) de bagasa.
        Toate astea sun ”bașca”, ca (scuze de cacofonie), reziduurile din G2 sunt atit de multe ca pot ”sa prajesc” etanol cu ceva ce n-are alta valoare, deci e ”moca”…ca si vintu…

      • Adică cheltuim bani să facem eoliene pentru ca apoi, pentru ca ele să nu stea, le punem să muncească ca să risipim energia pe ceva extrem de ineficient termodinamic. Instalațiile chimice au nevoie de-o sursă de energie constantă și de o anumită calitate.

    • @Florin Oprea
      Mh, investitorii americani in domeniu (campioni mondiali si in productie de biocombustili) aduc oare energie de acasa?
      P.S. noroc cu politologii romani (asa zisi „conservatori” anti-neomarxisti;) altfel Europa se duce pe rapa, nu-i asa?

  9. catre toti cititorii si comentatorii !!

    https://biofuels-news.com/news/e60-million-loan-granted-for-ukraine-biofuels-project/

    se poate intelege ceva f. interesant: ucrainenii, decit sa exporte mult porumb, griu, etc., cu problemele de logistica aferente, mai bine produc biocombustibili si ni-i vor vinde noua…iar noi, românii, vom exporta produse agricole (si ne mai si laudam ca prostii cu chestia asta,…ca suntem sanchi, cei mai mari exportatori din UE cind de fapt noi exportam subventii si munca bruta).

    Iar România doarme in continuare si e interesata (partial) de cine se duce la Bruxelles si daca iese sau nu iese firea

  10. Nicolae Gerogescu-Roegen , Românul care este considerat părintele bioeconomiei care înseamnă, la bază, conversia resurselor regenerabile în produse sau energie curată. Dacă astăzi, tema se află în centrul dezbaterilor mondiale, când Georgescu-Roegen dezvolta teorii pe temă, prea puțini dintre liderii lumii se gândeau la asta.
    Capodopera sa – teoria entropiei, leaga stiinta matematica de economie

    A fost creatorul bioeconomiei in SUA !

    Astazi, Romania nu are in definitie ce inseamna bieoconomia, si nici nu are vreo strategie in acest sens (ca si in multe altele !)

    • La prima vedere Roegen suna ca Roentgen care a descoperit razele X. Numite X caci nu a fost descoperit savantul sovietic care sa le fi descoperit inaintea lui.
      Cat despre bioeconomie energie verde, curata, sublima, sunt sceptic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Catalin Dragostin
Catalin Dragostin
Absolvent al Politehnicii Bucuresti, promotia 1974- specializarea Centrale Nucleare Candu. Fondatorul si unul din actionarii SC Energy-Serv SRL. Fondatorul ESCOROM (Asociatia firmelor Esco din Romania), membru al Cogen Europe-Bruxelles, de ~14 ani, cu contributii la legislatia UE in domeniu, Intre 1990-1996 a lucrat la RENEL, ocupindu-se de un program de reabilitare si restructurare (corporatizare RENEL) si a sectorului energetic din Romania, finantat cu ~500 mill. USD, de Banca Mondiala, BERD, BEI, JEXIM

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro