Observatorul atent al alegerilor interne din PDL n-a putut trece neobservată victoria lui Traian Băsescu asupra taberei recalcitrante a conservatorilor. A fost remarcată, pe bună dreptate, logica înnoirii graduale a portocaliilor. S-a comentat prezența în BPN a unor figuri noi, venite din societatea civilă: Teodor Baconschi (prim-vicepreședinte), dar și Monica Macovei, Sever Voinescu și Toader Paleologu (vicepreședinți). A fost deplânsă, pe bună dreptate, ieșirea din joc a unor figuri precum Daniel Funeriu, Cristina Trăilă sau Raluca Turcan. A fost remarcată retragerea unor politicieni-veterani sau a unor lideri controversați.
Dincolo de toate, președintele României a transmis un mesaj răspicat: continuarea reformelor condiționează orice viitoare victorie a PDL în 2012. Există o singură condiție: recrutarea de către partid a unor mai buni comunicatori. Tălmacitori, nu tălmăceni! Oricâte inițiative de modernizare a Statului ar promova Guvernul sau Parlamentul, oricât de mult ar crește economia (în procente PIB sau valoare de cumpărare a leului), liderii PDL vor da mai departe bătălia pentru imagine și credibilitate.
Ostilitatea canalelor mass-media e percepută în mediile guvernamentale ca o fatalitate. O alternativă realistă nu e nașterea unor noi televiziuni, ci descoperirea sau nășirea unor comunicatori abili, capabili să dejoace atacurile frontale, farsele sau capcanele de tip Realitatea TV sau Antena 3.
În acest punct, performanțele președintelui Traian Băsescu s-au dovedit mereu decisive. În fața lui Călin-Popescu Tăriceanu, fostul lider al alianței DA proba o remarcabilă viteză de reacție, având la îndemână verbul potrivit și replica usturătoare. În fața lui Mircea Geoană sau Crin Antonescu, Traian Băsescu a venit mereu cu temele făcute. Avantajul de substanță și coerență argumentativă și-a spus cuvântul.
Are PDL oameni capabili să combine claritatea discursului analitic cu patosul sentimental, umorul de situație și forța unei viziuni integratoare? Un bun comunicator nu este doar un om informat: el vede legătura între doctrină și politici, știe dosarele fiecărei probleme (sau măcar raftul acestora din bibliotecă), stăpânește conceptele-cheie ale anumitor dezbateri (e.g., spitale, pensii, educație sau armată) și anticipează loviturile ad hominem ale adversarului. Un bun comunicator știe când să vorbească și, mai ales, când să tacă. Într-o expunere făcută unui public cu o pregătire intelectuală precară, politicianul înzestrat va găsi metaforele potrivite pentru a traduce realități abstracte (e.g., criza deficitului) într-un limbaj concret, neaoș, imediat accesibil (e.g., omul gras purtat în spate de omul slab). Conectat la tehnologia social-media, retorul de astăzi știe diferența între spontan și caricatural. Politicianul convingător culege aplauze, fără să cadă în bufonerie. Partidele au nevoie de figuri populare, însă imune la vulgaritatea gratuită.
Să rezumăm așadar mesajul președintelui Băsescu pentru PDL: reforma Statului și înnoirea partidului la vârf nu vor aduce roade dacă gruparea portocaliilor se va lăsa reprezentată de miniștri semidocți, parlamentari îngălați la vorbă, consilieri agramați sau primari certați cu legea. Comunicatorii eficienți se culeg din rândurile oamenilor morali și educați: nu vorbim aici despre geniul sfântului Ioan Gură de Aur (sec IV), despre fraza solemnă a lui Bossuet (sec XVII) ori despre duritatea încărcată motivațional a Generalului Patton din armata SUA (sec XX). E nevoie, pur și simplu, de inteligențe vii – mințile luminate, loiale partidului și deopotrivă neconvenționale în exprimare. În absența unor asemenea purtători de mesaj și valoare, românii intrați în defetism și letargie nu vor putea fi treziți. Fără deschiderea către oamenii de valoare din societatea civilă, PDL va pierde alegerile în 2012.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
1. Talmacitori… adica comisari cu propaganda. Este deplorabil modul asta pretentios de a face propaganda.
2. Este regretabila folosirea unor fetisuri lexicale precum societatea civila. Oamenii aia si’au oferit partidului serviciile si au venit din partid. Povestea cu societatea civila s’a devalizat demult.
3. Dupa atatia ani constatati ca „e nevoie, pur si simplu, de inteligente vii…” etc. Si dupa alegerile pe care probabil le veti pierde va trebui reformulat „era nevoie de intelegente…” etc. Da, este nevoie de inteligente si de o alta forma de reprezentare politica. Pentru defetismul si letargia romanilor nu este cauzat numai de semidoctismul pretios al comisarilor cu propaganda ci si de lipsa de reprezentativitate ale unor parveniti cocotati in varful puterii politice prin nepotisme, coruptie si favoritisme. Aceasta este politica romaneasca de la cei mai de sus pana la cei mai de jos coprofagi mioritici.
4. Reforma statului a ajuns astazi precum comunismul pentru societatea socialista multilateral dezvoltata, adica un fetis, o recurenta goala de continut. Sintagma populeaza discursurile puterii in dispretul total al populatiei. Oricat de inteligent ar putea fi un om nu ar putea defel sa dea continut acestei noi limbi de lemn.
5. Referintele la sf. Ioan Gura de Aur, Bossuet sai gen Patton sunt indecente pentru un astfel de text. O pretiozitate gratuita care nu ajuta cu nimic golociunea discurtiva a propagandei oranj.
Ideea ca presedintele ar avea ceva in comun… fie si proximitatea in acelasi paragraf… aduce aminte de performantele teoretice ale unor celebrii culturinici ai fostului regim (ma gandesc la Zoe Dumitrescu Busulenga cand vorbea de umanismul socialist)
Sugerati, cu rafinament ce-i drept, ca si Mihail Neamtu ar fi un partizan al ideologiei PDL. Cred ca va inselati. Urmariti temeinic argumentatia eseistului in aparitiile televizate si veti observa ca spiritul european si competenta profesionala il face sa sustina reformele incepute de guvernul Boc si nu oportunismul.
Da, cred ca aveti dreptate oarecum. Initial ma gandeam numai la genul de lider de care zicea textul ca are nevoie PDL dar apoi m’am gandit la lucrurile antipatice ale textului propriu-zis. Asa se face ca apare cumva implict in comentariul meu ideea unei apropieri intre autor si ideologia PDL. Nu m’am gandit la aceasta dar nu imi displace. Textul acesta spune destul de mult. Dupa gustul meu e prea mult spus ideologie dar… in fine. Nu as folosi insa sub nici o forma cuvantul „partizan”. Genul asta de text hagiografic nu este unul despre care sa spui ca este partizan. Eu cred ca este doar… oportunist.
nu are nici o treaba partidul cu societatea civila … de ce nu invatati asta? O sa ajungeti pb (cei din societatea civila) in niste functii in partid … dar nu o sa aveti acces la borcanul de miere. Iar principala preocupare a PDL-istilor este la fel cu a celorlalte partide: sa ajunga la borcanul cu miere :) . Hai sa vai intreb: cum v-ati simiti domnule Neamtu, la o sedinta de partid in care o sa va vedeti inconjurat de o gramada de PDListi care aranjeaza, la telefon, in jurul dv, licitatii si contracte (vezi cazul Pasat)… in timp ce dv va bateti gura cu ideologie si doctrina de dreapta. Cred ca ati fugi in secunda doi, rusinat de ce ati vazut.
Sa fim seriosi, cum sa fuga. Intelectualii din PDL au devenit deja experti in gadilarea varfurilor de putere din partid (a se vedea cazul lui Baconschi, care o congratula mieros la limita indecentei pe Elena Udrea). Chiar si autorul randurilor de fata a inventat termenul de „basescofobie”, doar ca sa intre in gratiile prezidentiale (articolul de fata este un alt exemplu de volute encomiastice). Care a fost pozitia „societatii civile” din PDL atunci cand presedintele si-a pus partidul sa-i voteze fata la alegerile pentru PE? Partidul s-a facut pres, intelectualii au tacut, iar in PE s-a facut prezenta o semidocta care starneste ilaritatea. Tot partidul a votat respectand o procedura complicata de raport intre EBa si partid, ca ea era „independenta”. Un caz clasic de nepotism, care lasa „constiintele” din PDL intr-o visare plina de recunostinta. Acest tip de gestatie morala face sa iasa un articol ca cel de fata.
„gadilare” :-o !? ce candid suna !! :-)
Doamne ce penibilă cerșetorie !
Don Basescu, nea Traane, mărețule, gigantule,
acu dacă ipoteza Partidului ăl Nou a căzut ,
(multumita si solutiei oportunste adoptate
de Sociatatea Civila cu Breton care la Congres
a tăcut profund pe tema luptei cu couptia si si-a inhatat cumintică
bucătoiu de zahăr vicepresedintial,
acum noi, tinerii cu dintii ascutiti si foamea-n gat
noi ce ne facem ?
Că la o adică uite Domnule Presedintelule
cum putem da un citat din matale mai catifelat ca orice limba a lui TRU:
”…POLITICIANUL INZESTRAT va găsi metaforele potrivite pentru
a traduce realități abstracte (e.g., criza deficitului) într-un limbaj concret,
neaoș, imediat accesibil (e.g., ”omul gras purtat în spate de omul slab” …
„dacă gruparea portocaliilor se va lăsa reprezentată de miniștri semidocți, parlamentari îngălați la vorbă, consilieri agramați sau primari certați cu legea”
Poate se lasa reprezentata pentru ca ei chiar sunt reprezentativi. Nu degeaba Paleologu, un om cult, necorupt si lipsit de agresivitate, face o figura ciudata in PDL si e perceput ca atare de public. Si atunci de ce ar trebui ca partidul sa recruteze oameni din societatea civila sa-i presteze servicii de comunicare? Sau de ce oamenii din societatea civila ar accepta sa devina purtatori de mesaje pentru un partid, cenzurandu-si astfel impulsurile firesti de independenta de gandire? Rezultatul ar fi doar ca se vor imputina vocile capabile de critica constructiva a guvernarii, de catre oameni neafiliati opozitiei (vezi inclusiv Andreea Pora cu reforma spitalelor), deci mai putina democratie. Societatea civila este societate civila pentru ca nu e inregimentata intr-un partid si are libertate de opinie, atat cand sustine guvernarea, cat si atunci cand o critica.
Avem deja chemari ca guvernarea sa fie externalizata unor tehnocrati, pentru ca partidul nu poate sa se infraneze de la tentatii populiste si trebuie sa se menajeze electoral. Acum avem si chemari sa fie externalizata comunicarea, pentru ca partidul nu se poate infrana de la spus prostii in public si trebuie sa se menajeze electoral si din punctul asta de vedere?
Domnule Neamtu, sunt de acord ca T.B. este „un bun comunicator” in sensul ca punctul sau de vedere este credibil pt. o mare parte din populatie. Intrebarea pe care v-o adresez este daca T.B. va convinge, sau v-a convins si pe dumneavoastra? Pe mine m-a convins initial, creditandu-l cu o mare incredere, insa in timp am constatat ca, in marea majoritate a cazurilor este vorba de un mare talent in a ne pacali. Exista si cazuri, putine, unele chiar importante, in care are dreptate. Dar, privind retrospectiv, T.B. s-a ghidat in cea mai mare parte dupa propriul interes si foarte putin dupa interesul public. Iar la toate acestea se adauga si talentul de escroc sentimental (vezi cazurile lacrimogene, s.a.) Cand capeti incredere prea multa intr-un om sau intr-un partid iti pierzi spiritul critic. Increderea actioneaza a priori si posibilitatea de a fi inselat este foarte mare. Va rog sa faceti urmatorul exercitiu: revedeti declaratiile sale importante incepand cu anul 2004 si analizati-le. Daca si oamenii inteligenti si educati au o memorie scurta atunci ne meritam soarta. Chiar credeti ca PDL-ul este ceea ce ne trebuie insa le mai lipseste doar puterea de convingere?! Chiar credeti ca Basescu si PDL-ul va pot reprezenta?!
p.s. nu pledez, indirect, pentru Antonescu, Geoana sau Ponta;
nu vi se pare ca am ajuns intr-o situatie inacceptabila: sa fim obligati (si sa consideram ca este normal) sa alegem doar intre Basescu, Antonescu sau Ponta si partidele lor?!
Corect. cuvantul „excroc” este mai potrivit decat „a pacali”.
Si intr’adevar, privit de la distanta Ponta si Antonescu sunt cei mai buni sustinatori ai lui presedintelui Basescu. Cu orice alti lideri de opozitie regimul actual ar fi avut probleme serioase. Dar cu un PSD care nu a reusit sa se reformeze si cu o umbra de PNL care a trecut prin svarcolirile din ultimele legislatii… practic opozitia sustine prin nimicnicia ei guvernul. Nici un om normal la cap nu poate cere schibarea guvernului si alegeri aniticipate… pentru ca alternativa este absolut ridicola. Dar asta nu inseamna sa inghitim toata aceasta posirca Basescofila.
Dar nu sunt ei de vina ! Ci noi ca ii bagam in seama.
Pur si simplu trebuie gasit un spatiu alternativ unde politica sa fie reinventata, unde oamenii sa formeze din nou o societate, unde o noua legitmitate sa fie gasita, noi lideri si noi idei care sa recoaguleze aceasta lume apatica si plina de lehamite. Si toti acesti basecofobi si basescofili lasati in legea lor sa se certe pana cand vom avea puterea de a îi imparti în doua cete în smintiti si in misei, si în doua temniţi large cu de’a sila să’i vârâm, să dăm foc la puşcărie şi la casa de nebuni…
Cetatenii vor fi treziti din lehamite nu de comunicatori geniali capabili sa pareze dezinformarile, ci de constatarea ca se lovesc de mai putina birocratie, de mai putine taxe, ca softurile institutiilor publice functioneaza la parametri acceptabili, ca proiectele europene la care aplica sint aprobate in termene rezonabile, ca accesul la educatie, sanatate si justitie e decent, ca fondurile publice se cheltuie justificat si transparent.
Buna guvernare nu se observa la televizor, se observa in scoli, spitale, tribunale , in indicatorii economici etc. O fi telepolitica mai eficienta din punct de vedere electoral decit beneficiile reale ale reformelor pe care ar trebui sa le simtim zi de zi?
Nu comunicatorul e problema majora a unei guvernari, ci proiectantul
+ executantul, cei care sint implicati pina la firul ierbii in conceperea si punerea in practica a deciziei/reformei. Abia in ultimul paragraf scoateti in evidenta(tangential) faptul ca actuala guvernare are o grava deficienta in ceea ce priveste resursele umane si promovarea lor. E in legea firii ca adversarii politici sa profite de aceasta problema a PDL care se acutizeaza cu trecerea timpului.
Mai curind v-ati pune problema cum sa se recistige increderea electoratului in actul de guvernare si in politiceni. Nu maiestria comunicatorilor va sustine partidul, ci puterea exemplului personal al decidentilor. Cum se poate explica publicului etalarea luxului desantat, afacerile infloritoare in timp de criza, salariile continuat nesimtite din companiile de stat, promovarile p.c.r., coruptia, lipsa de transparenta si chiar sfidarea demnitarilor in relatia lor cu societatea civila? Realitatea e cel mai bun comunicator, prezinta faptele nemijlocit si obiectiv.
In concluzie, textul e bazat doar pe obsesia pdlistilor ca guvernarea si reformele lor sint subminate si devalorizate din cauza mass-mediei; e o analiza buna doar pentru uzul intern al PDL. Cetateanul e tratat doar ca telespectator(eventual timpit), nu ca un posibil partener.
In ultimul articol Dan Tapalaga sustine ca subiectul “comunicarii deficitare” a fost abordat in ultima sedinta PDL.
Sa intelegem ca sinteti comunicatorul PDL pe acest site?