Patru ani cruciali pentru Moldova europeană

„Noi, liderii Triunghiului de la Weimar, am urmărit îndeaproape alegerile parlamentare care au avut loc în Republica Moldova pe 28 septembrie. Felicităm poporul Republicii Moldova pentru angajamentul său față de democrație într-un moment de crucială importanță.”[1]
Declarație comună – Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze, Friedrich Merz, cancelarul Republicii Federale Germania, Donald Tusk, prim-ministrul Republicii Polone

Cu alegerile prezidențiale din octombrie 2024 și cele parlamentare din septembrie 2025, la care trebuie să adăugăm rezultatele referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, care s-a desfășurat împreună cu alegerile prezidențiale de anul trecut, o majoritate a alegătorilor Republicii Moldova și-au făcut clară voința ca parcursul țării în anii care urmează să fie unul orientat spre integrarea în Uniunea Europeană.

Un sondaj „iData”, ale cărui rezultate au fost publicate[2] în august ac., oferă – să nu uităm, într-o perioadă de precampanie electorală – următoarele perechi de date:

•Integrarea în Uniunea Europeană: 57,1% – de acord; 36,2% – împotrivă;

•Aderarea la NATO: 30,8% – de acord; 59,3% – împotrivă;

•Unirea cu România: 31% – de acord; 61,5% – împotrivă.

În 1806 imperiul rus ocupase Țările Române și, în 1812, după încheierea Tratatului de la București, a anexat o parte a Moldovei – anume Basarabia, teritoriul din stânga Prutului; sunt, iată, 213 ani trecuți de atunci. Răstimp în care Basarabia a mai fost doar episodic un teritoriu aflat sub administrarea statului român, între 1918 și 1940, respectiv în condiții de război, între 1941 și 1944.

Conducătorii Imperiului Rus și mai apoi ai Uniunii Sovietice nu au precupețit prea multe eforturi în suprimarea elementului românesc din Basarabia: deportări, schimb de populație, colonizare și așa mai departe. În 1992, Moscova a mutat rapid în Transnistria, cu un război purtat împotriva Chișinăului și apoi prin susținerea armată a separatismului transnistrean. România, sub regimul Ion Iliescu, a rămas în expectativă, în timp ce o propagandă acerbă antiromânească în stânga Prutului amenința cu „întoarcerea cizmei jandarmului român pe grumazul moldoveanului”. 

După trei decenii, războiul Rusiei împotriva Ucrainei – care trebuia să se încheie cu o victorie fulgerătoare și inventarea unei alte Transnistrii în est și sud, numită Novorossia – a lămurit toate iluziile și a scos din adormire toate rețelele se sprijin ale Moscovei implantate în societatea moldovenească și nu mai puțin la București. Confruntarea este la vedere. Doar că la Chișinău era deja instalată o guvernare proeuropeană. Cumva, Bucureștiul a înțeles că a venit momentul să-și plătească toate ezitările din trecut și să susțină economic Republica Moldova, aflată sub asaltul hibrid rusesc.

Percepția unei bune părți a populației Republicii Moldova, sub presiunea propagandei sălbatice a Moscovei, se schimbă cu dificultate. Cetățenii văd și înțeleg că integrarea în Uniunea Europeană le poate aduce bunăstare. În același timp resping – poate pe bună dreptate – ideea de a fi guvernați de la București și resping aderarea la NATO, pe care o văd ca pe-o declarație fățișă de război la adresa Moscovei.

Trebuie să înțelegem că ceea ce vedem este rezultatul a două secole de ocupație rusească nemiloasă. Trebuie să pornim de aici atunci când vrem să analizăm actele politice și administrative ale guvernării de la Chișinău și tot de aici trebuie să pornim în calibrarea acțiunilor de sprijin pentru Republica Moldova. Opțiunea proeuropeană a majorității alegătorilor moldoveni este un câștig uriaș în aceste momente grele pentru regiunea noastră. Datoria noastră este să susținem acest efort, ascultând atent și empatic Chișinăul.

NOUL PARLAMENT DE LA CHIȘINĂU

Miercuri, 22 octombrie ac., a avut loc la Chișinău ședința de constituire a noului Parlament, în a douăsprezecea legislatură (vezi aici). Ședința inaugurală a noului legislativ a fost condusă de Zinaida Greceanîi, deputat din partea Partidului Socialist, după ce alți doi decani de vârstă au refuzat să o facă. Este vorba mai întâi despre Vladimir Voronin, liderul Partidului Comunist (și cel mai în vârstă deputat, la cei 84 de ani ai săi) și apoi despre cunoscutul Nicolae Botgros, cel care conduce orchestra „Lăutarii”, deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate – PAS.

PAS deține majoritatea în actualul Parlament de la Chișinău, cu 55 de deputați – inclusiv deputații Stela Macari și Dinu Plîngău, care inițial anunțaseră că vor activa ca independenți, dar au fost în cele din urmă de acord să facă parte din grupul parlamentar al majorității.

Ședința a fost deschisă cu discursul Zinaidei Greceanîi, care și-a făcut datoria politică de a critica modul de desfășurare al scrutinului din 28 septembrie ac. – nu au fost alegeri cu adevărat libere, s-au desfășurat într-o atmosferă de isterie – și apoi și-a îndemnat colegii deputați de toate orientările „să lucreze în interesul cetățenilor”. Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a prezentat raportul privind rezultatul alegerilor. Conform raportului, scrutinul s-a desfășurat în mod democratic și transparent, iar încălcările constatate nu au fost de natură să influențeze rezultatul final.

Pentru președinția noului legislativ au candidat Igor Grosu, din partea PAS, care a fost președinte și în legislatura anterioară, și Alexandr Stoianoglo, contracandidatul Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din urmă cu un an. Au fost exprimate 87 de voturi; cu voturile PAS,  Igor Grosu a obținut un nou mandat de președinte al Parlamentului de la Chișinău.

„Acestui Parlament îi revine obligația să ducă țara în Uniunea Europeană”, le-a transmis președintele Maia Sandu deputaților în discursul pe care l-a susținut. Printre obiectivele care stau în fața noului Parlament, Maia Sandu a enumerat finalizarea reformei justiției, reforma administrativ-teritorială și crearea condițiilor pentru creștere economică. De asemenea, legislativul trebuie să contribuie la crearea condițiilor pentru ca cetățenii din Transnistria să poată munci oriunde în Republica Moldova și să sprijine acțiunile guvernului și președinției în demersurile legate de retragerea armatei ruse din stânga Nistrului.

Cât privește grupurile parlamentare ale opoziției, de precizat că Blocul Electoral Patriotic[3] s-a dizolvat, pentru că socialiștii au decis să aibă propriul lor grup electoral. Așa că al doilea grup parlamentar ca importanță, după PAS, este al socialiștilor, cu 17 deputați, avându-l ca lider pe Igor Dodon. Grupul „Alternativa”, condus de Gaik Vartanean, are 8 deputați; este format din politicienii Mișcării „Alternativa Națională”, condus de Ion Ceban[4], primarul Chișinăului. Și grupul politic al comuniștilor, condus de Diana Caraman, are de asemenea 8 deputați.

Câte 6 deputați au grupul Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, respectiv „Democrația Acasă” a lui Vasile Costiuc. Fostul premier Vasile Tarlev, liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, ales pe lista Blocului Electoral Patriotic, a decis să activeze ca deputat independent. Toate cele cinci formațiuni enumerate s-au constituit în opoziție față de PAS. Dintre cele cinci, grupul „Democrația Acasă” a anunțat, prin liderul Vasile Costiuc, că se angajează la o „opoziție proeuropeană față de guvernarea proeuropeană” a PAS. Mișcarea „Alternativa Națională” se declară în favoarea integrării europene, dar retorica curentă a reprezentanților săi golește de conținut această declarație. Celelalte formațiuni nu fac un secret din poziționarea eurosceptică sau antieuropeană.

Igor Dodon a promis că socialiștii vor face eforturi pentru a promova valorile tradiționale și pacea, o retorică care-și racordează ideile forță la culoarele Kremlinului. Diana Caraman a ținut să se poziționeze în afara oricărei colaborări cu PAS, declarând că alegerile nu au fost corecte, iar majoritatea deputaților sunt pur și simplu escroci, în afara celor desemnați de comuniști, desigur. Renato Usatîi a fost temperat în discursul pe care l-a susținut și a insistat pe ideea că electoratul dorește schimbări de la actualul legislativ. Care schimbări privesc politicile PAS, desigur.

Deunăzi, președintele Maia Sandu a fost invitată la București, unde a participat la manifestările organizate de Patriarhie pentru sfințirea picturii Catedralei Naționale. Cu acest prilej, a acordat interviuri presei din România[5], unde a abordat chestiunea negocierilor de integrare în Uniunea Europeană și demersurile aferente de reformă pe care trebuie să le pună în operă Chișinăul.

„Este foarte mult de lucru, este un front invizibil, dacă vreți, pe care cetățenii nu îl văd și nu neapărat îl înțeleg. Dar trebuie să reușim și pe acest front — de ajustare a cadrului legal la cel european — și, în același timp, să rezolvăm problemele imediate ale cetățenilor, să stimulăm dezvoltarea economică, în pofida incertitudinii generate de războiul din Ucraina. Avem mult de lucru și suntem determinați. Avem sprijin în Parlament, iar acesta este cel mai important lucru”, a explicat Maia Sandu.

Ecuația este simplă: Republica Moldova este obligată să avanseze rapid cu reformele și cu dosarul integrării în Uniune în intervalul 2026 – 2027, pentru că anii 2028 și 2029 vor fi ani electorali, în care sprijinul electoratului proeuropean va fi din nou decisiv; un electorat care nu trebuie să se simtă dezamăgit de evoluția țării.

În Parlament, majoritatea PAS, stabilă, poate asigura un avans al dosarelor de reformă în materie legislativă. Punctual, PAS poate cere sprijin și unor formațiuni de opoziție care se declară pro-europene – un act politic ce poate avea o rezonanță pozitivă atât pe planul politicii interne, cât și la nivel european și internațional.

LIDERII OPOZIȚIEI PARLAMENTARE ȘI BĂRCILE ÎN CARE VÂSLESC

Igor Dodon este probabil cel mai cunoscut dintre liderii opoziției parlamentare de la Chișinău. A fost președinte al Republici Moldova între anii 2016 și 2020.

În mai 2005, Igor Dodon este numit în funcția de viceministru al economiei și comerțului în guvernul Vasile Tarlev. În 2006, devine ministru al economiei și comerțului. În 2008, în guvernul Zenaida Greceanîi, este numit prim-vicepremier și rămâne să gestioneze în continuare portofoliul economiei și comerțului.

Și-a început cariera politică ca deputat pe listele partidului comunist, în 2009. În noiembrie 2011, împreună cu Veronica Abramciuc și Zinaida Greceanîi a părăsit partidul lui Voronin și s-au înscris în Partidul Socialiștilor. O lună mai târziu, era votat președinte al Partidului Socialiștilor.

Igor Dodon își exprimă fățiș orientarea sa politică pro-rusă, în opoziție cu orientările pro-europene, adoptate de coaliția democratică de guvernare. În politica internă, tot conform orientărilor pro-ruse, Igor Dodon a susținut federalizarea Republicii Moldova și a declarat în mai multe rânduri că nesemnarea „Memorandumului Kozak” de către Chișinău (în 2003) a fost o mare eroare. Pentru Igor Dodon – conform unei declarații pe care a făcut-o la Comrat, în Găgăuzia, în 2018 – România este „inamicul”, iar Rusia și Turcia „aliații Republicii Moldova”.

Diana Caraman, liderul grupului parlamentar al comuniștilor, are 35 de ani și o carieră politică nesemnificativă. S-a înscris în partidul comunist în 2016.

Între anii 2014 – 2019 a fost funcționar parlamentar, iar după 2019, până în anul 2021, a activat în diverse funcții organizatorice în cadrul partidului. În 2021, a fost pusă pe un loc eligibil pe listele partidului în alegerile parlamentare și a devenit deputat.

În anul 2023, a fost aleasă prim-secretar al comitetului municipal și secretar al comitetului central al partidului comunist. În același an, a candidat, fără succes, la poziția de primar al Chișinăului (1,7% procentul voturilor obținute).

Gaik Vartanean este un politician armeano – moldovean. Conform jurnaliștilor de la „Moldova curată” (vezi aici), s-a născut la Erevan și s-a stabilit cu familia în Republica Moldova în anul 1992. A absolvit politologia la Universitatea de Stat din Moldova, apoi s-a stabilit o vreme în Statele Unite. Revine însă la Chișinău în anul 2006 și activează în afaceri, în domeniul privat.  

Este ales deputat în Parlamentul de la Chișinău pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Ulterior părăsește Partidul Socialiștilor și se înscrie în Mișcarea „Alternativa Națională” a lui Ion Ceban.

În iunie 2014, a participat, alături de „pro-europeanul” (autodeclarat) Ion Ceban, pe atunci deputat al Partidului Socialiștilor, la un protest la Bruxelles care denunța Acordul de Asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În iulie 2025, la Chișinău, Gaik Vartanean a participat la Conferința „Make Europe Great Again”, organizată de AUR, alături de mai mulți politicieni, între care Victoria Furtună, Igor Munteanu, Vasile Costiuc, Vlad Filat etc. La conferință a avut o intervenție video și liderul AUR, George Simion.

Renato Usatîi nu este un politician necunoscut în România. A fost primar de Bălți din 2015 până în 2021. Este cunoscut pentru episoadele în care a preferat să părăsească Republica Moldova, declarând că este persecutat de autorități.

În 2014, conducea partidul „Patria”, care a fost exclus din alegeri pentru că ar fi folosit în campania electorală fonduri a căror proveniență nu a fost clarificată. S-a refugiat în Rusia, dar a revenit în 2015 și a candidat la primăria orașului Bălți.

În februarie 2018, Renato Usatîi a demisionat din funcția de primar și a părăsit din nou Republica Moldova. În iunie 2019 a revenit în țară, a fost arestat și apoi eliberat. A candidat din nou la primăria Bălți și a fost ales, în 2019.

Este un personaj controversat, cu legături cu lumea interlopă și grupări de crimă organizată. A candidat la președinția Republicii Moldova și a fost acuzat de instigarea la tentative de asasinat pentru reglarea de conturi, fără ca acuzațiile să fie dovedite. În 2014, în campania electorală la prezidențiale, declara că va „ridica un mare zid chinezesc la frontiera cu România”, că va „închide și va transforma ambasada Statelor Unite într-un club de karaoke”.

Luni, 20 octombrie ac., Vasile Costiuc, din partea partidului „Democrația Acasă” și George Simion, din partea AUR, au semnat un protocol de colaborare. Anterior scrutinului din 28 septembrie, George Simion îi ceruse lui Vasile Costiuc să se retragă din cursa electorală pentru a nu contribui la „fragmentarea votului”, dar politicianul moldovean a refuzat, replicând că partidul său nu este o anexă a AUR.

RFI scria recent despre Vasile Costiuc[6] că „mizează pe același tip de electorat ca George Simion, încearcă să se poziționeze unionist, însă diferența este că în Republica Moldova marea majoritate a unioniștilor sau a adepților unionismului sunt pro-europeni și în general naționalismul este pro-european spre deosebire de România, unde naționalismul este anti-european, sceptic european”.

Vasile Costiuc a fost jurnalist la Jurnal de Chișinău; membru al partidului liberal de la Chișinău (2004 – 2007), a înființat mișcarea de tineret „Democrația Acasă”, pe care în 2011 a transformat-o în partid politic.

„Democrația Acasă” a participat la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cu Vasile Costiuc cap de listă, dar a obținut mai puțin de 2.500 de voturi. În februarie 2019, partidul a obținut 4.500 de voturi și în 2021 cam 21 de mii de voturi (1,45%). În 2025, cheia accesului în Parlament a fost alianța politică cu AUR, care i-a pus la dispoziție tehnologia și mașinăria electorală deja rodată în alegerile din România.

A ajutat, ca poziționare electorală în ultimele săptămâni înainte de scrutin, aparenta revoltă a lui Costiuc și ruperea de AUR, care a adus voturi; doar că recent s-a dovedit a fi fost o clasică manipulare politică.

VIITORUL GUVERN AL REPUBLICII MOLDOVA

Alexandru Munteanu a apărut pe surse ca fiind desemnat de PAS pentru mandatul de formare a noului guvern de la Chișinău, imediat după ce fostul premier Dorin Recean a anunțat, în 13 octombrie ac., că se retrage din politică[7]. Surse din PAS au recunoscut pentru presa de la Chișinău că propunerea legată de Alexandru Munteanu a venit de la președintele Maia Sandu și partidul și-a însușit-o.

După ce a fost inaugurat noul Parlament, președintele Maia Sandu a anunțat oficial că a semnat decretul prin care îl desemnează pe Alexandru Munteanu drept candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, în urma consultărilor cu grupurile parlamentare. „Îi urez succes în formarea unui Guvern care să obțină încrederea Parlamentului și să îndeplinească cele mai importante așteptări ale cetățenilor: protejarea păcii, pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană, consolidarea economiei și creșterea standardelor de viață ale oamenilor”, a declarat Maia Sandu cu același prilej.[8]

Alexandru Munteanu a dezvăluit că a fost contactat de președintele Maia Sandu care i-a propus să preia responsabilitatea formării noului guvern și că a acceptat. Vede oportunitatea ca pe provocarea vieții sale și este determinat să acționeze pentru a duce Republica Moldova în Uniunea Europeană. A mai declarat și că își dorește să păstreze în viitorul guvern mai mulți dintre miniștri care au făcut parte din guvernul Recean.[9]

Alexandru Munteanu este un tehnocrat, nu este membru al PAS. Este un aspect important. Liderul partidului majoritar și președinte al Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că Alexandru Munteanu are „profilul și experiența care se pliază pe necesitățile actuale ale țării și anume creștere economică” și că va avea libertatea de a-și alege singur miniștrii.

Potrivit presei[10], Alexandru Munteanu are 61 de ani. Deține cetățeniile moldoveană, română și americană și nu a fost rezident în Republica Moldova în ultimele decenii. Este fondatorul companiei de investiții „4i Capital Partners”, activă în Ucraina, Belarus și Republica Moldova, și a fost implicat în administrarea unor fonduri importante precum „WNISEF Horizon Capital” și „Dragon Capital”. Timp de aproape un deceniu a activat la sediul Băncii Mondiale, unde a avut responsabilități în proiecte pentru regiunea Orientului Mijlociu și Africa de Nord.

Anterior a mai deținut poziții la Credit Lyonnais Paris și Banca Națională a Moldovei. Este unul dintre fondatorii AmCham Moldova, președinte-fondator al Alianței Franceze și copreședinte al Consiliului Consultativ de Afaceri pentru Europa de Sud-Est și Eurasia. Deține două masterate, în fizică la Universitatea de Stat din Moscova și în managementul politicilor economice la Universitatea Columbia din New York. În 2006, Franța i-a acordat titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare.

După nominalizare, Alexandru Munteanu a fost acuzat de propaganda rusă că este „omul Kievului”. RISE Moldova a publicat informația că numele lui Alexandru Munteanu apare în „Pandora Papers”, asociat cu cinci companii înregistrate în Insulele Virgine Britanice: Dragon Global Advisors Ltd, creată în 2008; 4i Capital Partners Ltd, înființată în 2016; Belconen Enterprises Ltd, deschisă în 2011; Brighton Corporate Ltd, fondată în 2012 și Reyfield Finance Ltd, creată în 2011 și lichidată în 2018.

Alexandru Munteanu a cooperat cu avocatul Christodoulos Vassiliades – de la Christodoulos G. Vassiliades & Co. LLC, specializată în drept corporativ și optimizare fiscală, cu birouri în Rusia, Belize sau Seychelles – care i-a oferit servicii financiare și oligarhului rus Alisher Usmanov, un apropiat al Kremlinului.[11]

După publicarea investigației RISE, Alexandru Munteanu a oferit public câteva clarificări: „Am renunțat la serviciile firmei cipriote de avocatură imediat – adică efectiv peste noapte – când am aflat legătura cu oligarhii ruși și includerea în sancțiuni. Nu m-am întâlnit niciodată cu acest om, nu am fost la birourile lor și nu i-am primit la mine în birou. Colaborarea era o moștenire contractuală a Dragon Capital, firmă cu care lucrau numeroase companii europene reputate.”

Alexandru Munteanu are la dispoziție 15 zile să formeze noul guvern. Deja au început să apară în presă diverse nume luate în calcul de premierul desemnat[12]. Valeriu Chiveri, fost ambasador în Ucraina între anii 2021-2025, este propus pentru funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare. Eugen Osmochescu, expert care a colaborat cu Banca Mondială, OECD, CEFTA, ar putea prelua conducerea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Ministerului Finanțelor ar putea fi preluat de Andrian Gavriliță. Natalia Plugaru, expertă în domeniul politicilor sociale și al protecției persoanelor vulnerabile, a fost propusă pentru a prelua conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Actualul ministru al muncii, Alexei Buzu, va prelua funcția de Secretar General al Cancelariei de Stat. Gheorghe Hajder, actual secretar de stat la Ministerul Mediului, ar putea fi numit ministru la acest minister.

Deputații din grupul socialiștilor au anunțat că vor vota împotriva guvernului Munteanu. În schimb, grupul „Alternativa” ia în calcul votarea guvernului.[13] Votul în Parlament pentru guvernul premierului Alexandru Munteanu ar putea avea loc vineri, 31 octombrie ac.

MARILE PROVOCĂRI

Principala provocare pentru actuala guvernare a Republicii Moldova o reprezintă economia, obiectivele fiind din acest punct de vedere multiple. În primul rând ridicarea bunăstării și, în același timp, reformarea economiei pentru a o face compatibilă cu cerințele integrării în Uniunea Europeană.

Chișinăul are de rezolvat și chestiunea integrării Transnistriei, pentru că aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova fără teritoriul din stânga Prutului este dificil de conceput. Integrarea va implica și soluții pentru retragerea trupelor Federației Ruse și desființarea bazelor militare în care sunt cantonate. Vor trebui găsite soluții și pentru depozitul de armament rusesc de la Cobasna.

Guvernarea nerecunoscută a separatiștilor pro-ruși de la Tiraspol și receptivitatea tradițională a autoguvernării Găgăuziei față de mesajele Moscovei sunt și rămân piedici majore în calea efortului Republicii Moldova pe calea integrării europene. Nu este de așteptat ca Moscova să ușureze sarcina guvernului pro-european de la Chișinău, dimpotrivă: opoziția parlamentară, liderii guvernării nerecunoscute de la Tiraspol sau cei ai autoguvernării de la Comrat, precum și propaganda rusă vor duce un război de uzură pentru a zădărnici eforturile de accedere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Deocamdată, piedica majoră pusă în fața procesului de integrare ține de blocarea demarării negocierilor efective de aderare la blocul european pentru tandemul Ucraina – Republica Moldova, datorată opoziției guvernului de la Budapesta. Faptul că guvernul FIDESZ a lui Viktor Orbán a declarat că se opune prin toate mijloacele aderării Ucrainei la Uniunea Europeană îi oferă Moscovei suficientă marjă de manevră și față de demersul de integrare al Republicii Moldova.

După ce blocajul Orbán va fi depășit, cu siguranță în fața guvernării de la Chișinău vor începe să fie ridicate alte și alte piedici interne și o opoziție deschisă a Moscovei la retragerea trupelor și desființarea bazelor militare din Transnistria.  

Până atunci, așa cum a explicat președintele Maia Sandu, autoritățile de la Chișinău au multe de făcut în privința stimulării progresului economic și le stă în putere să avanseze pe această cale, în ciuda războiului hibrid al Rusiei. Provocările sunt uriașe, dată fiind baza de la care se pornește.

PIB-ul nominal al Moldovei pentru anul 2024 a fost estimat la aproximativ 18,2 miliarde de dolari SUA, cu o creștere de 0,1% față de anul precedent. Valoarea în lei moldovenești a fost de circa 323,8 miliarde, în creștere cu aproximativ 23 de miliarde față de 2023. PIB-ul per capita este de 7.644 dolari SUA.

Comparativ cu Albania sau Macedonia de Nord, cu o populație relativ apropiată ca număr și de asemenea țări candidate la integrarea în Uniunea Europeană, situația nu este mult diferită: în cazul Macedoniei de Nord PIB-ul per capita a fost de 9.165 dolari SUA, iar în Albania de 5.726 dolari SUA la nivelul anului 2024. Abia dacă comparăm nivelul din Republica Moldova cu cel din Bulgaria – PIB per capita 10.090 dolari SUA sau România – 12.494 dolari SUA, diferența devine ceva mai semnificativă.

Ce se așteaptă de la guvernul Alexandru Munteanu nu este să aducă în doi ani PIB-ul per capita aproape de 10 mii de dolari SUA, ci să creeze condițiile pentru o creștere economică susținută. Anul trecut, PIB-ul Republicii Moldova a stagnat (+0,1%), ca urmare a secetei și a impactului războiului din Ucraina, care a cerut o redesenare rapidă a soluțiilor de alimentare cu energie, a rutelor de transport, a comerțului exterior și așa mai departe.

Cu sprijinul României, Republica Moldova și-a asigurat din 2024 aprovizionarea cu gaze naturale și sunt planificate investiții majore în conectarea rețelelor de energie electrică și dezvoltarea de noi conexiuni rutiere care să fie date în folosință în anii care urmează. Chișinăul dezvoltă servicii financiare moderne, își creează o bursă de energie și începe să înțeleagă condițiile în care pot fi folosite pe scară tot mai largă fondurile europene.

Accelerarea acestor procese, crearea cadrului legislativ și normativ pentru integrarea lor în economia Republicii Moldova, crearea condițiilor de stimulare a investițiilor în diversele tipuri de infrastructură, pentru ca noul tip de economie să înceapă să producă rezultatele scontate asupra nivelului de trai, sunt provocările care stau în fața noului guvern de la Chișinău, cel puțin în următorii doi ani. 

[1] https://www.bundesregierung.de/breg-de/aktuelles/joint-statement-by-emmanuel-macron-president-of-the-french-republic-friedrich-merz-chancellor-of-the-federal-republic-of-germany-donald-tusk-prime-minister-of-the-republic-of-poland-on-the-parliamentary-elections-in-the-republic-of-moldova–2386320

[2] https://www.news.ro/externe/r-moldova-sondaj-idata-aproape-doua-treimi-dintre-cei-chestionati-impotriva-unirii-r-moldova-romania-aderarea-ue-sustinuta-mult-jumatate-procent-similar-reprezentat-cei-opun-aderarii-nato-1922405120002025081422137893

[3] Format din Partidul Socialiștilor, Partidul Comunist, Partidul Inima Moldovei, condus de Irina Vlah, căruia i s-a interzis participarea în alegeri și Partidul Viitorul Moldovei

[4] Ion Ceban are interdicție de intrare în Uniunea Europeană, în urma acțiunilor inițiate de București, care-l consideră un risc de securitate, întrucât este apropiat de serviciile ruse de informații

[5] https://cursdeguvernare.ro/maia-sandu-republica-moldova-este-pregatita-sa-inceapa-urmatoarea-etapa-de-negocieri-cu-uniunea-europeana-dar-procesul-este-blocat-de-ungaria.html

[6] https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20251023-expert-la-rfi-costiuc-%C3%AEncearc%C4%83-s%C4%83-se-pozi%C8%9Bioneze-unionst-ca-simion-%C3%AEn-r-moldova-%C3%AEns%C4%83-marea-majoritate-a-unioni%C8%99tilor-sunt-pro-europeni

[7] https://romania.europalibera.org/a/premierul-moldovean-dorin-recean-se-retrage-din-politica-si-viata-publica-numele-viitorului-premier-de-la-chisinau-ramane-necunoscut/33558455.html

[8] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/alexandru-munteanu-desemnat-candidat-la-functia-de-prim-ministru-al-republicii-moldova-22211996

[9] https://romania.europalibera.org/amp/alexandru-munteanu-desemnat-oficial-candidat-la-functia-de-premier-al-republicii-moldova/33569248.html

[10] https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/cine-este-alexandru-munteanu-omul-pe-care-2479379.html

[11] https://evz.ro/alexandru-munteanu-acuzat-de-afaceri-offshore-si-legaturi-in-caraibe-reactia-politicanului-din-republica-moldova.html

[12] https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/noi-nume-din-guvernul-republicii-moldova-anunta-2482615.html

[13] https://radiomoldova.md/p/62228/viitorul-guvern-al-republicii-moldova-deputatii-socialisti-nu-vor-vota-cabinetul-munteanu