Primăvara electorală a Ungariei

„Relațiile dintre Ungaria și Statele Unite au atins noi culmi de cooperare și realizări spectaculoase sub administrația mea, în mare parte datorită prim-ministrului Orbán. Am fost mândru să-l SUSȚIN pe Viktor pentru realegere în 2022 și sunt onorat să o fac din nou.”[1] – Donald J. Trump

Marți, 13 ianuarie ac., președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a anunțat data alegerilor parlamentare din Ungaria: „În conformitate cu Constituția și Legea privind procedura electorală, mi-am prezentat decizia privind alegerile generale ce au loc în anul 2026 membrilor Parlamentului. Scrutinul parlamentar din 2026 va avea loc duminică, 12 aprilie. Unul dintre pilonii fundamentali ai democrației este dreptul la liberă alegere. Încurajez pe toată lumea să și-l exercite!”[2]

Principalii competitori în scrutin sunt coaliția actuală aflată la guvernare, formată de partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán și KNDP – Partidul Popular Creștin Democrat condus de Zsolt Semjén, pe de-o parte, respectiv Partidul de opoziție Tisza, condus de challengerul Péter Magyar, ex-membru Fidesz. În timp ce premierul Orbán își centrează discursul din precampanie pe ideea de stabilitate și opoziție la „dictatura războinică a Bruxellesului”, atacând cu obstinație teme ca securitatea, suveranitatea sau pacea economică, Péter Magyar insistă pe un alt tip de conservatorism, pro-european și favorabil unei societăți deschise, dar și pe amendarea oligarhiei Fidesz și a rețelelor de corupție protejate și de care profită premierul Orbán.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie ac. va începe în 21 februarie. Dar nu este nicio exagerare în afirmația că Ungaria este de aproape un an într-o continuă campanie electorală, răstimp în care Viktor Orbán și Fidesz nu s-au dat în lături de la orice măsură ori acțiune care să le ofere perspectiva conservării majorității parlamentare. În anul 2022, Fidesz și asociatul KNDP s-au confruntat cu opoziția Uniți pentru Ungaria și liderul desemnat al acesteia, Péter Márki-Zay, însă victoria coaliției de guvernare nu a părut cu adevărat pusă sub semnul întrebării. Scrutinul a adeverit estimarea: victorie Fidesz – KNDP, cu 52,52% – 54,13% și Uniți pentru Ungaria, cu 36,90% – 34,44%.

De această dată, sondajele au sunat insistent alarma la sediul Fidesz din Visi Imre utca no.6. Partidul Tisza este cotat în medie undeva în marja 48 – 53% din preferințele electoratului, în timp ce Fidesz a evoluat în intervalul 37 – 40%. Speranțele Fidesz sunt puse în procentul ridicat de nehotărâți, evaluat între 20 și 30% dintre cei care afirmă că se vor prezenta totuși la vot, și care poate răsturna sondajele de opinie. Dar și Tisza poate spera același lucru; în fond, nehotărâții nu sunt un bloc coerent de potențiali votanți ai coaliției la putere.

ÎNTOARCEREA ÎN TIMP ȘI EROII DE ALTĂDATĂ

Pe 17 decembrie 2024, Adunarea Națională a votat modificări ale unora dintre circumscripțiile electorale. Numărul circumscripțiilor electorale din Budapesta a scăzut de la 18 la 16, în timp ce în județul Pesta numărul circumscripțiilor a crescut de la 12 la 14. Au avut loc modificări ale delimitărilor în unele părți ale județelor Csongrád – Csanád și Fejér. Coaliția de guvernare Fidesz – KDNP a invocat în susținerea deciziei rezultatele recensământului din 2022. Pentru opoziție, adevăratul scop a fost slăbirea poziției sale în respectivele circumscripții electorale, mai ales în capitală. După respectivele modificări Partidul Tisza trebuie să obțină un ecart la votul popular cu 3-5 % superior scorului Fidesz – KNDP, pentru a obține o majoritate minimă în Adunarea Națională.

NOTĂ: În vechiul sistem, parlamentul avea 386 de locuri, dintre care 176 erau alese în circumscripții uninominale, iar restul prin reprezentare proporțională. În anul 2011, Fidesz a promovat o lege care a redus numărul de locuri la 199, dintre care 106 reprezintă circumscripții uninominale. Fiind cel mai mare partid, Fidesz are tendința de a câștiga majoritatea circumscripțiilor uninominale, potențându-și majoritatea, și a redesenat multe circumscripții pentru a-și spori avantajul.

La alegerile din anul 2022, Fidesz și Viktor Orbán au avut ceva mai puțină bătaie de cap cu opoziția unită. În urmă cu patru ani, alegerile parlamentare au avut loc în data de 3 aprilie, dată la care a fost programat și referendumul privind politica guvernului de la Budapesta față de minoritățile LGBTQ+. Adunarea Națională a Ungariei votase în data de 9 noiembrie 2021 ca organizarea referendumului să coincidă cu data alegerilor generale. Opoziția se abținuse la vot.

NOTĂ: Referendumul invita alegătorii să se răspundă cu da sau cu nu la următoarele întrebări: (1) Susțineți organizarea de evenimente informative privind orientarea sexuală a minorilor, în instituțiile de învățământ public, fără consimțământul părinților? (2) Susțineți promovarea tratamentelor de reatribuire de gen pentru minori? (3) Susțineți expunerea nerestricționată a minorilor la conținut media cu caracter sexual explicit, care le-ar putea influența dezvoltarea? (4) Susțineți afișarea de conținut media pentru minori despre procedurile de schimbare de gen?

De fapt, nici în cazul alegerilor din anul 2022 guvernarea Fidesz – KNDP nu a stat cu mâinile în sân, ci s-a străduit să șicaneze opoziția prin modificări ale cadrului legal în materie. Legea electorală, în baza căreia avuseseră loc alegerile parlamentare din anii electorali 2014 și 2018 prevedea că numărul de candidați de circumscripție de care un partid avea nevoie pentru a candida la nivel național este de 27 de circumscripție, în cel puțin 9 județe. La 15 decembrie 2020, coaliția de guvernare a trecut în Adunarea Națională amendarea legii electorale și a fixat noi cerințe: 71 de candidați de circumscripție, în cel puțin 14 județe și în capitală.

Opoziția s-a unit într-o coaliție electorală denumită Uniți pentru Ungaria, din care au făcut parte mai multe partide de orientări evident diferite: Jobbik, avându-l lider pe Péter Jakab; Partidul Socialist – MSZP, avându-i co-lideri pe Bertalan Tóth și Ágnes Kunhalmi; Dialogul pentru Ungaria, avându-i co-lideri pe Gergely Karácsoni și Tímea Szabó; Coaliția Democrată – DK, cu liderul Ferenc Gurcsány; Verzii – LMP, cu co-liderii Máté Kanász-Nagy și Erszébet Schmuck și Mișcarea Momentum, liberalii, cu Anna Donáth ca lider.

Challengerul lui Viktor Orbán la alegerile din 2022 a fost Péter Márky-Zay, care în 2021 câștigase runda de alegeri parțiale prin care partidele Uniți pentru Ungaria deciseseră pe cine susțin pentru fotoliul de premier. Márky-Zay fusese până în anul 2018 primarul localității Hódmezövásárhely și înființase mișcarea Toți pentru Ungaria.

Opoziția Uniți pentru Ungaria, potrivit sondajelor de opinie, nu a rivalizat cu adevărat cu coaliția de guvernare Fidesz – KNDP decât undeva la finele anului 2021, după care a început să scadă în preferințele electoratului, inclusiv pe fondul temerilor legate de războiul ce tocmai izbucnise violent în Ucraina vecină. În medie, Uniți pentru Ungaria nu a mai trecut de 45%, în timp ce Fidesz – KNDP era creditată de sondaje la 50%.

Urnele au confirmat trendul măsurat de sondaje. Coaliția de guvernare Fidesz – KNDP a obținut 54,13% din voturi pe liste și 52,52% la uninominale, și și-a adjudecat 135 de locuri în Adunarea Națională – adică 67,83%. Uniți pentru Ungaria a obținut 34,44% pe liste și 36,90% în uninominale, obținând doar 57 de locuri în parlament – adică 28,64%.

Ceea ce ne face să înțelegem mai clar barierele pe care guvernarea premierului Orbán le pusese încă de atunci în fața opoziției pentru accederea la o majoritate parlamentară, bariere devenite și mai dure din decembrie 2024.

Cât despre referendum, la niciuna dintre întrebări nu s-a atins majoritatea de 50% de voturi necesare (mai precis 4.107.652), pentru ca rezultatele să fie validate. Referendumul nu a trecut, dar și-a atins scopul de a mobiliza electoratul Fidesz. Și ca o pată de culoare, în urma referendumului, Comitetul Electoral Național Maghiar a amendat 16 organizații ale societății civile, printre care Amnesty International, Societatea Háttér sau Uniunea Maghiară pentru Libertăți Civile, pentru că au făcut campanie împotriva referendumului. Răspunzând hărțuirii guvernamentale, organizațiile vizate au contestat în instanță amenzile și au avut câștig de cauză.

PÉTER MAGYAR ȘI PARTIDUL TISZA, EROII PREZENTULUI

Guvernul Fidesz – KNDP și premierul Orbán au instaurat în Ungaria un regim restrictiv, arătând că nu doar teoretizează, ci și aplică autoritarismul iliberal. Motiv întemeiat ca liderii politici de opoziție să fie considerați eroi ai democrației și mișcările pe care le conduc să fie catalogate drept întreprinderi de-a dreptul eroice. Aparent ideea evocă un tărâm al romantismului luptei politice, ceea ce nu corespunde realității. Opoziția pe care Péter Magyar i-o face lui Viktor Orbán este o luptă politică „la cuțite”, cu totul diferită de inocența și ezitările lui Péter Márky-Zay și trădările din coaliția eterogenă Uniți pentru Ungaria.

În ziua de 15 martie 2024, zi de sărbătoare a tuturor maghiarilor, Péter Magyar s-a arătat a fi liderul unei mișcări politico-cetățenești de opoziție, prin organizarea unui miting la Budapesta, la care au participat câteva zeci de mii de oameni. În discursul său, Magyar a anunțat că au început demersurile pentru formarea unui nou partid politic – actualul Partid Tisza. Conform sondajelor de opinie din martie 2024, care au dorit să măsoare impactul anunțului făcut de noul oponent al lui Viktor Orbán, aproximativ 15% dintre alegători au declarat că sunt siguri sau că este foarte probabil să voteze pentru Péter Magyar și noua formațiune de opoziție, dacă se va înscrie în cursa electorală.

Partidul Tisza, conform măsurătorilor, deși este dat în ultimele zile de multe sondaje ca apropiat în preferințele electoratului de scorul Fidesz, pare să nu repete istoria Uniți pentru Ungaria, chiar dacă nu deține prima șansă în alegerile parlamentare din 12 aprilie. Partidul Tisza și Péter Magyar sunt cea mai serioasă amenințare pentru puterea deținută de Fidesz – Viktor Orbán din 2010 încoace. Péter Magyar nu pare vreun lider romantic, plin de iluzii. Fost membru al Fidesz, alături de fosta sa soție, Judit Varga, Magyar cunoaște foarte bine forța și hotărârea care i se opun și știe că Orbán & Co. nu vor precupeți nimic pentru a-l opri, pentru că miza este prea mare, depășind politica internă. 

Totul a început în februarie 2024, atunci când Péter Magar a făcut publică înregistrarea unei discuții cu fosta sa soție, Judit Varga, pe atunci ministru al justiției. Înregistrarea fusese făcută în secret și dezvăluia că președinta Ungariei de la acea vreme, Katalin Novák, îl grațiase în aprilie 2023 pe Endre Kónya, directorul adjunct al unui orfelinat de stat de lângă Budapesta, în ciuda unui aviz negativ. Kónya fusese condamnat pentru că a exercitat presiuni asupra copiilor din orfelinat, în încercarea de a mușamaliza abuzurile sexuale ale directorului, János Vásárhelyi.

În urma publicării înregistrării, Judit Varga a demisionat, maghiarii au ieșit în stradă cerând și demisia președintei Katalin Novák. În cele din urmă, după ce Viktor Orbán a analizat pragmatic situația, i-a retras sprijinul politic lui Novák, care a demisionat la rândul său. A fost lansat apoi un atac la adresa lui Péter Magyar, acuzat că are ambiții politice și că s-a comportat josnic cu fosta soție, din răzbunare. Inițial, Péter Magyar a negat că are ambiții politice, dar câteva zile mai târziu, în urma discursului de la adunarea din 15 martie 2024, s-a dovedit că țintește departe. Este cel puțin la fel de pragmatic și de lipsit de scrupule ca și Viktor Orbán.

Péter Magyar și Partidul Tisza – denumirea oficială Partidul „Respect și Libertate” – au avut ca prim test alegerile europarlamentare din 2024, unde a obținut 29,64% din voturi, după doar câteva luni de la înființare. Tisza s-a afiliat Grupului politic al Popularilor Europeni, condus de Manfred Weber. Un nou prilej pentru Viktor Orbán să-l califice pe Magyar ca instrument al trădării naționale, unealtă a inamicului numărul unu al Ungariei, germanul Manfred Weber.

GENA AUTORITARISMULUI ȘI POPULISMUL CA UNEALTĂ

Se așteaptă Fidesz să piardă alegerile din aprilie? Nu cred, dar cred că atât partidul cât și liderul său, Viktor Orbán, își construiesc toate scenariile posibile și proiectează planuri politice pentru cazul în care se va materializa un scenariu defavorabil. Cel mai problematic scenariu pentru Fidesz este ca Partidul Tisza să obțină în parlament ceva mai mult de 50% dintre fotoliile de deputați și să reușească apoi să formeze o coaliție de guvernare.

Cum un astfel de scenariu este posibil, deși mai puțin probabil decât victoria recurentă a Fidesz – KNDP, echipa lui Viktor Orbán inundă deja piața cu narativul că Tisza și Péter Magyar, dacă vor obține victoria în alegeri, va fi pentru că au fost sprijiniți de Bruxelles. Pe ce se bazează acest narativ? Mai nou pe Interim Staff Report[4] privind: „Amenințarea cenzurii străine (partea a II-a): Campania de cenzură a internetului global din Europa și cum afectează aceasta libertatea de exprimare din Statele Unite” – adică pe așa-numitul „raport Jim Jordan”.[5]

Balász Orbán, un apropiat al premierului Viktor Orbán, însărcinat cu campania electorală a Fidesz, a postat  pe X.com[6], imediat după ce „raportul Jim Jordan” a început să facă valuri în Europa, un elaborat „mesaj de alarmă” destinat propriului electorat și nehotărâților, care se poate rezuma astfel: Bruxellesul se pregătește să fure alegerile din Ungaria, așa cum a făcut-o în Olanda, România și Slovacia. De ce ar face Bruxellesul așa ceva? Pentru că premierul Viktor Orbán și guvernul Fidesz – KNDP sunt singurul obstacol serios care se mai interpune și zădărnicește agenda pro-război promovată de Bruxelles și Kiev.  

Se afirmă nu fără temei, că pentru maghiari alegerile din aprilie sunt un referendum asupra politicilor lui Viktor Orbán: unii vor spune gata, de ajuns, alții îl vor mandata să continue. Cu precizarea că nu va fi un referendum despre pro-europenism sau euro-scepticism, ori despre susținerea sau nu a Ucrainei, cum am putea crede, ci despre dacă mai este sau nu suportabilă clica orbanistă care sufocă statul și de care nimeni în afara clientelei Fidesz nu are cum să fie mulțumită.

Electoratul este puternic divizat, mulții sunt extrem de determinați în hotărârea lor, oricare va fi fiind aceasta, dar există și un procent serios de alegători nehotărâți. Climatul politic este otrăvit, la fel ca în România în toamna – iarna lui 2024. Un eurobarometru arată că ungurii sunt printre cetățenii europeni care percep acut – 57% expunerea la dezinformare (urmați de români – 55% și spanioli – 52%)[7].

„Vor fi alegeri libere, dar nu corecte”, este opinia lui Péter Krekó[8] CEO-ul Political Capital Institute, un think-tank din Budapesta pe care l-a inițiat. Pentru că Fidesz are un avantaj financiar și propagandistic enorm. Premierul Orbán a început să distribuie cadouri electorale: scutirea pe viață de la plata impozitului pe venit pentru mamele cu trei sau mai mulți copii este extinsă și la mamele cu doi copii; pensionarii au primit o „primă” în ianuarie, în februarie vor primi încă una. Postul public de televiziune „servește drept megafon pentru Fidesz, la fel ca aproape toate ziarele locale din provincie”.[9]

Dacă Partidul Tisza și Péter Magyar vor câștiga cumva 50% din votul popular, tot mai rămâne să înfrângă și mașinăria distribuirii locurilor în Adunarea Națională, cu ale sale redute legislative și administrative ridicate de actualul guvern și apoi să găsească o formulă de a forma un guvern.

Nu degeaba Donald J. Trump și asociații săi MAGA îl privesc admirativ pe Viktor Orbán și se declară inspirați de acțiunile sale. Dacă Viktor va izbândi din nou, să nu ne mirăm că și Donald va încerca, naționalizând organizarea alegerilor midterm pentru Congres în statele democrate nesigure. Pentru ca, la fel ca în cazul Ungariei lui Orbán, lumea să vadă și să înțeleagă:  Statele Unite iliberale, iată, există.

[1] https://www.reuters.com/world/europe/trump-endorses-hungarys-orban-re-election-ahead-april-poll-2026-02-05/

[2] https://www.facebook.com/sulyok.tamas.official/posts/122269551632239180?ref=embed_post

[3] https://www.g4media.ro/spotmedia-autorul-raportului-din-sua-care-neaga-implicarea-rusiei-in-alegerile-din-romania-este-republicanul-jim-jordan-un-apropiat-al-lui-trump.html

[4] https://judiciary.house.gov/sites/evo-subsites/republicans-judiciary.house.gov/files/2026-02/THE-FOREIGN-CENSORSHIP-THREAT-PART-II-2-3-26.pdf

[5] https://www.cleveland.com/news/2026/02/jim-jordan-report-accuses-eu-of-censoring-american-speech-through-tech-companies.html

[6] https://x.com/BalazsOrban_HU/status/2019020774900732219?ref_src=twsrc%5Etfw

[7] https://www.dw.com/ro/rom%C3%A2nii-se-simt-mai-expu%C8%99i-la-dezinformare-ca-restul-europei-doar-ungaria-ne-mai-%C3%AEntrece-la-%C8%99tiri-false/a-75786427

[8] https://democracyinstitute.ceu.edu/people/peter-kreko

[9] https://hotnews.ro/cel-mai-nou-sondaj-din-ungaria-da-vesti-proaste-premierului-viktor-orban-inainte-de-alegeri-de-ce-o-schimbare-de-guvern-nu-este-insa-garantata-2163108