Pică sau nu IT-ul în România. Ediția 2025

Scriam aici anul trecut despre criza globală ce urma să lovească industria IT, analizând în același timp impactul acestui fenomen asupra pieței românești, ancorată serios în meandrele outsourcing-ului.

Spuneam că, la noi IT-ul reprezintă 8% din PIB, o industrie importantă, ce a tot crescut de la an la an, și încă trendul este de creștere, cu posibilitatea de a ajunge la 12% în următorii ani.

Demontam în același timp niște mituri ”locale” despre cât de mare și tare este sectorul IT românesc, comparat cu cel internațional, prin faptul că nu avem, decât 2.6% IT-iști raportat la totalul populației active (majoritatea țărilor din Europa, depășind 4%) și mai spuneam că doar 10% din organizațiile românești au IT-iști angajați în schema de personal (ultimul loc în UE).

Ei bine, haideți să ne uitam un pic la ce s-a întâmplat în ultimul an, să vedem dacă ”pică” sau nu IT-ul anul acesta. Pentru o înțelegere bună a subiectului, recomand citirea ediției 2024 a acestui articol.

Evoluția la nivel global

După spike-ul din 2023, numărul de concedieri la nivel global este în coborâre, după cum se observă și din graficele de mai jos. Principalul motiv identificat pentru concedierile din 2023, a fost supra-angajarea din timpul pandemiei, când s-a estimat că cererea de servicii IT va crește exponențial. În prezent, deși ritmul concedierilor s-a redus considerabil, acesta este în continuare mai ridicat fată de anii dinaintea pandemiei. Mai jos este prezentată situația, așa cum este văzută de layoffs.fyi și trueup.io, principalele site-uri ce au urmărit fenomenul la nivel global.

Fig. 1 – Statistici tech layoffs

De asemenea, Bureau of Labor Statistics din SUA (citat în Raportul CompTia Tech Jobs Report), confirmă că trendul puternic ascendent al concedierilor s-a oprit, iar cel al angajărilor s-a întețit. Detalii în figurile de mai jos.

Fig. 2 – Statistici US Bureau of Labour

Totuși, fenomenul concedierilor/layoffs continuă să fie monitorizat la scară largă, parcă în expectativa unui scenariu pesimist. Principalele motive invocate în continuare de către companii pentru concedieri sunt:

• Inflația, creșterea ratelor dobânzilor și o potențială recesiune globală, ce au dus la reducerea consumului și a bugetelor, afectând companiile de tehnologie ce au recurs deseori la restructurări și reduceri de costuri.
• Mai mult focus pe AI și automatizare: Unele companii se restructurează pentru a acorda prioritate dezvoltării AI, ceea ce ar putea duce la înlocuirea locurilor de muncă în anumite domenii (exemple: Facebook, IBM, Dropbox, Microsoft). Conform LinkedIn Future of Work Report numărul de joburi cu referințe AI s-a dublat în perioada 2021-2023.

Nu uităm de asemenea de fenomenul copycat layoffs, respectiv efectul de turmă, același trend menținându-se  în continuare, unele companii luând măsuri preventive în acest sens, fără a se afla într-o situație precară sau în vreo restructurare.

Piața locală urmează trendul

Surpriza la care nu ne-am fi așteptat după scenariile apocaliptice din anii trecuți, este să crească numărul total al angajaților IT din România. După ce în 2023 a scăzut de la 215.000 la 196.000 angajați, în 2024 s-au înregistrat 226.000 angajați în IT în România (cel mai mare număr înregistrat vreodată), conform Eurostat, o creștere oarecum neașteptată. Așadar, piața nu a picat, ba din contră.

Și pentru că în cifrele Eurostat, în dreptul valorii României apare un (e) – estimat, ne uitam un pic și la alte țări din UE. Astfel, observăm creșteri pentru marea majoritate a țărilor din UE (Germania: de la 2.107.600 . la 2.268.400 mil, Polonia de la 740.000 la 770.600, Portugalia de la 229.700 la 262.100 etc.) Așadar, pare că situația este reală și reprezintă un fenomen la nivelul UE.  Este de asemenea confirmată de comunicatul de presă de la Ministerul Muncii, despre 2024, anul cu cel mai mare număr de salariați din ultimul deceniu. Situația pare să continue în 2025, conform acestui articol.

De asemenea, la nivelul Eurostat, avem și o creștere a indicatorului ”Enterprises that employ ICT specialists”, la 13.16% in 2024, ceea ce înseamnă că mai multe organizații românești au început să angajeze oameni în IT (era 10% în 2023).

Să încercăm totuși să deslușim misterul surplusului de angajați, cel mai mare număr înregistrat vreodată.

Conform EY Attractiveness Survey Romania 2024, 20 din 60 de investiții străine directe în România în 2023 au vizat sectoarele software şi IT. Conform aceluiași studiu (ediția 2025), în 2024 am avut doar 7 investiții străine în sectorul software și servicii IT. Pe de altă parte, România a înregistrat în 2024 o creștere cu 57% a numărului total de proiecte de investiții străine, de la 60 la 94. O explicație rezonabilă ar fi că aceste noi investiții au adus un aport de forță de muncă în IT, deși marea majoritate a investițiilor nu a fost specifice acestei zone. Exemple Mega Image/Ahold Delhaize, Hornback, JTI, Lidl, BMW Group, relansând practic brandul de țară tip outsourcing, cu accent pe nearshoring. Totuși, neavând destule date pentru o astfel de demonstrație, vom rămâne la stadiul de teorie, așteptând alte analize sau timpul să aducă mai multe lămuriri. O serie de date relevante, dar pentru 2023, pot fi consultate aici.

O altă teorie ar putea fi migrarea personalului IT ce activa ca și colaborator PFA, în angajați cu contract de muncă, începând cu ianuarie 2024. Anul 2024 a adus o serie de schimbări în zona PFA, în special în zona de IT, transformând practic PFA-ul într-o opțiune indezirabilă pentru forța de muncă din IT.

De reținut că, în continuare, numărul total al angajaților din IT, raportat la populație este de 2.8%, penultimul loc în UE, conform indicatorului ”Employed ICT Specialists – total”.

Cum influențează noile norme fiscale piața muncii din IT?

La finalul anului 2024, guvernul a decis să eliminarea facilităților fiscale (a doua rundă) rămase pentru  IT-işti, creând un fel de mic haos pe piața de profil. Modul în care a fost luată decizia, pe neașteptate (în perioada sărbătorilor), fără consultări, mult înainte de data inițială prevăzută (2028), a panicat și dezamăgit forța de muncă, a luat prin surprindere companiile afectând bugetele aferente și a slăbit serios imaginea României ca și țară stabilă și predictibilă în care se poate face business în IT. Raportul Romania 2025 Digital Decade Country Report, citează ANIS ce menționează un impact asupra profitabilității companiilor de profil de 26% pentru 2024 și 2025. Întreaga industrie a deplâns atunci, decizia și modul în care a fost luată, cerând negocieri în acest sens. Situația însă nu a putut fi schimbată.

Conform unui sondaj PwC România, realizat în aprilie 2025, despre impactul eliminării scutirii de impozit asupra angajaților din IT, construcții și agricultură, a rezultat că 23% dintre angajatori au ajustat salariile brute, iar 29% au încercat atenuarea impactului prin beneficii suplimentare (desigur cifrele nu reprezintă doar industria IT). Față de același sondaj, dar desfășurat în ianuarie 2025, procentele au crescut simțitor (doar 10% dintre companii declarau creșterea salariilor brute în ianuarie). În baza acestor date, putem concluziona, că în industria IT, astăzi, salariile nete pentru marea majoritate au scăzut cu sume cuprinse între 650 și 1.125 de lei, în funcție de venitul brut, urmare eliminării facilităților fiscale.

Cât despre salarii, în 2025, potrivit raportului Tech Salary & Employment Behavior 2025 realizat de către Brainspotting și citat de Republica.ro, ”job-hopping s-a redus considerabil, salariile încep să stagneze, oamenii preferă siguranța și stabilitatea, iar companiile sunt mult mai precaute în recrutare”.

Câteva aspecte sunt clar subliniate de acest raport:

• Lucrul ca PFA a devenit indezirabil, 2023 – 18%, 2024 – 13%, 2025 – 8%.
• Angajații sunt foarte atenți când vine vorba de schimbarea jobului, 55% dintre IT-iști nu au participat la niciun proces de recrutare în 2024 – cel mai mare procent din ultimii ani, și doar 31% sunt dispuși să schimbe jobul cu adevărat.
• Salariile s-au stabilizat, chiar cu o ușoară scădere în 2025, pe unele poziții, în special pe zona de entry-level.
• Creșterile salariale s-au diminuat, față de anii precedenți.

Așadar, eliminarea intempestivă a facilităților fiscale pentru angajații din IT a produs un dezechilibru semnificativ în industrie, afectând profitabilitatea companiilor, reducând veniturile nete ale angajaților și accentuând reticența față de mobilitatea profesională. Piața IT, altădată dinamică și competitivă, se confruntă acum cu stagnare salarială, o preferință accentuată pentru stabilitate și o prudență crescută din partea angajatorilor, toate pe fondul unei încrederi șubrede în predictibilitatea politicilor guvernamentale.

Cum influențează AI-ul piața muncii?

A curs și curge multă cerneală (electronică) pe acest subiect. Mai toate think tank-urile, firmele mari de consultanță, guverne au câte o părere despre impactul AI asupra pieței muncii.

O simplă răsfoire a celor mai relevante studii în acest domeniu, relevă câteva ipoteze comune, ce încep să prindă contur:

• AI va avea un impact global asupra pieței muncii, prin transformarea locurilor de muncă, ceea ce poate însemna reducerea numărului sau eliminarea unor tipuri de joburi, dar poate însemna și oferirea de noi oportunități.
• Rolul AI în transformarea locurilor de muncă se axează momentan pe automatizarea sarcinilor repetitive, permițând oamenilor să se poată concentra pe interacțiuni complexe și creativitate.
• Deși există foarte mult hype în jurul AI, în momentul de față valoarea acestuia nu este încă demonstrată în cifre economice semnificative. De reținut aici acest interviu cu Satya Nadella (CEO Microsoft). Multă lume vorbește de potențialul imens al AI, dar implementare acestuia pe scară largă la nivelul companiilor și economiilor este încă foarte lent și lasă de dorit.
• Joburile de tip entry level White Collar, tind să aibă o expunere mai mare la AI, fiind și primele ce vor fi probabil afectate (ex: junior software developer).

Totuși, toate discuțiile/ideile vehiculate despre cum AI va schimba piața muncii sunt momentan la nivel de ipoteze, o imagine completă asupra impactului pe termen mediu și lung este foarte greu de determinat. Nu înțelegeți greșit, AI clar va avea un impact asupra pieței muncii, așa cum a avut și revoluția industrială și Internetul. Numai că, în acest moment, în termeni reali, nu prea știm exact la ce să ne așteptăm. Până și acolo unde momentan se vede clar impactul AI-ului, ex. dezvoltarea de software, abordarea este oarecum sceptică. Doar 3% dintre respondenții European Transparent IT Job Market Report 2024 (figura de mai jos), au încredere totală în codul sursă creat de AI. Mulți respondenți subliniază importanța verificării codului generat de AI, recunoscând că aceste instrumente nu sunt încă pe deplin fiabile.

Fig. 3 – Răspunsuri survey European Transparent IT Job Market Report 2024

Sunt foarte multe studii ce analizează impactul AI asupra pieței muncii la nivel global. Ne vom opri un pic asupra WEF Future of Work 2025, ce este mai ponderat și sumarizează foarte bine trendurile domeniului:

• 86% dintre angajatori estimează că AI va transforma semnificativ modul de a desfășura afaceri până în 2030.
• Tehnologiile AI sunt deja în curs de adoptare, mai rapid în industria IT, dar mult mai lent în alte sectoare tradiționale.
• Se estimează că AI este a doua cea mai mare sursă de creare de joburi la nivel global (11 milioane), dar și de distrugere (9 milioane), multe joburi urmând să dispară.
• În 2025, 47% dintre sarcini sunt îndeplinite de oameni, 22% de tehnologie și 30% în colaborare. Până în 2030, se estimează o împărțire egală între cele trei categorii (aprox. 33% fiecare) — adică mai multă automatizare și colaborare om–mașină.
• AI poate crește performanța angajaților medii sau începători, dar trebuie utilizat cu discernământ.
• Fără politici și decizii strategice adecvate la nivel național, AI riscă să accentueze inegalitățile și șomajul. În mod clar, cei ce nu vor putea folosi AI eficient vor rămâne mult în urmă.

Așadar, concluzia principală este că trebuie să ne pregătim, dar nu știm încă exact pentru ce.

Din păcate, nu am identificat un studiu relevant la noi în țară, deși ar fi mai mult decât necesar. Totuși, avem o ”Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024-2027”, ce stabilește niște obiective specifice dar și măsuri concrete, în sarcina autorităților publice. Documentul este stufos, 132 de pagini, plin de acțiuni ce par deja foarte bine stabilite. Nu m-am îndoit niciodată de competența instituțiilor noastre în a redacta strategii, politici și alte documente similare, dar m-am îndoit întotdeauna de capacitatea de implementare a acestora.

Singurele date disponibile, referitoare la adopția AI în companiile din România se regăsește în raportul Romania 2025 Digital Decade Country Report, de unde am extras figura de mai jos. Suntem sub media UE (13.48%), cum era de așteptat de altfel.

Fig. 3 – Adopția AI în companiile din România.

Concluzii

Concluzia principală este că IT-ul nu pică, se ține bine, dar este sub clătinături.

Industria IT din România nu a „picat” și nici nu va pica pe viitor, dar a trecut printr-o transformare semnificativă și complexă. Pe fondul ușoarei revenirii a industriei globale, ce a fost dominată de restructurări, incertitudini economice și reconfigurări cauzate de AI și post-pandemie, România a înregistrat o creștere a numărului de angajați în IT – aparent un paradox, explicabil probabil prin migrarea PFA-urilor spre contracte de muncă, dar și prin investiții străine în alte domenii care au solicitat indirect competențe IT.

Totuși, în plan structural, piața se confruntă cu trei presiuni majore:

• Șocul fiscal – Eliminarea bruscă a facilităților fiscale pentru IT-iști a destabilizat piața, afectând predictibilitatea, încrederea în guvern, veniturile nete și profitabilitatea companiilor. Piața muncii a devenit mai rigidă, cu stagnare salarială și mobilitate redusă.
• Schimbarea atitudinii – IT-iștii sunt tot mai precauți, evitând schimbările, preferând siguranța în locul riscului. „Job-hopping-ul” a scăzut, iar piața este dominată de stagnare și prudență, atât din partea angajaților, cât și a angajatorilor.
• Impactul AI – Cu potențial clar de transformare, dar încă fără rezultate economice concrete, AI produce mai mult incertitudine decât revoluție, în acest moment. Deși estimările indică un impact semnificativ asupra locurilor de muncă (atât în sensul dispariției, cât și al creării), în 2025 adoptarea rămâne modestă și inegală, inclusiv în România, unde datele relevante lipsesc.

În esență, IT-ul românesc nu se prăbușește și nici nu se va prăbuși, dar se află într-o fază de reechilibrare, forțată de factori fiscali, tehnologici și culturali. Direcția viitoare depinde foarte mult de capacitatea industriei de a gestiona tranziția cu viziune și coerență, dar și de implicarea activă a guvernului prin politici publice bine gândite.